The New York Times dezvăluie cum liderii europeni au aflat din presă despre planul de pace al lui Trump pe Ucraina. Coaliția voinței a devenit coaliția celor care așteaptă
„Trump a exclus Europa din discuțiile cu Ucraina. Iată cum a ripostat Europa”, este titlul unei analize a jurnaliștilor The New York Times, în care este prezentat pas cu pas modul cum liderii europeni au fost luați prin surprindere de planul de pace al lui Trump pe Ucraina negociat cu Moscova, plan despre care ei au aflat…din presă. Liderii UE au fost mai întâi uluiți, și-au anulat programele, apoi au intrat în panică, ulterior au încins telefoanele și aplicațiile de mesagerie, s-au întâlnit în Africa de Sud, s-au calmat împreună, l-au flatat pe Donald Trump ca să nu-l enerveze, au alergat după Marco Rubio, șeful diplomației americane, pe la Geneva, ca ulterior să tempereze tonul Americii. Finalul a fost „european”: germanii care inițial nu știau nimic – au clamat „victoria” pentru ca polonezii să recunoască că, până la urmă, europenii au mai mare nevoie de Donald Trump și nu invers. Cancelarul Germaniei, Friedrich Merz, a aflat de la știri de planul de pace al lui Trump Friedrich Merz / Sursa FOTO: Profimedia „Liderii europeni au fost luați prin surprindere de planul în 28 de puncte al președintelui Trump de a pune capăt războiului din Ucraina. Când cancelarul german Friedrich Merz a aflat pentru prima dată despre planul de pace al administrației Trump pentru Ucraina, joia trecută, a fost uimit atât de conținut, cât și de modul în care a aflat. În loc să audă de la oficiali americani, Merz a aflat despre plan dintr-un titlu de știri. Echipa sa a trebuit să contacteze de mai multe ori președintele Trump pentru a stabili un apel vineri seară pentru a primi explicații, potrivit unor oficiali care au cunoștință despre evenimente. Conținutul era alarmant, dintr-o perspectivă europeană. Planul de 28 de puncte, divulgat pe internet, ar asigura că Rusia va plăti un preț mic pentru invadarea Ucrainei în 2022. I-ar oferi mai mult teritoriu decât a cucerit armata rusă pe câmpul de luptă. Și ar obliga NATO să refuze oficial admiterea Ucrainei, contracarând dorința europeană ca ucrainenii să se alăture alianței”, relatează jurnaliștii. Europenii știau că Trump lucra la un plan de pace dar, după ce l-au citit, au realizat că au fost lăsați pe pe dinafară Sursă foto: Instagram/ Emmanuel Macron „Înalți oficiali europeni știau că administrația Trump lucra la un fel de plan, dar nimic care să favorizeze Rusia în această măsură. Când a ieșit la iveală, și-au dat seama că Europa fusese exclusă din eforturile administrației Trump de a pune capăt celui mai mare război terestru de pe continent de la al Doilea Război Mondial încoace”, notează jurnaliștii. Echipa The New York Times a vorbit, sub condiția anonimatului, cu 16 oficiali care au povestit cum echipa Trump a marginalizat Europa. „Disputele diplomatice creionează imaginea unui continent prins între puteri concurente, liderii săi încercând să obțină influență într-o lume pe care națiunile lor au dominat-o cândva”, relatează ziarul. „Europa a devenit o coaliție a celor care așteaptă”- Anders Fogh Rasmussen, fostul șef al NATO În zilele care au trecut de la dezvăluirea planului, liderii europeni, inclusiv cancelarul Merz, au lucrat frenetic pentru a inversa această lovitură încasată de Europa, folosind persuasiunea și manevrele din culise pentru a îndemna administrația Trump către o poziție mai acceptabilă. Mai mulți reprezentanți au luat primul zbor posibil de la Johannesburg, unde se întâlneau cu omologii din G20, la Geneva pentru a încerca să-i convingă pe oficialii americani să schimbe cursul. Acest efort diplomatic uriaș, depus la nivelul principalelor țări și instituții europene, a însemnat că, până duminică seara, liderii europeni reușiseră să prevină unele dintre ceea ce considerau cele mai grave excese ale planului Trump pentru Ucraina. Izgonită de Trump săptămâna trecută, „ coaliția celor dispuși ” din Europa a devenit o „coaliție a celor care așteaptă”, a declarat Anders Fogh Rasmussen, fost șef al NATO, într-un interviu. Joi: Șoc și neîncredere. Europenii au început să îi la întrebări pe ucraineni după ce au citit The Financial Times Ukraine’s President Volodymyr Zelensky and French President Emmanuel Macron before a meeting at The Elysee Presidential Palace in Paris on September 3, 2025. Photo by Eliot Blondet/ABACAPRESS.COM Mulți dintre miniștrii de externe ai Europei au aflat în premieră de planul lui Trump joia trecută, la Bruxelles, în timp ce se îndreptau spre o întâlnire planificată de mult timp despre Sudan, precum și despre Ucraina. Propunerea divulgată, relatată în publicații precum Axios și The Financial Times, i-a pus la pământ. Sugerea că NATO ar fi împiedicat să staționeze trupe în Ucraina postbelică, zădărnicind o propunere franceză și britanică de a trimite forțe de menținere a păcii acolo. Includea un plan de deblocare a miliarde de dolari din fondurile rusești, deținute acum în mare parte în Belgia, pe care mulți din Europa speră să le împrumute Ucrainei. „Când toată lumea a sosit, după ce a citit The Financial Times, au existat câteva întrebări”, a declarat Lars Lokke Rasmussen, ministrul danez de externe, cu modestie, într-un interviu. Căutând clarificări, miniștrii au început rapid să facă presiuni asupra ministrului ucrainean de externe, Andrii Sybiha, care participase la întâlnire prin teleconferință. Știa Sybiha ceva mai mult despre acest plan? Era real? La fel ca omologii săi, Sybiha a oferit detalii limitate, potrivit a doi oficiali prezenți la întâlnire. Merz și-a anulat programul. Driscoll (SUA): Sunt prea mulți „bucătari” pe Ucraina În Germania, cancelarul Merz a anulat o apariție programată la un eveniment de lectură la o școală elementară pentru a face față consecințelor. Echipa cancelarului s-a întrebat dacă Trump știa despre plan și dacă acesta trebuia luat cu adevărat în serios, potrivit a două persoane care au aflat despre modul lor de gândire. Până vineri, Trump și administrația sa începuseră să discute cu omologii lor europeni și devenea din ce în ce mai clar că planul era real. Daniel P. Driscoll, secretarul Armatei SUA, a declarat vineri, la o întâlnire din Ucraina, că țările europene au fost excluse din negocieri pentru a evita să existe „prea mulți bucătari”, au declarat oficialii prezenți. Driscoll a spus că oficialii europeni s-au apropiat prea mult de
Analiză | Rețelele radar americane și aliate din Pacificul de Vest, sub amenințarea Chinei. A fost testată drona antiradar ASN-301. O orbire radar temporară sau permanentă, atacuri coordonate, avertizări minime
Comandamentul Teatrului de Acțiune Estic al Armatei Populare de Eliberare din China (PLA) a publicat imagini de la un test cu foc real al dronei antiradar ASN-301, confirmând intrarea acesteia în serviciul de linie întâi. Implementarea acestei noi arme evidențiază capacitatea tot mai mare a Beijingului de a amenința rețelele radar americane și aliate din Pacificul de Vest. Văzut anterior doar la expozițiile din domeniul apărării, sistemul este acum operațional, iar specialiștii militari afirmă că a fost conceput pentru a viza și distruge emițătoarele radar inamice care susțin rețelele de apărare aeriană. Testul efectuat de China subliniază modul în care PLA accelerează eforturile de a dezvolta drone ghidate de precizie, capabile să contracareze sistemele de supraveghere și apărare antirachetă ale SUA și ale aliaților în regiuni disputate, cum ar fi Strâmtoarea Taiwan. „Atacuri coordonate asupra amplasamentelor radar inamice, cu avertizări minime” Imaginile dezvăluie un sistem de lansare montat pe un camion, extrem de mobil, echipat cu șase tuburi, fiecare capabil să lanseze o dronă ASN-301. Lansatorul pare să fie integrat pe un șasiu de camion tactic FAW MV3 6×6 modificat, notează Army Recognition, un vehicul deja utilizat pe scară largă în Armata Populară de Eliberare (PLA) pentru transportul de sisteme de artilerie și rachete. Sursa foto – Army Recognition Această configurație permite desfășurarea rapidă și lansarea de salve cu până la șase drone, permițând Armatei Populare de Eliberare să execute atacuri coordonate asupra amplasamentelor radar inamice, cu avertizări minime și o flexibilitate tactică sporită. Pentru aliații SUA din Indo-Pacific, în special Taiwan, Japonia și forțele regionale americane desfășurate în avans, operaționalizarea acestui sistem introduce un nou nivel de amenințare pentru rețelele de apărare aeriană dependente de radar. Aceste muniții de tip „looking” pot fi lansate de la sute de kilometri distanță și sunt capabile să se deplaseze cu răbdare în apropierea zonelor contestate până când sistemele radar devin active. Aceasta înseamnă că mijloacele radar cheie, cum ar fi navele echipate cu Aegis, platformele de avertizare timpurie aeriană și radarele de supraveghere terestre, ar putea fi vânate aproape în timp real. Cu mai multe rachete ASN-301 lansate simultan de pe platforme mobile, forțele aliate se pot confrunta cu atacuri de saturație care copleșesc acoperirea radar și perturbă coeziunea de comandă și control în faza de deschidere a unui conflict. Rezultatul poate fi o orbire radar temporară sau permanentă, reducând capacitatea de avertizare timpurie și lăsând țintele de mare valoare expuse atacurilor ulterioare ale dronelor și rachetelor. Spre deosebire de rachetele convenționale lansate din aer, ASN-301 poate rămâne în aer pentru perioade lungi de timp, forțând operatorii radar să închidă sistemele pentru a evita detectarea sau riscul de a fi vizate. „Acest lucru creează o dilemă tactică care degradează integritatea sistemelor integrate de apărare aeriană din întreaga regiune”, se mai arată în analiza publicată de Army Recognition. „Drona poartă un focos de fragmentare exploziv, echipat cu un fitil laser de proximitate” Drona de tip „loitering” ASN-301 – muniție de precizie cu capacitate de zbor lent sau dronă-kamikaze – este concepută special pentru a detecta, urmări și distruge emițătoarele radar active pe un spectru larg de frecvențe. Construită pentru misiuni de suprimare și distrugere a apărării aeriene inamice (SEAD/DEAD), platforma se inspiră din sisteme anterioare, cum ar fi IAI Harpy din Israel, Dornier DAR din Germania și dronele iraniene din seria Shahed. Spre deosebire de aceste sisteme, însă, ASN-301 este fabricată în întregime de industria internă de apărare a Chinei și a trecut acum de la model de prezentare la armă gata de utilizare pe teren. Din punct de vedere tehnic, se pare că ASN-301 detectează semnale radar între 2 și 16 gigaherți, acoperind frecvențele operaționale comune utilizate de radarele de avertizare timpurie și control al focului. Drona are un design cu aripă delta, cu o elice împingătoare montată în spate, acționată de un motor cu piston mic. Surse chinezești estimează greutatea sa la aproximativ 135 de kilograme, cu o lungime a corpului de 2,5 metri și o anvergură a aripilor de aproximativ 2,2 metri. Viteza maximă este citată la 220 de kilometri pe oră, cu o rază operațională raportată la 288 de kilometri și un timp de așteptare de aproape patru ore. „Drona poartă un focos de fragmentare exploziv, echipat cu un fitil laser de proximitate, dispersând aproximativ 7.000 de fragmente preformate pentru a dezactiva antenele radar, rețelele de senzori și sistemele de control. Se pare că dispozitivul de căutare radar are o rază de detecție de până la 25 de kilometri, permițând achiziția țintei finale în faza terminală a zborului”, mai notează Army Recognition. „Drona ASN-301 Este mobilă, ieftină, dificil de detectat” Desfășurarea în cadrul Comandamentului Teatrului Estic al Armatei Populare de Apărare este deosebit de semnificativă, având în vedere responsabilitatea principală a unității pentru operațiunile care vizează Taiwanul și Marea Chinei de Est. Comandamentul este unul dintre cele cinci comandamente regionale comune ale Chinei și joacă un rol central în planificarea descurajării și a luptei de război de către Beijing pe flancul său estic. Apariția sistemului ASN-301 în acest context sugerează nu doar maturitatea sistemului, ci și integrarea sa în postura strategică a Chinei pentru scenariile de conflict regional. Un analist în domeniul apărării, familiarizat cu dezvoltarea dronelor chinezești, a declarat pentru Army Recognition că „ASN-301 îndeplinește mai multe cerințe. Este mobilă, ieftină, dificil de detectat și construită special pentru a orbi rețelele radar inamice. China a depășit faza de testare și implementează acum această dronă ca opțiune tactică pentru suprimarea apărării aeriene sofisticate într-o luptă viitoare”. „O schimbare continuă a doctrinei militare chineze” Într-un sens mai larg, debutul acestui sistem în exercițiile PLA reflectă o schimbare continuă a doctrinei militare chineze către utilizarea munițiilor de tip „loitering” ca element cheie în arhitectura sa ofensivă. În loc să se bazeze exclusiv pe platforme cu echipaj uman sau pe rachete antiradiații scumpe, PLA adoptă sisteme fără echipaj uman persistente și cu costuri reduse pentru a obține efecte tactice și perturbări strategice. ASN-301 joacă un rol central în acest efort, „lovind” acoperirea radar a adversarilor , necesară pentru a organiza o
Analize hepatice și rolul lor în prevenirea bolilor ficatului (P)
Ce sunt analizele hepatice și cum te ajută? Analizele hepatice reprezintă o serie de teste de sânge care evaluează starea de sănătate și modul de funcționare al ficatului. Prin aceste teste medicul poate verifica dacă există inflamații, infecții sau blocaje care pot afecta activitatea organului. De exemplu, dacă ești diagnosticat cu hepatită, monitorizarea periodică a anumitor enzime hepatice te ajută să vezi dacă tratamentul funcționează sau dacă situația impune o schimbare. Analizele hepatice au o aplicabilitate largă: ajută la depistarea timpurie a unor boli, la urmărirea efectelor unor medicamente asupra ficatului și la evaluarea unor simptome precum oboseala sau icterul. Medicii din secția de Hepatologie pot recomanda investigații amănunțite, în timp ce medicul de familie poate realiza o evaluare sumară a funcției hepatice. De ce este important să verifici sănătatea ficatului? Ficatul influențează mai multe aspecte ale sănătății zilnice. El reglează metabolismul glucidelor, proteinelor și grăsimilor, elimină reziduurile metabolice și stochează glucoza sub formă de glicogen pentru a oferi energie între mese. O funcționare deficitară a ficatului poate declanșa simptome ușoare, cum ar fi lipsa poftei de mâncare sau oboseala, dar și semne marcate cum ar fi îngălbenirea pielii (icter). Analizele hepatice permit detectarea unor afecțiuni precum hepatita, ficatul gras sau disfuncțiile biliare, chiar înainte să apară manifestări clinice. De exemplu, o persoană supraponderală cu niveluri crescute ale enzimelor hepatice poate preveni apariția complicațiilor dacă descoperă la timp aceste schimbări prin analizele de rutină. Ce analize hepatice se recomandă și ce arată ele? Profilul hepatic include mai multe teste care măsoară nivelul unor enzime, pigmenți și proteine: ALAT (ALT) și ASAT (AST): Aceste enzime apar în sânge dacă ficatul este afectat, de exemplu în infecții sau intoxicații. Creșterea valorilor anunță leziuni celulare. Bilirubina: Când corpul descompune globulele roșii, formează acest pigment. Valorile ridicate pot duce la icter. Fosfataza alcalină și GGT: Cresc când apar probleme cu drenajul biliar sau inflamații ale căilor biliare. Albumina: Este o proteină pe care ficatul o produce. Scăderea nivelului de albumină semnalează, de obicei, că organul nu funcționează optim. Timpul de protrombină: Acest test arată cum coagulează sângele, proces care depinde de factori produși de ficat. Modificările pot arăta probleme serioase ale organului. Pe lângă aceste analize, medicul poate recomanda teste suplimentare pentru markeri virali, mai ales dacă există suspiciuni de infecție cu virusurile hepatitice. De exemplu, determinarea nivelului de anti HBS arată dacă ai imunitate la virusul hepatitei B, ca urmare a vaccinului sau a unui contact anterior cu virusul. Când este indicat să faci analize hepatice? Testele hepatice pot face parte din evaluările medicale periodice, mai ales dacă ai factori de risc sau simptome sugestive. Iată câteva situații în care ar trebui să mergi la medic pentru aceste analize: Prezinți semne precum icter (îngălbenirea pielii sau a ochilor), oboseală persistentă, greață sau dureri abdominale. În familie există antecedente de boli hepatice (hepatită, ciroză). Consumi alcool frecvent sau ai avut expunere la substanțe toxice (inclusiv anumite medicamente). Suferi de obezitate, diabet sau boli metabolice. Ești implicat în activități cu risc de transmitere a infecțiilor hepatice (ex: lucrul cu sânge, tatuaje, piercinguri). Persoanele cu factori de risc ar trebui să discute cu medicul despre frecvența analizelor, de obicei o dată pe an. Cei fără factori de risc majori pot include analizele hepatice în setul anual de analize de rutină. Cum interpretezi rezultatele analizelor hepatice? Primirea rezultatelor pe hârtie sau online poate ridica multe întrebări. Dacă valorile apar în limitele standard, ficatul lucrează în parametri normali. Când rezultatele depășesc intervalul de referință, nu trebuie să intri în panică. Unele fluctuații pot apărea după un efort intens sau în timpul răcelilor. Medicul va interpreta aceste valori și va decide dacă ai nevoie de: Repetarea analizelor peste câteva săptămâni Investigații suplimentare, cum ar fi ecografia abdominală sau teste imagistice mai detaliate Monitorizare suplimentară prin analize hepatice repetate Este important să discuți întotdeauna rezultatele cu medicul, care va interpreta cifrele ținând cont de istoricul tău medical și de alte teste. Prevenirea bolilor ficatului cu ajutorul analizelor hepatice Analizele hepatice permit identificarea modificărilor la nivelul ficatului înainte ca bolile să evolueze. De exemplu, în steatoza hepatică (ficatul gras), monitorizarea enzimelor poate arăta dacă regimul alimentar și mișcarea dau rezultate. În hepatita cronică, medicii urmăresc evoluția bolii și eficiența tratamentului prin teste repetate. Analizele mai detectează posibilele efecte ale medicamentelor asupra ficatului. Dacă urmezi un tratament pentru o altă afecțiune, medicul poate include periodic analize hepatice pentru a observa din timp eventuale probleme.. Cum te pregătești corect pentru analizele hepatice? Pregătirea optimă pentru analize asigură rezultate relevante. Iată câteva sfaturi utile: Programează recoltarea dimineața, înainte de a consuma alimente sau băuturi (pe nemâncate). Informează medicul despre orice medicament sau supliment luat, deoarece unele, cum ar fi biotina, pot afecta rezultatele. Hidratează-te corespunzător, dacă nu ți s-a recomandat altceva. Recoltarea sângelui presupune un mic disconfort (înțepătură, ușoară roșeață locală), dar riscurile sunt minime. Reține că testele de laborator nu oferă o imagine completă asupra sănătății ficatului. Interpretarea rezultatelor trebuie să aibă loc în cabinetul medicului, care le poate corela cu simptomele și istoricul tău. Disclaimer: Informațiile din acest articol nu înlocuiesc consultul medical sau recomandările specialistului. Sursa: https://www.medlife.ro/glosar-medical/analize-medicale/ac-anti-hbs
Bilanțul președintelui – 100 de zile la Cotroceni. România lui Nicușor Dan arată exact cum ni s-a spus că va arăta România lui George Simion
Dacă dăm timpul înapoi cu exact 4 luni, ne vom trezi între cele două tururi ale alegerilor prezidențiale. După ce a promis tot ce își putea imagina, candidatul Nicușor Dan a dat drumul la sperietori: dacă suveraniștii ajung la Cotroceni vor fugi investitorii, va exploda cursul Euro și că în România va începe apocalipsa economică. S-a vorbit despre concedieri masive în rândul bugetarilor și despre scăderi de pensii. Iată că la bilanțul de 100 de zile, președintele Nicușor Dan se poate lăuda că România arată exact cum spunea el că ar fi arătat dacă președinte ar fi fost George Simion. Sursa: Facebook.com/Dan Perjovschi Celebrul refren de campanie a fost creat de artistul vizual Dan Perjovschi. Cu toate intențiile sale bune, graficianul pare că ne-a avertizat despre cele ce se vor întâmpla. Și a avut dreptate. Nicușor este președinte. Iar nouă nu ne e ușor deloc. Gândul face o radiografie a primelor o sută de zile ale mandatului lui Nicușor Dan. Un bilanț în care promisiunile spectaculoase din campanie ale candidatului independent și deciziile luate după ce președintele s-a instalat la Palatul Cotroceni sunt într-o discrepanță totală. Mai mult decât atât. Tot ce s-a întâmplat în ultimele 3 luni în România, a respectat exact scenariul pe care susținătorii lui Nicușor Dan îl profețeau în cazul în care George Simion ar fi ieșit președinte. Topul promisiunilor și sperietorilor 1. „Vom crește salariile profesorilor!” Sursa: Facebook.com/Nicușor Dan Așa suna promisiunea din campanie a lui Nicușor Dan, matematician la bază, cu un doctorat la Universitatea Sorbona Paris Nord. Mai mult, în discursul de învestire susținut imediat după jurământ, viitorul președinte susținea că „este nevoie să stimulăm financiar personalul didactic.” Declarația venea la finalul unei campanii electorale în care a repetat că „nu se pune problema ca salariile profesorilor să scadă”, „vreau să crească.” Ce s-a întâmplat, de fapt? La nici patru luni de la preluarea mandatului, profesorii au fost prima categorie profesională afectată de măsurile de austeritate. Explicația președintelui pentru profesorii care se întreabă „de ce începeți cu noi?” a fost „Asta era cel mai ușor și mai ușor de pus în practică.” Bonus: S-au tăiat bursele elevilor și studenților. 2. „TVA nu va crește în mandatul meu!” Nu și-a scris pe mână, precum Marcel Ciolacu, dar a promis în scris pe foaie, sub semnătură, că nu va crește TVA. Promisiunea a fost făcută în direct, în prime time, la dezbaterea organizată de Antena 3 CNN. Ce s-a întâmplat, de fapt? La nici o lună și jumătate de la instalarea la Cotroceni, noul guvern anunța… mărirea TVA. A urmat o serie de întâlniri în care părea că președintele îl presează pe Bolojan să renunțe la această măsură. De fapt, și-a găsit niște scuze mai bune pentru care promisiunea lui semnată poate fi aruncată la gunoi. Ba presiunile de pe piețe financiare, ba agențiile de rating, ba Comisia Europeană… Săptămâna trecută, marele matematician, premiat cu aur la Olimpiada Internațională, a recunoscut că nu i-au ieșit calculele. „Cred că au fost patru sau cinci în care toţi am făcut calcule, au fost inclusiv aici, la Cotroceni, nişte grupuri de lucru. (…) Da, eu cred că era posibil să evităm asta. Guvernul a făcut alte calcule, a decis astfel, altfel aşa a rămas”, a afirmat preşedintele, joi, la Antena 1. 3. „Nu vom concedia bugetarii!” Asta spunea Nicușor Dan, contestând aprig planul lui George Simion de a concedia o jumătate de milion de oameni din aparatul bugetar. „Este o prostie”, declara în campania electorală viitorul președinte. Mai mult, Nicușor Dan susținea că un astfel de scenariu este imposibil. Se pare că nu și pentru premierul Ilie Bolojan care dorește cu ardoare concedierea a peste 45% dintre bugetari. „Pentru că dacă ne uităm pe distribuția celor 1,3 milioane de oameni care sunt angajați la stat, găsim acolo sute de mii de profesori și de medici și tot aparatul medical. Găsim oameni în forțele de ordine, în armată, în sistemul de justiție, iar cei care sunt propriu-zis funcționari și atașați diverselor structuri, administrații naționale și locale sunt 450.000. Nu se poate”, explica, la acea vreme, candidatul Nicușor Dan. Ce s-a întâmplat de fapt? Astăzi, la puțin peste 100 de zile de când tandemul Nicușor – Bolojan conduce România, premierul îi trimite cu nonșalanță pe angajaţii de la stat – care ar urma să fie concediaţi prin reformele fiscal-bugetare care vizează administraţia publică – în mediul privat, acolo unde susține că sunt „locuri de muncă reale, în care se câştigă bani în mod cinstit.” 4. „Dacă vreți să NU se oprească investițiile, votați Nicușor!” Așa suna una dintre „speritorile de campanie” clamate de Nicușor Dan, înainte să devină președinte. România lui George Simion ar fi fost un iad pentru investitori, iar companiile străine ar fi fost descurajate să mai investească în țara noastră. „România trebuie stabilizată politic, iar investițiile străine vor continua să vină”, spunea Nicușor Dan, candidat la funcția supremă în stat, cu ocazia Romanian Business Leaders Summit 2025, întrunire la care a participat și președintele interimar Ilie Bolojan. Un alt factor alarmant era ratingul de țară BBB- pe care agenția Fitch l-a dat României pe 18 decembrie 2024, după anularea alegerilor prezidențiale. Ce s-a întâmplat, de fapt? Ilie Bolojan a pus frână investițiilor, motivând că România nu mai poate susține ritmul. Premierul transmitea într-un interviu pentru Digi24 că multe dintre investiții vor fi încetinite. „Din punct de vedere al investitorilor suntem într-o situație dificilă, pentru că am contractat în anii trecuți lucrări în niște valori foarte mari, pe care nu le mai putem susține ritmul care s-ar dori și atunci o parte din aceste investiții vor fi eșalonate în următorii ani. Trebuie să asigurăm o finanțare exclusiv din bugetele naționale, nu le mai putem asigura la nivelul la care s-a dus, vor încetini, vor încetini”, spunea premierul. Cât despre ratingul de țară, rămâne cum s-a stabilit. Fitch a anunțat în urmă cu 3 săptămâni că menține ratingul negativ al României. O veste proastă pentru noi, dar bună pentru președinte. „O veste bună. Agenţia de rating Fitch a confirmat
O nouă taxă, idee discutată în Germania, ar ajuta și bugetul României. Ce ar însemna 10% pe veniturile din publicitate ale Google, Facebook și TikTok
Impunerea unei taxe pe veniturile din publicitate ale giganților digitali globali, discutată zilele acestea de politicienii germani, ar putea ajuta și bugetul României, dacă aceasta ar deveni un act normativ. Presa din Germania vorbește de o taxă specială, de 10%, pe sumele pe care marile platforme digitale, precum Facebook, Google și TikTok, le încasează din publicitate, dar care sunt raportate în mică măsură sau deloc la nivel național. O astfel de inițiativă legislativă este în pregătire în Germania, unde beneficiază de un sprijin public semnificativ. Guvernul federal al Germaniei ar putea aplica un impozit de 10% asupra profiturilor generate de platformele digitale americane, precum Google sau Facebook, în contextul disputelor comerciale transatlantice, arată presa străină și analiștii Ziarului Financiar. Planul Executivului federal german ar putea fi luat în calcul de Guvernul de la București, care caută soluții pentru creșterea veniturilor la buget. Și în România, ca în restul UE, veniturile declarate ale Google, Facebook și TikTok sunt mici, dar încasările din publicitatea pe piața locală sunt mari. Astfel, exemplul german ar putea sta la baza unei analize la nivel național privind o eventuală reformă fiscală în domeniul digital. „Platformele digitale obțin profituri de miliarde de euro” „Considerăm că o taxă de 10% ar fi o acțiune moderată și legitimă”, a afirmat Wolfram Weimer, comisar al Guvernului responsabil de Cultură și Platforme Media. Wolfram Weimer a anunțat, citat de publicația Stern, că Guvernul Germaniei elaborează un proiect în acest sens. El a oferit ca exemplu cazul Austriei, care aplică din 2020 o taxă de 5% asupra profiturilor obținute din publicitatea online. „Platformele digitale obțin profituri de miliarde de euro, beneficiind de infrastructura noastră digitală, dar nu prea plătesc taxe”, a argumentat Wolfram Weimer. Comisarul federal Wolfram Weimer a declarat publicației germane Stern că noul guvern este hotărât să pună în aplicare o astfel de taxă, chiar dacă se iau în calcul și alternative, precum angajamentul voluntar al companiilor vizate de a-și crește contribuțiile fiscale. Inițiativa este susținută de organizațiile media din Germania, care consideră că platformele digitale trebuie să fie trase la răspundere pentru veniturile semnificative pe care le obțin din publicitate fără să contribuie proporțional la finanțele publice, arată Ziarul Financiar. Organizaţiile media germane, inclusiv Asociaţia Federală a Editorilor Digitali şi a Editorilor de Ziare, au lăudat iniţiativa lui Weimer, declarând pentru agenţia de presă germană DPA că salută faptul că grupurile de internet vor fi „trase la răspundere”. Coaliția de centru-stânga, condusă de cancelarul Friedrich Merz, a inclus în tratatul de guvernare un acord clar privind evaluarea unei taxe digitale, cu scopul de a sprijini industria media germană. Oficialii spun că modelul austriac, care impune o taxă de 5% pe serviciile de publicitate online, este o posibilă sursă de inspirație, însă în Germania s-ar putea aplica o rată dublă, pe care Guvernul o consideră ca fiind „moderată și legitimă”. Noi posibile tensiuni între UE – SUA Implementarea măsurii ar putea amplifica tensiunile dintre UE și Administrația Trump, care au dus la „războiul tarifelor”, aflat deocamdată la nivel de amenințare. Cu toate acestea, oficialii germani vor să meargă mai departe. Comisarul federal Weimer a afirmat că se poartă discuții cu reprezentanții platformelor digitale și că textul de lege este în curs de redactare. „Pregătim un proiect concret de lege pentru taxarea serviciilor de publicitate online realizate de operatorii de platforme foarte mari”, a declarat comisarul. În contextul tensiunilor comerciale cu Administrația Donald Trump, Comisia Europeană propune o Taxă a Serviciilor Digitale (Digital Services Tax, DST), prin care ar fi impozitate veniturile platformelor digitale, în special grupurile americane din domeniul tehnologiei informaționale, care generează venituri semnificative în Uniunea Europeană fără a plăti taxe semnificative. Facebook şi Google nu au răspuns imediat solicitărilor de comentarii, potrivit ZF. Ce taxă are în vedere UE În contextul tensiunilor comerciale cu Administrația Donald Trump, Comisia Europeană a propus, în aprilie, o Taxă a Serviciilor Digitale (Digital Services Tax, DST), prin care ar fi impozitate veniturile platformelor digitale, în special grupurile americane din domeniul tehnologiei informaționale, care generează venituri semnificative în Uniunea Europeană fără a plăti taxe semnificative. Supranumită și „taxa Amazon”, care ar viza veniturile brute ale marilor companii digitale, inclusiv din publicitate online, deși era văzută ca o posibilă măsură de retorsiune față de tarifele impuse de SUA, Comisia pare acum să se retragă din această poziție, limitând reacțiile doar la bunuri, potrivit euobserver. În lipsa unui acord global privind impozitarea digitală, mai multe state membre, precum Franța, Spania, Italia sau Austria, au implementat taxe naționale pe publicitatea digitală și vânzarea de date, aplicabile companiilor cu venituri globale de peste 750 milioane de euro. Taxele naționale se bazează, de obicei, pe un procent (ex. 3%) din veniturile obținute din reclame sau vânzarea de date utilizatorilor din respectivele țări, arată Mediafax. Aceste taxe sunt percepute ca o modalitate de a impozita indirect Big Tech-ul american, în special giganți ca Amazon, Google sau Facebook, care domină piața globală de publicitate digitală. Cu toate acestea, există oponenți ai acestor taxe, care avertizează că UE este dependentă de serviciile oferite de Big Tech-ul american și că o astfel de măsură ar putea escalada conflictul comercial cu SUA. Piața din România ar ajunge la 2,3 miliarde de euro până în 2028 Veniturile din publicitate din România sunt estimate să ajungă la aproximativ 2,3 miliarde de euro până în 2028, în creștere față de circa 2,2 miliarde de euro în 2023. Aceasta reprezintă o rată modestă de creștere anuală de 0,9%. Din 2013, piața românească a înregistrat o creștere anuală medie de 1,3%. În 2023, România s-a situat pe locul 15 la nivel global în ceea ce privește veniturile din publicitate, fiind depășită de Slovacia, care a înregistrat 2,2 miliarde de euro. Pe primele poziții în clasament s-au aflat Germania, Spania și Franța, ocupând locurile doi, trei și patru, potrivit unei analize ReportLinker. Potrivit Media Fact Book, un raport lansat în 2024 care analizează piața media și de publicitate din România, cotele de piață ale veniturilor din publicitate au rămas stabile: televiziunea – 52,2%, digital – 36,4%, OOH (publicitate
Analiză Cristian Socol: România se dezvoltă prin investiții publice masive
Statul trebuie să ajute economia prin cât mai multe investiții publice, care să stimuleze mai departe investițiile private, cu atât mai mult în actualul context, explică economistul Cristian Socol într-o analiză pentru Gândul. „Viziunea corectă pentru economia românească este cea bazată pe investiții masive. Investițiile în producție, infrastructură, educație și sănătate au efecte de antrenare în economie, creează locuri de muncă și contribuie la o creștere economică sănătoasă. Mai ales în condițiile economice dificile din prezent, statul trebuie să ajute economia prin cât mai multe investiții publice, care să stimuleze mai departe investițiile private. „Anul 2025 este al treilea an în care Guvernul Ciolacu alocă peste 100 miliarde lei din buget și fonduri europene pentru investiții. Execuția bugetară indică investiții publice în 2024 de 120 miliarde lei (dublu față de anii 2020-2021), iar proiecția bugetară pentru anul 2025 este de circa 150 miliarde lei, o sumă echivalentă cu investițiile publice cumulate din anii 2019, 2020 și 2021. În 2023 și 2024, Guvernul României a respectat cele două reguli privind finanțele publice sustenabile. De exemplu, anul trecut, investițiile publice (120 miliarde lei) au fost mai mari decât deficitul bugetar primar (calculat ca deficit bugetar total minus cheltuielile cu dobânzile) (116 miliarde lei). Mai mult, un procent semnificativ din deficit a fost direcționat către investiții. În 2024, în România 80% din deficitul bugetar al României a mers către investiții publice (față de 69% în anul 2021 și 54% în anul 2020). Anul 2025 va continua modernizarea prin investiții publice masive și respectarea regulilor fiscal-bugetare din această perspectivă. Efectele de multiplicare ale investițiilor publice vor contribui la îmbunătățirea ratei de creștere economică și la sustenabilitatea finanțelor publice. Acest proces va conduce la menținerea unei viteze crescute privind convergența reală a României cu țările dezvoltate din Uniunea Europeană”, arată prof. univ. dr. Cristian Socol. Citiți și: Despre consecințele economice ale tarifelor lui Trump. Cum ar trebui să reacționeze UE? Care sunt implicațiile pentru România și ce soluții avem? Profesorul universitar dr. Cristian Socol, ASE București: Trei considerații și trei concluzii despre PACHETUL de CONSOLIDARE BUGETARĂ Lucrează de 12 ani în presa centrală și este autorul unor investigații jurnalistice centrate pe domeniul Justiției, dar și pe conexiunile dintre mediul politic și cel de afaceri. S-a alăturat … vezi toate articolele