VIDEO EXCLUSIV | Ambasadorul Argentinei în România, Alejandro Poffo: Micii și sarmalele m-au cucerit
Alejandro Poffo, ambasadorul Argentinei la București, nu se ferește de subiecte incomode, recunoaște că singurul său regret legat de România este eliminarea Argentinei la Mondialul din 1994. În rest, vorbește cu căldură despre o relație bilaterală aproape centenară, despre mituri demontate și despre faptul că, dacă vrei să guști Argentina, nu trebuie să iei avionul, o găsești în supermarketurile de la noi. INTERVIU Reporter: Numele complet. Alejandro Poffo: Alejandro Poffo. Reporter: Studii și funcția actuală. Alejandro Poffo: Sunt absolvent de relații internaționale, contabil public, diplomat și, în prezent, ambasadorul Argentinei în România și în Republica Moldova. Reporter: Descrieți Argentina în trei cuvinte. Argentina e mai aproape decât crezi Alejandro Poffo: Diversă, ospitalieră și fascinantă. Reporter: Un mit despre Argentina pe care mulți români îl cred și care este complet fals. Alejandro Poffo: Că Argentina este departe de România. Adevărul este că e nevoie de o singură escală și, după un scurt somn, sunteți deja în Argentina, așa că nu este atât de departe. Reporter: Ce au românii special în relația cu străinii? Alejandro Poffo: Ospitalitate autentică și o căldură care face ca noi, toți străinii, să ne simțim ca acasă aici. Reporter: Un mit despre argentinieni pe care mulți români îl cred și care este complet fals. Alejandro Poffo: Că tango-ul argentinian este o abilitate exclusiv a argentinienilor. Reporter: Cât de veche este relația bilaterală Un secol de relații diplomatice între ambele țări Alejandro Poffo: Primele contacte au avut loc în 1880, printr-o scrisoare a regelui Carol I al României și, în 5 ani, vom împlini un secol de relații diplomatice între ambele țări. Reporter: Ce știu, în general, argentinienii care vizitează România despre țară și ce spun când pleacă? Alejandro Poffo: Înainte aveau idei foarte generale, precum peisaje frumoase, legenda lui Dracula, faptul că ambele țări avem aceeași limbă română și așa mai departe. Au o imagine foarte frumoasă, care a depășit tot ce își imaginau înainte. Reporter: Unde vedeți cele mai mari oportunități de cooperare între Argentina și România în următorii ani? Meciul de fotbal din 1994, regretul ambasadorului Alejandro Poffo: Eu cred că în sectorul utilajelor agricole, unde Argentina este recunoscută la nivel mondial, și în sectorul energiei nucleare, un domeniu în care ambele țări împărtășim aceleași tehnologii. Reporter: Dacă ați putea șterge din istorie un eveniment dintre țările noastre, care ar fi acela? Alejandro Poffo: Sunt sigur că aș dori schimbarea rezultatului meciului de la Campionatul Mondial din 1994, în care naționala României a învins Argentina. Reporter: Dacă ar trebui să descrieți relația dintre Argentina și România într-o singură frază: Alejandro Poffo: O legătură strânsă, cu un potențial imens de dezvoltare. Reporter: Ce ar trebui să știe românul de rând despre Argentina și probabil nu știe? Despre produsele argentiniene din România Alejandro Poffo: Că nu trebuie să traverseze Atlanticul pentru a se bucura de carnea și vinurile argentiniene excelente, pentru că sunt disponibile în majoritatea restaurantelor și supermarketurilor din România. Reporter: Cum ați convinge un tânăr român, în 20 de secunde, că Argentina înseamnă mult mai mult decât fotbal și tango? Alejandro Poffo: Poate că i-aș arăta un reel cu 20 de imagini reprezentative pentru cele 1000 de opțiuni pe care le are Argentina. Reporter: Ce mâncare românească v-a cucerit cel mai mult? Alejandro Poffo: Sigur, micii și sarmalele, iar la desert papanași. Reporter: Ce loc din Argentina ați recomanda să viziteze oricărui român? Alejandro Poffo: Este imposibil să spun doar un loc. Ar trebui să vizităm multe locuri, precum Buenos Aires, Cascada Iguazú, Patagonia argentiniană, zona de vinuri din Mendoza. Există o Argentina pentru fiecare călător. „Nu vorbesc atât de rău limba română” Reporter: Cu ce personalitate istorică v-ar plăcea cel mai mult să luați prânzul? Alejandro Poffo: Cu unele dintre marile figuri ale istoriei României, pentru a înțelege mai bine specificitatea României. Reporter: Ce sfat i-ați da unui tânăr care visează să devină diplomat? Alejandro Poffo: Să folosească instrumentele tehnologice actuale pentru a aprofunda istoria, geografia, limbile străine și așa mai departe. Le va fi util dacă vor ajunge diplomați sau vor lucra în alte domenii. Mesaj pentru tineri Reporter: Ce v-ar plăcea să spună oamenii despre dumneavoastră atunci când nu sunteți prezent? Alejandro Poffo: Că nu vorbesc atât de rău limba română. Reporter: Dacă ați putea trimite un singur mesaj tuturor tinerilor din Argentina și România în același timp, care ar fi acela? Alejandro Poffo: Să fie deschiși către alte culturi, pentru că așa se pot învăța foarte multe lucruri interesante
Franţa îşi mobilizează ambasadele din America Latină împotriva traficului de droguri
Cooperarea dintre ambasade şi ţările producătoare de droguri „dă roade”, a declarat ministrul, potrivit Le Figaro. „Dar asta nu este suficient. Aşadar, vom creşte numărul de personal specializat din ambasade cu 20% şi vom tripla resursele acestora”, a explicat el, fără a specifica un calendar. „Pentru a permite partenerilor noştri să îşi intensifice şi ei capacităţile, vreau să creez o academie regională pentru combaterea crimei organizate în 2026, cu sediul în Republica Dominicană, care va instrui anual 250 de anchetatori, magistraţi, ofiţeri vamali şi analişti financiari din forţele de securitate şi justiţie ale ţărilor partenere”, a adăugat el. Ministrul se află în Columbia pentru a participa la cel de-al patrulea summit dintre cele 27 de state membre ale Uniunii Europene şi cele 33 de ţări ale Comunităţii Statelor Latino-Americane şi Caraibiene (CELAC). Anterior, el a fost în Mexic, în cadrul vizitei de stat a preşedintelui francez Emmanuel Macron, în timpul căreia a semnat un „cadru de cooperare vamală” pentru combaterea traficului. „Pun Quai d’Orsay (Ministerul Afacerilor Externe francez) în alertă maximă, astfel încât acesta să îşi joace pe deplin rolul în războiul împotriva drogurilor”, a insistat ministrul, în contextul în care traficul şi consumul de cocaină au crescut vertiginos în Franţa în ultimii ani.
Trump declară război traficului de droguri. Statele Unit trimit portavionul Gerald R. Ford în America Latină
Mișcarea Washingtonului – motivată drept una de combatere a traficului de droguri – este cea mai puternică de până acum în regiunea Americii Latine, scrie Reuters. „În sprijinul directivelor preşedintelui (Donald Trump) de destructurare a organizaţiilor criminale transnaţionale şi de combatere a narco-terorismului în vederea protejării teritoriului naţional, ministrul războiului a ordonat portavionului Gerald R. Ford să se îndrepte” spre zona de comandă corespunzând Americii Centrale şi de Sud (USSOUTHCOM), a transmis purtătorul de cuvânt al Ministerului Apărării american, Sean Parnell, pe reţeaua de socializare X. „Prezența sporită a forțelor americane în zona de operațiuni a USSOUTHCOM va consolida capacitatea SUA de a detecta, monitoriza și perturba actorii și activitățile ilicite care compromit siguranța și prosperitatea teritoriului Statelor Unite și securitatea noastră în emisfera vestică”, a mai spus oficialul american. Desfășurarea face parte din planul lui Trump de consolidare militară în Caraibe. Planul include opt nave de război suplimentare, un submarin nuclear și avioane F-35. Portavionul Gerald R. Ford, cel mai modern din lume Portavionul Gerald R. Ford a fost pus în funcțiune în 2017 și este cea mai scumpă navă de război creată vreodată: a costat 13,27 miliarde de dolari și este cel mai mare din lume, cu peste 5.000 de marinari la bord. Acesta include un reactor nuclear și poate transporta peste 75 de avioane militare, inclusiv avioane de vânătoare precum jeturile F-18 Super Hornet și E-2 Hawkeye, care pot acționa ca un sistem de avertizare timpurie. De la începutul lunii septembrie, armata SUA a efectuat 10 atacuri împotriva unor nave suspectate de trafic de droguri, în special în Caraibe. În urma acestor atacuri, aproximativ 40 de persoane au fost ucise. Ultimul atac a avut loc vineri, când șase persoane au fost ucise într-un atac al forțelor militare americane asupra unei bărci suspectate că ar fi implicată în trafic de droguri din America de Sud, potrivit secretarului american al Apărării, Pete Hegseth.
Donald Trump autorizează Pentagonul să folosească forţa militară împotriva cartelurilor de droguri din America Latină. Reacția Mexicului
Potrivit acestora, armata SUA a început deja planificarea unor acţiuni directe pe teritorii străine, în contextul luptei împotriva traficului de fentanil, un opioid sintetic responsabil pentru numeroase decese prin supradoză în Statele Unite. Ordinul vizează în special cartelurile mexicane, considerate principalele grupări implicate în producerea şi traficul de fentanil, cu materii prime provenind din China. Administraţia Trump a desemnat în februarie şase carteluri mexicane drept organizaţii teroriste, printre care cartelul Sinaloa, alături de grupări din Venezuela şi El Salvador. Ulterior, în iulie, lista a fost extinsă cu cartelul Soarelui, despre care Washingtonul susţine că ar fi controlat de preşedintele venezuelean Nicolas Maduro, acuzaţie negată ferm de autorităţile de la Caracas. Decizia de a folosi forţa militară ridică însă semne de întrebare privind aspectele legale, inclusiv posibilitatea ca operaţiunile să implice victime civile sau arestări neautorizate, având în vedere că o astfel de acţiune militară unilaterală nu a fost aprobată de Congres. În paralel, Statele Unite au intensificat supravegherea prin drone asupra Mexicului pentru a monitoriza laboratoarele de fentanil, dar aceste operaţiuni nu includ utilizarea forţei letale. Reacţia Mexicului nu a întârziat. Preşedinta Claudia Sheinbaum a subliniat importanţa respectării suveranităţii teritoriale şi a respins ideea unei „invazii” militare americane. „Am fost informaţi despre ordin, dar nu implică desfăşurarea de trupe pe teritoriul nostru”, a afirmat ea. De asemenea, autorităţile mexicane nu investighează vreo legătură între Nicolas Maduro şi cartelul Sinaloa, declarând că nu deţin dovezi în acest sens.