Etichetă: america

Cazurile de rujeolă din SUA au atins un nivel record în ultimii 35 de ani. Reticența față de vaccinare, în creștere

Cazurile de rujeolă din SUA au a atins cel mai înalt nivel din ultimii 35 de ani, potrivit BBC. Noile cifre publicate de Centrele pentru Controlul și Prevenirea Bolilor (CDC) din SUA arată că s-au înregistrat 2.318 de cazuri confirmate de rujeolă în 2026. Doi copii nevaccinați au murit anul trecut de rujeolă Infectările vin la doar șapte luni de la începutul anului. De asemenea, se află în creștere față de recordul de anul trecut de 2.289. Atunci, doi copii nevaccinați au murit din cauza bolii. Numărul tot mai mare de cazuri a apărut pe fondul creșterii reticenței față de vaccinare în SUA în ultimii ani. Acest lucru a dus la rate de imunizare mai scăzute, potrivit sursei. În noiembrie, un grup de experți va decide dacă SUA își vor pierde statutul de țară care a eliminat rujeola. Acest statut a fost pierdut de Canada anul trecut. O țară pierde statutul de eliminare după un an sau mai mult de transmitere continuă a aceleiași tulpini a virusului rujeolei. SUA au înregistrat mai multe cazuri de rujeolă în ultimele 18 luni decât numărul total în ultimii 25 de ani. Anul trecut, o epidemie din Texas a ucis doi copii nevaccinați și un adult nevaccinat în statul vecin, New Mexico. 45 de state din SUA au înregistrat cazuri Aproximativ 45 de state au înregistrat cazuri, mai arată sursa citată. Secretarul Sănătății, Robert F. Kennedy Jr., a fost criticat de experții în sănătate publică. Ei susțin că remarcile sale și reformularea politicii de vaccinare din SUA au împiedicat eforturile de a opri focarele. Kennedy a împărtășit mesaje contradictorii despre vaccinul împotriva rujeolei, oreionului și rubeolei (ROR), care s-a dovedit a fi sigur și eficient. La începutul acestui an, el le-a spus parlamentarilor că mai multe țări și-au pierdut recent statutul de eliminatoare a rujeolei și a apărat răspunsul oficialilor americani. „Întreaga lume a avut cel mai grav an cu rujeolă”, a spus el. Pentru a obține imunitatea colectivă, care limitează răspândirea rujeolei și îi protejează pe cei nevaccinați, aproximativ 95% din populație trebuie să se vaccineze. Însă, ratele de vaccinare au scăzut mult sub această valoare în unele zone, potrivit aceleiași surse.

SUA va anunța în curând noi tarife pentru 60 de țări. Ar putea viza și Uniunea Europeană

„În curând vor fi anunțate noi tarife care vizează aproximativ 60 de țări”, a declarat marți, într-un interviu reprezentantul pentru Comerț al Casei Albe, Jamieson Greer, potrivit AFP. Un rezultat este așteptat până la finalul săptămânii Rezultatul este așteptat până la sfârșitul săptămânii și „ar trebui să vedem în curând unele mișcări”. Totuși, a transmis că „nu pot specifica un calendar”. Tarifele ar putea viza principalii parteneri comerciali ai Statelor Unite, inclusiv Uniunea Europeană. Sunt destinate să înlocuiască tarifele temporare de 10% impuse de Donald Trump, în urma  invalidării de către Curtea Supremă a celor implementate anul trecut. La sfârșitul lunii februarie, cea mai înaltă instanță judecătorească din SUA a anulat o parte semnificativă a tarifelor solicitate de președintele american. Aceasta a hotărât că Trump a interpretat greșit o lege pentru a le justifica. Tarifele specifice sectorului, care vizează industrii precum automobilele, oțelul, aluminiul și cuprul, nu sunt afectate, potrivit sursei. Tarife vamale anunțate de Trump în februarie Donald Trump anunțase atunci implementarea unor noi tarife vamale. Ele erau bazatr pe un alt act legislativ, care îl autoriza să aplice aceste suprataxe doar pentru o perioadă maximă de 150 de zile. La începutul lunii iunie, în urma investigațiilor, Jamieson Greer a propus impunerea unui tarif vamal de 12,5% pentru aproximativ 45 de țăriî. Potrivit departamentului său, nu implementaseră o interdicție privind importul de bunuri produse prin muncă forțată. Pentru Canada, Ecuador, UE, Indonezia, Mexic și Pakistan, administrația Trump propune o rată redusă de 10%. Același lucru este valabil și pentru Regatul Unit, a cărui interdicție este considerată incompletă. Tarife anunțate pentru Brazilia și Canada Guvernul SUA a anunțat deja o serie de tarife vamale în ultimele zile. Joi, Brazilia a fost lovită de un tarif de 25% pentru o serie de produse. Washingtonul a acuzat Brazilia de politici nerezonabile „care au afectat în mod special comerțul american prin reducerea accesului la una dintre principalele sale piețe de export”, așa cum a explicat Jamieson Greer la acea vreme. Luni, Canada a fost la rândul ei vizată de un tarif suplimentar de 50%. Acesta urmează să intre în vigoare peste o lună.Tariful vine ca răspuns la tratamentul discriminatoriu aplicat de Canada produselor americane, arată sursa citată. „Acesta este un răspuns la măsurile de retorsiune luate de Ottawa în urma primelor tarife impuse de Washington în 2025. Cerem Canadei de un an să le retragă, să le modifice, să le ajusteze”, a explicat Jamieson Greer marți.

Audierile continuă în cazul uciderii lui Charlie Kirk. Procurorii solicită pedeapsa cu moartea pentru bărbatul acuzat

Procurorii își vor prezenta argumentele împotriva bărbatului acuzat de uciderea lui Charlie Kirk, potrivit AP. Audierea începe săptămâna viitoare Audierea preliminară de cinci zile va începe luni. Va fi prima dată când membrii familiei lui Kirk se vor afla în sala de judecată din Utah alături de inculpatul Tyler Robinson . Audierea va fi transmisă în direct. Procurorii care solicită pedeapsa cu moartea vor argumenta că bărbatul acuzat de uciderea activistului conservator ar trebui să fie judecat pentru crimă, arată sursa. Robinson s-a predat după împușcături. Procurorii susțin că i-a trimis și un mesaj text prin care i-a confesat partenerului său. De asemenea, a lăsat un bilet în care spunea că a avut ocazia să o omoare pe una dintre principalele voci conservatoare ale națiunii „și că voi profita”. Nu a pledat înainte de proces Cu toate acestea, el nu a pledat în acest proces, potrivit sursei citate. El este acuzat de crimă agravată în cazul asasinării lui Kirk. Activistul conservator se adresa unei mulțimi de mii de persoane la Universitatea Utah Valley, pe 10 septembrie. Avocații săi nu au comentat cu privire la vinovăția sau nevinovăția sa. Pedeapsa cu moartea este o opțiune în Utah doar atunci când o infracțiune are circumstanțe agravante. Procurorii vor argumenta în cazul lui Robinson că împușcăturile lui Kirk i-au pus în pericol pe ceilalți prezenți. Ce intenționează procurorii Procedura va semăna cu un miniproces. Procurorii intenționează să prezinte probe ADN care să-l lege pe Robinson de arma presupusă a crimei, mărturii ale anchetatorilor, constatările autopsiei, declarațiile martorilor și înregistrarea video a uciderii lui Kirk. Procurorii nu sunt obligați să prezinte toate probele. De asemenea, pot folosi informații secundare sau zvonuri, mai precizează sursa. După încheierea audierii, judecătorul districtual trebuie să decidă dacă trebuie continuat cazul.

Papa face apel la moderare în contextul celei de-a 250-a aniversări a independenței SUA

Papa Leon al XIV-lea a făcut apel la „moderare” în discursul său public de vineri, cu ocazia aniversării a 250 de ani de existență în SUA, potrivit AFP. Primul discurs al papei axat pe politica americană Discursul Suveranului Pontif a reprezentat primul discurs de acest fel axat pe politica americană. Fără a-l menționa pe președintele american Donald Trump, Papa i-a îndemnat pe americani să găsească „un teren comun” și „unitate”. El a vorbit despre modul în care „valuri succesive de imigranți” au modelat viitorul țării, potrivit sursei. Discursul video a fost transmis Centrului Național pentru Constituție din Philadelphia. Discursul părea să sublinieze mai multe puncte care vizau stilul diviziv al lui Trump, conform sursei citate. Conflict continuu între Papă și Trump Suveranul Pontif și președintele american s-au confruntat în repetate rânduri în ultimele luni din cauza criticilor papale la adresa represiunii dure împotriva imigrației în Statele Unite și a războiului împotriva Iranului. Trump l-a numit pe Papa „slab” în ceea ce privește criminalitatea și „groaznic” în ceea ce privește politica externă. Ca răspuns, Papa a transmis că „nu se teme” de Trump, potrivit aceleiași surse. „Un discurs public marcat pe moderație” În discursul său, Papa Leon al XIV-lea a cerut „un discurs public marcat de moderație, respect pentru opiniile celorlalți și un efort continuu de a găsi un teren comun”. De asemenea, Suveranul Pontif a declarat că speră că cea de-a 250-a aniversare a Statelor Unite  va fi ocazia unei „reangajări solemne” față de idealurile fondatoare ale SUA.

Ce i-a oferit America lui Damian Drăghici? Am înțeles că dacă muncești, orice vis poate deveni realitate

În cadrul unei ediții transmise live de Gândul a emisiunii „Marius Tucă Show”, Damian Drăghici a vorbit despre anii petrecuți în străinătate, despre experiențele trăite în Grecia și Statele Unite și despre modul în care acestea i-au schimbat perspectiva asupra vieții. Artistul a explicat ce a descoperit după plecarea din România și de ce consideră că America i-a oferit o lecție importantă despre încredere și perseverență. Urmăriți aici, integral, emisiunea lui Marius Tucă. Damian Drăghici: „Grecii sunt foarte similari cu noi” Damian Drăghici spune că s-a regăsit în multe dintre valorile și obiceiurile poporului grec. Apropierea dintre români și greci explică și atracția pe care mulți români o au pentru Grecia. „Grecii sunt extrem de generoși. Sunt foarte similari cu noi. De-aia ne place să mergem în Grecia. Ne place relaxarea, ne place să bem ceva, să mâncăm ceva. Sunt la fel. Doar că sunt mult mai relaxați decât noi.”, afirmă artistul. „Am crezut că am fugit de România, dar am fugit de comunism” Artistul consideră că experiența americană i-a oferit o perspectivă complet diferită asupra posibilităților pe care le are un om atunci când își urmează obiectivele. „Americanii mi-au dat exact ce nu aveam eu și noi din România: încrederea aceea că orice vis, dacă stai și lucrezi pentru el, poate să devină realitate.”, spune Damian Drăghici. Acesta povestește că a ajuns în Statele Unite la 27 de ani și că a absorbit rapid mentalitatea locului. „Dacă ești acolo de tânăr și o iei ca un burete înăuntrul tău, chiar poți să ai capacitatea de a schimba realitatea.”, afirmă el. În final, artistul spune că a înțeles abia după plecare ce anume l-a făcut să părăsească România. „Eu am crezut, când am fugit din România, că am fugit de România. După aia mi-am dat seama că eu am fugit de sistemul comunist.”, concluzionează Damian Drăghici.

Trump amenință cu noi sancțiuni împotriva Rusiei. Ce motiv invocă președintele american

Donald Trump, aflat în drum spre Palatul Versailles, a fost întrebat de un reporter dacă va impune noi sancțiuni împotriva Rusiei.  Președintele american a răspuns: „Le-aș putea impune din nou”.  De la începutul celui de-al doilea mandat prezidențial, Trump a depus eforturi pentru medierea negocierilor de pace dintre Rusia și Ucraina. Vladimir Putin și Donald Trump / Foto – Mediafax Motivul pentru care Trump vrea să impună noi sancțiuni Emmanuel Macron a declarat în urma summitului G7 din Franța că toți liderii prezenți, inclusiv Donald Trump, au înțeles că Vladimir Putin nu este interesat de pace. Liderul francez a dezvăluit că omologul său american recunoaște „integritatea teritorială a Ucrainei”. „Președintele Trump, ca noi toți, a recunoscut pur și simplu că nu a existat o dorință serioasă din partea Rusiei astăzi de a discuta despre pace”, a spus Macron în conferința de presă. Relațiile SUA-Rusia, tot mai deteriorate Trump l-a considerat „prieten” pe dictatorul de la Kremlin în mod repetat. Putin doar și-a exprimat aprecierile față de liderul de la Casa Albă, în timp ce fostul președinte rus, Dmitri Medvedev, l-a acuzat că repetă agenda politică a administrației Biden. Pe 12 februarie 2025, Donald Trump, abia reinstalat la Casa Albă, a vorbit la telefon cu omologul său rus. Președintele american a anunțat că vor avea loc discuții pentru pace și a trimis o delegație condusă de secretarul de Stat Marco Rubio, directorul CIA, John Ratcliffe, consilierul de securitate națională Mike Waltz, delegatul special Steve Witkoff, și ginerele președintelui, Jared Kushner. Încercările președintelui n-au dat roade nici după summitul organizat în Alaska, pe 15 august 2025.  Pe 22 octombrie 2025, SUA au impus sancțiuni asupra companiilor petroliere rusești Rosneft și Lukoil. Trump a impus cele mai dure sancțiuni asupra Rusiei din octombrie 2025 Țările care cumpărau petrol rusesc, precum India și China, au fost afectate. Relațiile Washington-Moscova s-au deteriorat și mai mult după atacurile SUA asupra Iranului, în urma cărora liderul suprem iranian Ali Khamenei a fost ucis. Potrivit unor dezvăluiri media, Rusia a furnizat informații și drone noi Iranului pentru a ataca activele militare americane din Orientul Mijlociu. Trump chiar a respins propunerea lui Putin de a media un armistițiu între Washington și Teheran. Sancțiunile au fost suspendate temporar Ca urmare a războiului cu Iran, pe 12 martie 2026, Departamentul Trezoreriei SUA a suspendat temporar sancțiunile asupra petrolului rusesc și a autorizat țările să cumpere petrol rusesc blocat pe mare, cu scopul de a stabiliza piețele energetice. 124 de milioane de barili de petrol rusesc mai existau pe apă, în 30 de locuri pe planetă. Decizia a fost aspru criticată dur de opoziția democrată în Congresul SUA.  Ba chiar Trump a permis Rusiei să aprovizioneze Cuba cu petrol. Sursa Foto: Profimedia

Sub președinția lui Trump, SUA au devenit cel mai mare exportator de petrol. Producem cât Rusia și Arabia Saudită la un loc

Statele Unite dețin pentru a treia lună consecutiv primul loc în topul exportatorilor de petrol. În fiecare zi, americanii au exportat 10,5 milioane de barili în luna mai.  Federația Rusă a ocupat poziția a doua la nivel mondial, având o producție de 7 milioane de barili pe zi. Arabia Saudită, care în trecut a deținut primul loc, a căzut pe locul trei, având o producție de 5,9 milioane de barili. Producția petrolieră din Rusia și Arabia Saudită, grav afectată de războaie Potrivit Reuters, SUA  au reușit să depășească Rusia datorită sancțiunilor economice impuse exporturilor Rusiei. Atacurile ucrainene tot mai frecvente asupra rafinăriilor petroliere ruse. Arabia Saudită și celelalte țări arabe producătoare de petrol au fost grav afectate de scăderea livrărilor de petrol din Orientul Mijlociu, pe fondul războiului dintre SUA și Iran. Ca ripostă la atacurile din 28 februarie, Iranul a bombardat sistematic infrastructura energetică a țărilor din golf și a închis strâmtoarea Ormuz. SUA n-au scăpat neafectate de blocajul iranian din strâmtoarea Ormuz, însă politica energetică a lui Trump bazată pe „Drill, baby, drill” a făcut America imună în fața celei mai mari crize petroliere de după 1979. Departamentul Energiei din SUA susține că SUA produc mai mult petrol decât Rusia și Arabia Saudită la un loc. Ascensiunea SUA În comparație, Arabia Saudită exportase 8,1 milioane de barili pe zi în 2025, SUA livrase 6,6 milioane, iar Rusia în jur de 5,8 milioane de barili, arată datele de pe Vortexa. Pentru o țară care a fost dependentă timp de câteva decenii și chiar a fost victima embargoului OPEC din 1973, ascensiunea SUA în vârful clasamentului este privită cu uimire. Succesul ar fi datorat deciziilor luate de către companiile private mânate de dorința de profit și care au dispus de multă libertate, spre deosrbire de Rusia și Arabia Saudită, unde guvernele au fost  implicate în producție. SUA sunt impulsionate de politicile lui Trump, care au schimbat traiectoria țării de la tranziția către energiile verzi promovate intens de fostul președinte democrat Joe Biden, înapoi la combustibilii fosili. Tehnologia superioară americană ar fi un alt factor: boom-ul tehnologiilor de extracție a petrolului, de la fracturarea hidraulică la forajul orizontal care permite forarea puțurilor pe traiectorii curbate. Țările europene și asiatice, dependente de SUA Pe de altă parte, statele europene sunt dependente tot mai mult de SUA de când livrările de gaz rusesc au încetat după războiul din Ucraina. Continentul european importă 47% din petrolul american în 2026. În urmă cu 5 ani, a importat 37%. Și țările asiatice ajung să depindă tot mai mult de SUA, după ce au cumpărat 46% din exporturile de petrol ale SUA. În mai 2025, SUA au exportat 37% din petrol către țările asiatice. Sursa Foto: Profimedia/Shutterstock

Nick Adams: Îmi doresc ca românii să se îndrăgostească de America cunoscând-o direct, așa cum și eu m-am îndrăgostit de țara și de poporul d-voastră

Nick Adams, trimisul special al președintelui Donald Trump, a susținut un discurs în cadrul „European Awareness Days – European Economic Forum 2026”, organizat de ECR la Cluj-Napoca. Acesta a vorbit despre prima sa vizită în România, despre relațiile dintre Europa și Statele Unite și a adresat o invitație românilor de a vizita America. Nick Adams a declarat că aceasta este prima sa vizită în România și că a venit cu așteptări mari, care „nu doar că au fost îndeplinite, ci chiar depășite”. Acesta a explicat că România l-a impresionat prin cultură, oameni și limbă și a spus că „a asculta limba română înseamnă a auzi limba iubirii”. Nick Adams a declarat că își dorește ca românii să viziteze Statele Unite și i-a invitat pe participanți să i se alăture în America, în special în contextul celebrării a 250 de ani de la proclamarea independenței SUA. „Îmi doresc ca un număr cât mai mare de români să se îndrăgostească de America cunoscând-o direct, așa cum și eu m-am îndrăgostit de țara și de poporul dumneavoastră”, a spus Nick Adams. El a conchis că legăturile dintre popoarele Europei și cele ale Statelor Unite pot deveni și mai puternice prin contact direct, turism și cunoaștere reciprocă.

Presa americană prezintă Marea Evadare: Top 10 țări

Americanii se pun pe vândut tot. Mobilier, locuință, automobile, tot ce au acumulat după câteva decenii de muncă. Unii îl înjură în șoaptă pe Donald Trump după efectele negative ale războiului cu Iran și ale tarifelor vamale.   Cei mai mulți americani care vor să emigreze dau vina pe creșterea costurilor vieții care le-au ruinat „visul american”. Unde aleg să se mute? Chiar în mult „huiduita” Europă și chiar în „infama” țară învecinată, Mexic. Sunt criticate deseori de republicanii aflați la putere. Nu și de către americanii din clasa mijlocie care își doresc să aibă un sistem public de sănătate la fel de dezvoltat ca cel european, pe lângă calitatea crescută a vieții în comparație cu cea din SUA. Tot mai mulți americani vor să plece definitiv din SUA Un cuplu american și-a cumpărat un bilet doar dus spre Italia. „A fost cel mai stresat lucru pe care l-am făcut, dar și cel mai bun”, a spus o persoană intervievată de Forbes.   Să obțină viza de muncă și să cumpere o casă cu curte în Italia a fost o dublă provocare.  Dar a meritat. „Nu-mi vine să cred că s-a întâmplat cu adevărat”, a spus persoana care a renunțat la „visul american” pentru a se muta într-o zonă rurală din Italia. Calitatea vieții a scăzut în SUA Un raport al Global Citizen Solutions a realizat un clasament al țărilor cu cel mai crescut nivel de trai, după ce tot mai mulți americani se plâng că a scăzut calitatea vieții lor. Mulți americani își fac planuri pentru a migra definitiv din SUA din cauza scumpirii locuințelor și a serviciilor medicale. Chiar și alimentele și carburanții care erau ieftini în mod obișnuit s-au scumpit. Americanii din clasa mijlocie își pun la bătaie economiile strânse pentru pensionare doar ca să pornească o viață nouă într-o altă țară. Cei mai mulți optează pentru țări sud-americane și țări sud-europene. Cei care vor taxe mai mici se duc în „paradisuri fiscale”. Iar cei care vor o viață mai lungă, o bătrânețe mai ușoară și mai puțin stres, aleg țări cu climat subtropical. Clasamentul celor mai căutate țări de către americani Spania: ideală pentru cultură, stil de viață și sistem de sănătate  Spania este țara cea mai aleasă de către americanii care vor să migreze definiti din SUA. Multe familii și lucrători în telemuncă o aleg pentru a porni un nou început. Țara are o cultură solidă, servicii sociale, infrastructură dezvoltată și multe orașe turistice (Barcelona, Valencia, Madrid, Granada, Cordoba, Sevilla). Pentru a obține rezidență este necesară Visa de Nomad Digital. Pentru a o boține, angajații în telemuncă trebuie să demonstreze că obțin un venit lunar minim de 3.000 de dolari. Condiția este impusă și în cazul pensionarilor cu venit pasiv. Rezidenții pot obține avantaje prin Legea Beckham, precum reducerea taxelor la 24% pentru primii șase ani. În  Spania, o persoană se poate descurca pe cont propriu  cu un venit lunar minim de 2.000 dolari pentru a-și acoperi costurile de trai. Portugalia: ideală pentru telemuncă  Portugalia este considerată a șaptea cea mai sigură țară din lume în Indexul Păcii  Globale. Și este un adevărat paradis pentru nomazii digitali care pot descoperi comunități prietenoase în Lisabona, Porto sau Madeira, cu un stil de viață relaxant pe coastă. O persoană se poate descurca cu un venit minim de 1.600 de dolari pe lună în Portugalia. Pentru a obține Golden Visa, un imigrant trebuie să investească 232.100 de dolari. Nomazii digitali care vor să lucreze trebuie să aibă venim minim de 3.969 de dolari pentru a obține Viza de Nomad Digital D8. Iar pensionarii trebuie să câștige anual 11.419 de dolari. Canada: suport mai mare pentru familie și servicii publice mai bune  Canada este o țară mai prietenoasă în ce privește obținerea de vize. Cei mai mulți oameni migrează prin programul Work Visa Canada sau Express Entry. Prin aceste programe, tinerii aplicanți cu studii superioare și aptitudini în sănătate și tehnologie, au șanse mari să lucreze în Canada. Chiar dacă programul Canada Start-Up Visa nu mai acceptă aplicanți din 2026, sunt în continuare alte opțiuni similare în regiunile Noa Scotia sau British Columbia. Rezidenții or putea aplica pentru pașaport canadian doar după ce locuiesc permanent timp de 3 ani în Canada. Din decembrie 2025, de la intrarea în vigoare a Legii C-3, americanii care au cel puțin un părinte sau un bunic născut în Canada, sunt calificați pentru a obține cetățenia canadiană prin descendență. Saint Kitts și Nevis: scutiri fiscale și al doilea pașaport  Migranții care donează 250.000 de dolari sau investesc cel puțin 325.000 de dolari într-o locuință pot obține cetățenie instant, prin programul Citizenship by Investment program. Sunt și scutiri de taxe. Ritmul vieții este lent, infrastructura nu e la fel de dezvoltată ca-n Europa și America de Nord, dar cel puțin este liniște. O persoană se poate descurca cu un venit minim de 1.500 de dolari pe lună. Malta: scutiri fiscale și engleza ca limbă vorbită  Prin programul Malta Permanent Residence, un imigrant care aplică pentru cetățenie poate să-și adauge și rudele de până la patru generații. Costul total este de 170.000 de dolari, care acoperă donații către un ONG, achiziție imobiliară și taxe către guven. Malta este o insulă mică unde engleza este limbă vorbită și cu un sistem fiscal relaxat.  Valletta este cel mai indicat loc unde îți poți începe o viață fără griji și fără costuri mari. Dacă ești lucrător remote cu un venit minim de 4.000 de dolari, poți aplica pentru programul Malta Nomad Residence Permit. Cipru: scutiri fiscale pentru investitori  Pentru a se califica la programul Golden Visa, migranții care doresc să locuiască permanent trebuie să cumpere o locuință în valoare de 300.000 de dolari și să câștige un venit anual de 50.000 de dolari. Deși este o insulă în apropiere de Turcia, engleza este vorbită la scară largă, chiar și în școli. O persoană se poate descurca cu un venit minim de 1.800 de dolari pe lună. Noua Zeelandă: natură, siguranță și engleza ca limbă vorbită Noua Zeelandă poate fi cea mai

Analiză Reuters: Giganții economiei mondiale pierd zeci de miliarde de dolari din cauza războiului din Iran

Giganții economiei mondiale pierd zeci de miliarde de dolari din cauza războiului din Iran. McDonald’s, Whirlpool, Procter & Gamble, Continental și alte marii mega-companii, sunt afectate de războiul din Orientul Mijlociu. Impasul din Ormuz a costat deja coorporațiile cel puțin 25 miliarde de dolari, iar factura continuă să crească, conform unei analize Reuters. O analiză a declarațiilor corporative de la începutul conflictului, emise de companiile listate la bursă în Statele Unite, Europa și Asia, oferă o imagine sumbră în ceea ce privește consecințele. Companiile se confruntă cu creșterea prețurilor energiei, fracturarea lanțurilor de aprovizionare și cu rute comerciale blocate de strânsoarea Iranului asupra Strâmtorii Hormuz, preia Profit.ro, o analiză Reuters. Cel puțin 279 de companii au menționat războiul ca factor declanșator pentru acțiuni defensive menite să atenueze impactul financiar, inclusiv creșteri de prețuri și reduceri ale producției, arată analiza Reuters. Altele au suspendat dividendele sau răscumpărările de acțiuni, au concediat personal, au adăugat suprataxe pentru combustibil sau au solicitat asistență guvernamentală de urgență. Nu se întrevede sfâșitul crizei Turbulențele – cele mai recente dintr-o serie de evenimente globale destabilizatoare pentru afaceri în urma pandemiei de COVID-19 și a invaziei Rusiei în Ucraina – temperează așteptările pentru restul anului, fără semne clare privind un acord pentru a pune capăt conflictului. “Acest nivel de declin în industrie este similar cu ceea ce am observat în timpul crizei financiare globale și chiar mai mare decât în ​​alte perioade de recesiune”, a declarat recent CEO-ul Whirlpool, Marc Bitzer, după ce grupul și-a redus la jumătate previziunile pentru întregul an și și-a suspendat dividendele. Acțiunile producătorului american de electrocasnice, prezent în România prin intermediul Beko Europe, joint-venture controlat împreună cu turcii de la Arcelik, s-au prăbușit la cel mai redus nivel din ultimii 14 ani în urma anunțului. Consumul în declin Pe măsură ce creșterea economică încetinește, puterea de stabilire a prețurilor va slăbi, iar costurile fixe vor deveni mai greu de absorbit, spun analiștii, ceea ce amenință marjele de profit în al doilea trimestru și ulterior. Creșterile susținute ale prețurilor vor alimenta probabil inflația, afectând încrederea deja fragilă a consumatorilor. “Consumatorii amână înlocuirea produselor și preferă să le repare”, potrivit șefului Whirlpool. Cele mai afectate industrii și efectele în lanț Costuri în creștere pentru multe materiale Producătorul de electrocasnice nu este singurul. Companii precum Procter & Gamble, Karex și Toyota au avertizat asupra costurilor tot mai mari, în contextul în care conflictul intră în a treia lună. Blocada impusă de Iran asupra Strâmtorii Hormuz a împins prețurile petrolului peste 100 de dolari pe baril, în creștere cu peste 50% comparativ cu prețurile dinaintea războiului. Închiderea rutei a dus la creșterea costurilor de transport, la reducerea aprovizionării cu materii prime și la blocarea unor rute comerciale esențiale pentru fluxul de mărfuri. Livrările de îngrășăminte, heliu, aluminiu, polietilenă și alte input-uri esențiale au fost afectate. O cincime dintre companiile incluse în analiză – care produc de toate, de la cosmetice la anvelope și detergenți, până la furnizori de servicii de croaziere și aeriene – au semnalat o lovitură financiară din cauza războiului. Pierderi pe linie Pe măsură ce blocajul persistă, tot mai multe companii din alte industrii trag un semnal de alarmă. Toyota a avertizat asupra unei pierderi de 4,3 miliarde de dolari. P&G a estimat o pierdere de 1 miliard de dolari după impozitare. Gigantul din fast-food McDonald’s a declarat, la începutul lunii, că se așteaptă la o inflație a costurilor pe termen lung mai mare din cauza perturbărilor continue ale lanțului de aprovizionare. Producătorul german de anvelope Continental se așteaptă la o pierdere de cel puțin 100 de milioane de euro începând cu al doilea trimestru, din cauza creșterii prețurilor petrolului, care a dus la scumpirea materiilor prime. Sectoarele orientate către consumatori, inclusiv industria auto, telecomunicațiile și produsele de uz casnic, înregistrează revizuiri negative de peste 5% pentru următoarele 12 luni, a spus Gerry Fowler, șeful strategiei pentru acțiuni europene la UBS. În Japonia, analiștii au înjumătățit estimările privind creșterea profiturilor în al doilea trimestru, până la 11,8%, comparativ cu finele lunii martie. Recomandarea autorului: Alte 25 de nave au ieșit prin Strâmtoarea Ormuz, cu aprobarea Iranului. Statul islamic a permis trecerea a 117 nave în ultimele 4 zile