Alin Burcea, ANAT: „Nu vrem vouchere de vacanţă pe post de praf în ochi, de doar 640 de lei net! E o glumă”
Asociaţia Naţională a Agenţiilor de Turism (ANAT) îşi exprimă dezaprobarea fermă faţă de forma în care Guvernul intenţionează să taie a doua oară în acest an valoarea voucherelor de vacanţă. Potrivit informaţiilor apărute în mass-media, ar putea beneficia de aceste vouchere doar angajaţii din sistemul public cu un salariu brut de până la 6.000 lei (aproximativ 3.500 lei net) şi doar de 640 lei (800 lei impozabili) şi doar în perioada de extrasezon. „Asociaţia Naţională a Agenţiilor de Turism (ANAT) îşi exprimă dezaprobarea fermă faţă de forma în care Guvernul intenţionează să taie a doua oară în acest an valoarea voucherelor de vacanţă, potrivit surselor din mass-media. Mai exact, doar angajaţii din sistemul public cu un salariu brut de până la 6.000 lei (aproximativ 3.500 lei net) ar urma să mai beneficieze de aceste vouchere, în valoare de doar 640 lei (800 lei impozabili) şi doar în perioada de extrasezon”, arată ANAT. Nu există o definiţie a noţiunii de extrasezon, precizează patronatul. „A te gândi să acorzi vouchere de vacanţă în extrasezon înseamnă o fantezie. Sezon închis pe litoral iarna înseamnă sezon de vârf la munte, şi avem vacanţe cu date schimbătoare. Este dificil să defineşti ceea ce înseamnă sezon, şi ar reprezenta şi o frustrare pentru cadrele didactice care au concediu vara”, mai arată ANAT. Doar 17% dintre angajaţii de la stat s-ar încadra în acest plafon salarial. În plus, valoarea voucherelor fusese deja redusă la jumătate în urmă cu şase luni, iar restricţionarea folosirii lor exclusiv în extrasezon le scade dramatic atractivitatea şi eficienţa. Având în vedere că a fost redusă valoarea voucherelor de vacanţă la jumătate, încă o reducere de 83% înseamnă că impactul negativ pe 2025 va fi de peste 90%, ducând măsura în derizoriu. „Această „formulă” reprezintă, în opinia noastră, o glumă proastă, care nu ajută cu nimic nici angajaţii, nici turismul românesc. Este doar o bifă politică, menită să creeze aparenţa că turismul a fost sprijinit, când în realitate impactul va fi nul sau chiar negativ”, declară Alin Burcea, preşedintele ANAT. ANAT solicită, aşadar, să nu se mai intervină asupra voucherelor de vacanţă încă o dată în acest an. În cel mai bun caz ar fi indicat să se renunţe la condiţionările de cofinanţare şi la alte declaraţii suplimentare. ”Această aşa-zisă măsură de sprijin nu face decât să creeze haos şi să inducă opinia publică în eroare. În realitate, nu sprijină turismul, ci doar îl compromite în faţa unui public deja confuz şi nemulţumit”, menţionează reprezentanţii ANAT. Ei spun că un sprijin real pentru turism ar fi păstrarea cotei reduse de TVA pentru HORECA (9%), fără excepţii sau majorări mascate şi acordarea voucherelor de vacanţă pentru toţi angajaţii din sistemul public şi în valoare de minimum 1.600 lei/an, valabile pe tot parcursul anului. Un alt spirjin ar fi extinderea voucherelor şi pentru angajaţii din mediul privat, cu deduceri fiscale clare pentru angajatori, după modelul implementat cu succes în alte ţări europene. O altă măsură oportună ar fi investiţiile în promovarea vacanţelor în România pentru turişti străini şi români, infrastructură şi digitalizare, nu doar în măsuri de imagine cu efect zero. ”Turismul este un sector strategic, care contribuie semnificativ la PIB, menţine sute de mii de locuri de muncă şi are un impact direct asupra multor ramuri economice conexe. A-l trata cu măsuri simbolice înseamnă a condamna industria la stagnare şi a-i descuraja principalii actori – agenţiile de turism, hotelierii, restaurantele şi ghizii de turism”, mai arată ANAT. CITIȚI ȘI: Reporter politic, acreditat la Guvern. În presă din 2004. Am lucrat la TVR, Rol.ro, Realitatea.net, Realitatea TV, Mediafax.ro, B1 TV, România Liberă. Doctorandă la SNSPA, sub coordonarea Prof. … vezi toate articolele
ANAT cere introducerea urgentă a unui Fond de GARANTARE a biletelor de avion, mecanism obligatoriu de protecție față de insolvența companiilor aeriene
Asociația Națională a Agențiilor de Turism (ANAT), alături de Asociația Europeană a Agențiilor de Turism și Touroperatorilor (ECTAA), solicită introducerea de urgență a unui mecanism obligatoriu de protecție împotriva insolvenței companiilor aeriene în Europa, conform unui comunicat al ANAT. Reprezentanții operatorilor din turism vor introducerea unui Fond de garantare a biletelor de avion, iar apelul vine în urma falimentului companiei Air Belgium, care a generat pierderi de aproape 8 milioane de euro din cereri de rambursare ale pasagerilor, dintre care peste 5 milioane reprezintă bilete vândute prin intermediul agențiilor de turism și touroperatorilor. Agențiile de turism, „victime colaterale” Potrivit comunicatului ANAT, Air Belgium a anunțat încetarea zborurilor regulate de pasageri încă din septembrie 2023, iar pe 30 aprilie 2025 a fost declarată oficial în faliment, iar această situație, ca și cea generată de falimentul Blue Air pe piața din România, lasă mii de pasageri fără posibilitatea de a-și recupera contravaloarea biletelor, iar agențiile de turism sunt puse în fața unei presiuni financiare uriașe, de multe ori fiind nevoite, pentru a-și păstra clienții, să îi despăgubească din propriul buzunar. „Impactul este major asupra agențiilor de turism – în special asupra IMM-urilor, care reprezintă peste 98% din totalul intermediarilor de turism din Europa. În cazul în care un bilet de avion este vândut ca parte a unui pachet de servicii de călătorie, organizatorul este obligat prin lege să ofere o alternativă clientului, chiar dacă nu mai poate recupera banii de la compania aeriană falimentară. Această realitate generează pierderi considerabile pentru agențiile de turism, care devin victime colaterale ale gestionării defectuoase din partea companiilor aeriene”, arată ANAT. „Este inacceptabil ca agențiile de turism și clienții acestora să fie expuși unor riscuri atât de mari, în timp ce companiile aeriene nu au obligația de a constitui garanții financiare în caz de insolvență. Solicităm instituțiilor europene modificarea cadrului legislativ general și autorităților naționale să dea curs propunerii înaintate de ANAT încă din vara anului trecut și care, până în acest moment, a fost complet ignorată de către decidenți, de a înființa un fond de garantare pentru biletele de avion, bazat pe un mecanism extrem de simplu, dar care ar garanta că TOȚI pasagerii își recuperează bani în cazul falimentului unei companii aeriene, indiferent de canalul prin care au achiziționat biletul de avion”, a declarat Dr. Alin Burcea, președintele ANAT. Având în vedere că biletele de avion se achită, de regulă, integral și în avans, riscul este transferat direct către consumator și către intermediarul care comercializează serviciul. În ultimii 25 de ani, aproximativ 1.200 de companii aeriene de pasageri comerciale au intrat în insolvență, precizează reprezentanții ANAT, un semnal clar că problema nu mai poate fi ignorată. Oportunitate legislativă reală la nivel european Consiliul Uniunii Europene discută în prezent revizuirea Regulamentului (CE) nr. 261/2004 privind drepturile pasagerilor aerieni. ANAT și ECTAA solicită includerea unei prevederi clare prin care companiile aeriene să fie obligate să ofere garanții financiare care să acopere rambursarea biletelor în cazul anulării zborurilor din motive de faliment sau încetarea activității. „Este momentul ca Europa în ansamblu și România, cu precădere, să adopte un mecanism real de protecție, similar Fondului de garantare a biletelor de avion din Danemarca. În lipsa unor astfel de măsuri, agențiile de turism – care sunt coloana vertebrală a ecosistemului turistic – sunt lăsate să suporte consecințele falimentelor companiilor aeriene, fără vină și fără protecție”, a adăugat președintele ANAT. Printre falimentele răsunătoare din ultimii 20 de ani se numără cele ale companiilor aeriene Air Madrid (Spania), decembrie 2006, când peste 120.000 de persoane au fost blocate în Spania și America Latină în perioada sărbătorilor de iarnă; Malev (Ungaria), în 2012, cu 6000 de pasageri afectați și datorii de 270 de milioane de dolari; Air Berlin (Germania), august 2017, a doua cea mai mare companie aeriană din Germania, impactul afectând nenumărați pasageri și 8.600 de angajați; Blue Air (România), care și-a suspendat operațiunile în septembrie 2022 și a intrat în insolvență în martie 2023, afectând între 150.000 și 230.000 de pasageri iar pagubele financiare au fost de peste 19,5 milioane de euro în bilete neutilizate, conform cifrelor ANAT. Sursa foto: Envato Elements – caracter ilustrativ CITEȘTE ȘI: Cum să îți planifici o vacanță ieftină în GRECIA. Traseu, prețuri și recomandări de la doi dintre cei mai cunoscuți vloggeri din România VENEȚIA se scufundă. Ce soluție incredibilă propune un profesor italian Turiştii români au cheltuit 2,6 MILIARDE de euro pe vacanţele în străinătate, în vara lui 2024 Top 10 orașe europene unde găsești cele mai ieftine hoteluri de cinci stele. Unde se situează Bucureștiul Absolventă a Universității „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca, Departamentul de Limbi Moderne Aplicate din cadrul Facultății de Litere, Mădălina Prundea a debutat în presa regională, la „Evenimentul … vezi toate articolele