O judecătoare care a apărut în documentarul Recorder, Justiție capturată, a demisionat de la UBB
Andreea Chiș, magistrat cu peste 25 de ani de carieră și fost membru CSM, revine în atenția publică cu opinii critice la adresa funcționării justiției din România și limitele instituționale ale sistemului. Ea crede că este nevoie de schimbări radicale în sistemul judiciar, dar și în modul de predare a materiilor juridice, începând de la introducerea „Eticii” ca disciplină în curricula facultăților de Drept. Ea a anunțat că va înceta colaborarea cu Universitatea Babeș-Bolyai, unde era profesor de științe juridice. Andrea Chiș a apărut ca sursă în documentarul „Recorder – Justiție capturată” și unde și-a prezentat punctul de vedere asupra funcționării interne a CSM și asupra modului în care este distribuită puterea în justiție. Ea a criticat modul în care unele poziții de conducere au fost ocupate în sistemul judiciar și lipsa dezbaterilor publice deschise în CSM. „Valorile mi-au fost puse la grea încercare” Într-o postare de pe contul său de socializare, Andreea Chiș a anunțat încetarea colaborării cu UBB, ea scris: „Anul 2025 a fost un an lung și greu, un an în care valorile mi-au fost puse la grea încercare. Dar anul 2025 a fost și anul în care valoarea mea de ADEVĂR a fost trăită la maxim. Am văzut adevărul și am arătat și altora adevărul la cote la care nici nu puteam visa. În ceea ce privește adevărul meu, am văzut ceea ce știam demult, că, din nou, sunt într-un loc în care nu mai pot evolua și nu-mi mai pot manifesta valorile, nici pe cele profesionale, nici pe cele personale. Acum aproape trei ani, am plecat din acest motiv din sistemul judiciar. Azi, din același motiv, părăsesc facultatea de drept. Săptămâna aceasta mi-am depus demisia la resurse umane, urmând să încetez colaborarea cu facultatea începând din semestrul al doilea. Motivarea este exact aceasta: „faptul că Facultatea de Drept a UBB Cluj Napoca nu mai oferă cadrul necesar evoluției mele profesionale și manifestării valorilor mele profesionale și personale”. O astfel de motivare poate spune multe unora și puține sau nimic altora, poate chiar celor cărora le este destinată. Cred că cea mai bună înțelegere a unei astfel de plecări o poate oferi un dialog din cadrul unui proiect drag mie despre culturile organizaționale în care trăim, dialog pe care vă invit să-l urmăriți sau să-l revedeți (unii). Îl repostez aici. Scopul lui era și este să înțelegem dacă, din perspectivă profesională, suntem sau nu în locul potrivit pentru noi. Aici doresc doar să mai spun că, în ceea ce privește starea actuală a sistemului judiciar, responsabilitatea provine și începe de la educația oferită de facultățile de drept (și continuată de institutele de formare și perfecționare ale diferitelor profesii juridice). E timpul să ne punem întrebarea dacă, în prezent, cultivăm CURAJUL sau frica, LIBERTATEA sau conformismul, ADEVĂRUL sau minciuna. E timpul să începem să vorbim constant despre valori sănătoase. E timpul să introducem etica profesiilor juridice în curricula tuturor facultăților de drept. Vă las să verificați unde există și unde nu. Pentru mine, anul 2025 a fost anul sfârșiturilor și, deopotrivă, al începuturilor. Sunt recunoscătoare pentru toate lecțiile, pentru tot ce mi-a adus și sunt recunoscătoare tuturor celor care au contribuit la asta (inclusiv prin acțiuni care mi-au produs mult disconfort). Să avem un An Nou în care să ne putem manifesta valorile în cât mai multe contexte profesionale și personale deopotrivă!”, a scris Andreea Chiș. Cariera Andreei Chiș Andreea Chiș are o lungă carieră în sistemul judiciar românesc. Ea a absolvit Facultatea de Drept a Universității Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca în 1994 și a parcurs trepte succesive în magistratură: judecător stagiar la Judecătoria Cluj-Napoca, la Tribunalul Cluj și, din 2004, judecător la Curtea de Apel Cluj.
Ana Birchall atenționează CSM pentru numirea Liei Savonea la conducerea ICCJ: Era favorita în fruntea secției Nufărul, unde corupții își îngropau dosarele
Birchall întreabă de ce, în timpul procedurii de selecție, Consiliul Superior al Magistraturii nu a cerut explicații cu privire la o decizie a Curții Constituționale din 2020, care, potrivit fostei ministre, a constatat că Savonea ar fi folosit în mod abuziv funcția de președintă a CSM pentru a intimida un ministru al Justiției. „A fost, de fapt, un abuz – o încercare de șicanare și intimidare a unui ministru al Justiției care nu a acceptat jocuri de culise”, afirmă Birchall, referindu-se la un conflict din 2019, când Savonea a sesizat CCR invocând un presupus conflict constituțional între ea și ministrul Justiției de atunci. Curtea a decis că nu a existat niciun conflict de natură constituțională. Fosta ministră susține că această acțiune a fost un act de hărțuire instituțională, menit să o sancționeze pentru că s-a opus, prin voturi repetate, numirii „favoritei” Liei Savonea la conducerea Secției pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție (SIIJ): „Pentru acest ‘refuz’, am fost șicanată, atacată, hărțuită instituțional de o persoană care și-a folosit funcția publică pentru răfuieli personale”. „A fost, de fapt, un abuz – o încercare de șicanare și intimidare a unui ministru al Justiției care nu a acceptat jocuri de culise și care s-a opus, legal și ferm, numirii unei „favorite” a d-nei Lia Savonea în fruntea Secției Speciale ( zis și “Nufărul”) unde doreau să își îngroape toți corupții dosarele”, a afirmat Birchall. Birchall îl acuză pe actualul ministru al Justiției de pasivitate Ana Birchall mai atrage atenția asupra pasivității actualului ministru al Justiției, Radu Marinescu, și a lipsei de reacție a Inspecției Judiciare: „Inspecția Judiciară ar fi trebuit să fie sesizată – sau să se autosesizeze – nu doar pentru folosirea funcției în interes personal, ci și pentru hotărârile judecătorești controversate pronunțate de doamna Savonea de-a lungul carierei sale”. „În orice stat de drept funcțional, un astfel de comportament în care o persoană aflată în fruntea CSM își folosește poziția pentru răfuieli personale ar fi dus la sancțiuni disciplinare și excluderea din magistratură, nu la promovarea în fruntea celei mai înalte instanțe din țară!”, scrie Birchall. Birchall întreabă public conducerea CSM și Secția pentru judecători de ce nu au considerat relevantă această conduită în analiza candidaturii Liei Savonea pentru șefia Înaltei Curți: „De ce o conduită abuzivă, confirmată de Curtea Constituțională, NU a contat în evaluarea candidaturii?” Fosta ministră avertizează că lipsa de reacție în fața unor astfel de acuzații subminează încrederea în justiție: „Cât timp în vârful justiției ajung oameni care au hărțuit un ministru fără să dea nicio explicație, justiția nu va fi nici dreaptă, nici credibilă”. Motivele invocate de Savonea, considerate „fără relevanță constituțională” În octombrie 2019, Lia Savonea, atunci președinte al CSM, a sesizat CCR cu un conflict juridic de natură constituțională contra Anei Birchall, ministru al Justiției, acuzând ingerințe grave în activitatea procurorilor, subminarea independenței justiției și blocarea activității CSM, inclusiv în legătură cu Secția Specială (SIIJ) și comunicarea în cazul Caracal. Pe 22 ianuarie 2020, CCR a respins aceste acuzații, constatând că nu exista niciun conflict juridic de natură constituțională între CSM și Ministerul Justiției, iar motivele invocate de Savonea au fost considerate „fără relevanță constituțională” și „animozități personale” Ana Birchall a declarat imediat după pronunțare că sesizarea Savonea a fost „o șicană și un abuz”, afirmând că șefa CSM ar trebui să demisioneze pentru a restabili credibilitatea instituției. Mai mult, Birchall a acuzat că Lia Savonea a încercat, de opt ori, prin mecanisme interne, să-i impună un favorit în fruntea Secției Speciale, iar acest refuz a generat represalii politice și instituționale din partea lui Savonea. Andrea Chiş, reclamă manevrele din jurul numirii Liei Savonea Fosta judecătoare a Consiliului Superior al Magistraturii, Andrea Chiş, reclamă lipsa motivării hotărârii de numire a Liei Savonea ca președintă a Înaltei Curți de Casație și Justiție, document care nu este publicat pe site-ul CSM. Ea atrage atenția că decizia a fost adoptată pe 23 iunie 2025, dar termenul legal de cel mult 30 de zile pentru motivare a fost încălcat. Potrivit Anei Chiş, pensionarea președintei Corina Corbu a fost accelerată suspect cu o zi înainte de ședința care urma să aprobe pensionarea – un episod care ar fi facilitat începerea mai rapidă a mandatului viitoarei președinte Savonea. Chiş interpretează acest calendar ca o manevră ordonată din interiorul CSM împotriva propriei sale reguli procedurale. „Nu știu dacă e o întâmplare faptul că, în data de 7 iulie 2025, CSM a adresat o scrisoare deschisă Președintelui României, solicitându-i să semneze 50 de decrete de pensionare aflate pe masa sa. Imediat, adică a doua zi, în data de 8 iulie, președinta actuală a ÎCCJ își depune cerere de pensionare, pusă pe ordinea de zi a ședinței Secției de judecători și aprobată de îndată, adică în data de 9 iulie 2025. Mandatul doamnei judecător Corbu expiră abia în data de 16 septembrie 2025, deci este în curs. Pensionarea ei ar însemna începerea mai devreme a mandatului noii președinte. Dorința era încă din 20 iulie 2025, cum i-a fost solicitarea aprobată de Secția de judecători. Decizia de numire a noii președinte, dată de Secția de judecători încă din 23 iunie 2025, nu este publicată pe site-ul CSM nici până azi, deci presupun rezonabil că nu există”. a scris Chiș, pe pagina sa de Facebook. Andrea Chiş pune sub semnul întrebării integritatea și legalitatea procedurilor interne ale CSM: dacă instituția critică alții pentru întârzieri sau lipsă de semnătură într-un termen prevăzut de lege, cum poate să accepte propriile abateri fără sancțiuni?