Google joacă șah, în timp ce restul joacă poker?
Scriam mai demult un articol despre parteneriatul dintre Google și Anthropic, care implică accesul companiei AI la infrastructura cloud, inclusiv la 1 milion de TPU-uri (Tensor Processing Units). Google spune despre aceste TPU-uri că sunt acceleratoare AI personalizate, optimizate pentru antrenarea și inferența (operarea) modelelor AI. Combinând aceste informații cu ceea ce știam deja despre procesoarele Tensor din telefoanele Pixel am descoperit, să-i zicem, un model și un motiv pentru care Google ține Pixel aparent „underpowered”. E o teorie mai exact și ca orice teorie are părți care o susțin și probabil argumente care o contrazic. În primul rând mă voi întoarce la originile Pixel, telefoanele Nexus. Acestea n-au fost niciodată telefoane pentru publicul obișnuit, ci pentru dezvoltatorii de aplicații și entuziaști. Terminale pe care aceștia aveau libertatea să-și testeze aplicațiile la care lucrau, iar entuziaștii să le rooteze, să instaleze custom-ROM-uri și / sau aplicații care nu existau în piața oficială. Nexus nu erau fabricate de Google, ci de parteneri precum HTC, Samsung, LG, Motorola și Huawei. Pixel a apărut abia în 2016 și avea alt scop decât Nexus. Era și este și în prezent un telefon premium pentru publicul general, dar gândit de companie ca o experiență hardware și software complet integrată. Adică Google nu mai pune doar softul într-un telefon făcut de alții, ci a gândit și hardware-ul. Telefonul e fabricat în continuare de alte companii precum Foxconn și Dixon Technologies, dar după modelul Apple, în care designul e produs intern. Pe scurt, Google proiectează tot, de la procesor până la cum e poziționată camera, iar fabricile doar asamblează piesele după specificațiile lor exacte. După această paranteză ne întoarcem la ideea de bază. Tensor nu e doar un procesor mai slab pe care Google l-a băgat în Pixel ca să economisească bani. Are același tip de arhitectură pe care Google o folosește în serverele lor pentru AI. TPU-urile alea care antrenează modelele de inteligență artificială și Tensor-ul din telefon „vorbesc aceeași limbă”. De asta merge Pixel-ul atât de bine (deși nu ar trebui) În teste sintetice, Pixel-ul pierde. Snapdragon de la Qualcomm e mai rapid. A-urile din iPhone sunt poate și mai rapide, e o întreagă dezbatere pe acest subiect dar n-o să ne concentrăm pe asta. Dar când folosești un Pixel, chestia este că merge… fluid. Răspunde instant la orice faci pe el, de la simpla navigare, la poze și AI. De ce? Pentru că totul e construit să lucreze împreună. Când Pixel-ul procesează o poză, nu face calcule generice pe un procesor generic. Face exact tipul de calcule pentru care Tensor a fost construit. Același tip de calcule pe care Google le face în cloud de ani de zile. Să zicem că au copiat infrastructura din servere și au adaptat-o pentru telefon. Și aici e partea interesantă: Google ȘTIE că Tensor e mai lent în jocuri sau în teste sintetice. Și nu îi pasă. De ce? Pentru că altfel ar depinde de Qualcomm. Iar Qualcomm face procesoare pentru toată lumea: Samsung, Xiaomi, OnePlus etc. E ca și cum ai folosi unelte universale dintr-un magazin în loc să îți faci propriile unelte personalizate pentru treaba ta. Parcă Google ar fi zis: „Prefer să am un procesor cu 30%-50% mai lent dar pe care îl controlez 100%, decât unul super rapid pe care-l are toată lumea.” Schema sistemului Google Dar cred că e mai mult decât simplul control. Am gândit-o în termenii de hardware și software pe orizontală. Hardware în stânga, software în dreapta cu terminalul la mijloc. TPU (în servere) > Tensor (în telefon) > Pixel (terminalul) > Android (sistemul de operare și aplicațiile) > Google Cloud + AI Toate vorbesc aceeași limbă la nivel de hardware. Un model AI antrenat pe TPU-uri merge direct pe Tensor fără conversii. Echipa care dezvoltă Android lucrează direct cu echipa care face designul cipului, așa că sistemul de operare știe exact ce poate face hardware-ul și asta le permite optimizări pe care nimeni altcineva nu le poate face. Să comparăm asta cu un Samsung care are: procesor de la Qualcomm, propria interfață (OneUI), servicii de la Google, plus propriile aplicații Samsung (Store, Knox, SmartThings etc). E un Frankenstein tehnologic care funcționează în ciuda stratificărilor, nu datorită lor. Dar ceea ce nu vezi în schema Google e verticala, but it’s there, chiar în mjloc. Pixel nu e scopul, e testul acestui sistem. Odată ce ai demonstrat că integrarea pe orizontală funcționează pentru un smartphone, schema devine un model aplicabil oricărui dispozitiv. În fiecare scenariu de dispozitiv consumer, avantajul nu vine din superioritatea unei singure componente, ci din coerența întregului sistem. Un robot cu Tensor nu va fi mai puternic decât unul cu un accelerator NVIDIA, dar va fi perfect integrat cu infrastructura cloud a Google, va primi updates rapid, va putea rula modele AI optimizate specific pentru arhitectura sa. Cineva care se uită la verticală ar putea să obiecteze că un automobil sau chiar un laptop au nevoie de mult mai multă putere decât un telefon, dar, deși adevărat, aceasta e doar o problemă de scalare. Google poate face Tensor „mai mare”, cu mai multe nuclee, mai puternic, adaptat pentru fiecare categorie de dispozitiv. Arhitectura de bază rămâne aceeași, doar o scalezi up sau down după nevoi. A demonstrat asta de curând chiar Qualcomm cu cipurile pentru inteligență artificială, AI200 și AI250. Aceste gânduri traduse în schema de mai sus ridică o altă întrebare / alegere interesantă pentru viitorul tehnologiei: contează mai mult performanța componentelor sau coerența sistemului? Unii ar putea să spună că Apple a răspuns deja la această întrebare când au renunțat la Intel și acum când renunță treptat la modemurile Qualcomm, tot pentru unele dezvoltate in house. Dar aceeași Apple folosește AI de la OpenAI și discută cu Google pentru Gemini. Asta înseamnă că nici măcar Apple nu e perfect integrată. Va reuși Google asta? Nu știu, vom vedea.
Aplicația care revine în forță pe iPhone: Google o actualizează abia după opt ani
După o tăcere de aproape un deceniu, Google a relansat aplicația Snapseed pentru iOS sub forma versiunii 3.0, oferind un suflu nou unuia dintre cele mai apreciate editoare foto gratuite pentru mobil. Noua versiune, disponibilă acum în App Store, introduce o interfață complet redesenată, filtre noi și un sistem mai intuitiv de navigare între instrumentele de editare. Deși actualizarea nu include un număr impresionant de funcții complet noi, schimbările vizuale și ergonomice marchează un moment potrivit pentru a reevalua aplicația, mai ales că Snapseed rămâne complet gratuită, fără reclame sau achiziții in-app, scrie publicația Popular Science. În plus, deși versiunea pentru Android nu a fost încă actualizată, este de așteptat ca Google să lanseze în curând și acolo un update similar. O interfață modernizată și mai accesibilă La deschiderea aplicației, utilizatorul este întâmpinat de trei taburi principale: Looks, pentru filtre predefinite aplicabile cu un singur tap; Faves, unde pot fi salvate instrumentele favorite; și Tools, secțiunea completă de editare. În Tools, opțiunea Edit Faves permite personalizarea rapidă a listei de unelte uzuale. Aici regăsim instrumente clasice precum decuparea, ajustarea tonurilor și uneltele de corectare locală, dar și altele mai avansate, cum ar fi Curves pentru controlul precis al luminozității și contrastului sau Brush, care permite pictarea efectelor doar în anumite zone ale imaginii. Pentru utilizatorii care preferă corecții rapide, există și opțiunea Auto, care aplică automat o serie de ajustări determinate algoritmic. Vorbim despre filtre personalizabile și stiluri avansate Tabul Looks funcționează similar cu filtrele din aplicațiile de tip Instagram, aplicând stiluri predefinite în culori sau alb-negru. Dar pentru mai mult control, secțiunea Tools include filtre mai complexe, cum ar fi Vintage, Grunge sau Film, unde se poate ajusta manual intensitatea efectelor, granulația sau contrastul. O funcție utilă reprezintă, de altfel, posibilitatea de a crea filtre proprii. După ce finalizezi o editare, poți salva setările de bază (contrast, luminozitate, saturație etc.) ca un look personalizat, aplicabil ulterior altor imagini. Instrumente pentru editare precisă și creativă Snapseed 3.0 continuă să ofere unele dintre cele mai apreciate unelte din arsenalul său. Selective permite ajustarea localizată a unor regiuni din fotografie, în timp ce Portrait evidențiază fețele, ideal pentru selfie-uri sau portrete. Funcția Text oferă șabloane simple pentru adăugarea de mesaje peste imagini, iar Frames permite încadrarea fotografiilor în diverse modele grafice. Cu toate aceste actualizări, Snapseed își păstrează caracterul profesionist dar accesibil. Este o alternativă serioasă pentru utilizatorii care caută un editor foto performant pe mobil, fără costuri ascunse sau limitări artificiale. Iar odată cu relansarea pe iOS, aplicația se repoziționează ca una dintre cele mai solide opțiuni de pe piață pentru editare foto mobilă.
Android adaugă un strop de protecție în viața ta. Cum te ajută să stai în siguranță pe telefon
Google adaugă un nou strat de protecție în sistemul său de operare Android, odată cu lansarea Android 16. ActualizareA aduce o funcție de securitate care va avertiza utilizatorii atunci când dispozitivul lor se conectează la o rețea mobilă nesigură sau falsă ori când acea rețea solicită identificatori unici ai telefonului. Potrivit Android Authority, funcția vizează în special protejarea împotriva așa-numitelor „simulatoare de stații de bază”, dispozitive care imită turnurile de semnal mobil pentru a păcăli telefoanele să se conecteze, obținând astfel acces la date precum locația sau ID-ul dispozitivului, scrie publicația Engadget. Cum se comportă, de fapt, noua funcție de la Android 16 Cunoscută în mediul comercial sub numele de Stingray, tehnologia a fost raportată în trecut ca fiind utilizată de agenții guvernamentale din SUA, precum ICE (Imigrație și Vamă) și CBP (Protecția Vămilor și Frontierelor). Noua funcție este parte din actualizarea de sistem Android lansată în această lună, dar va fi activă doar pe dispozitivele compatibile. În meniul de setări, utilizatorii vor putea activa notificările privind rețelele, care oferă alerte dacă telefonul se conectează la o rețea necriptată sau când rețeaua solicită informații sensibile, cum ar fi IMEI-ul sau alte identificatoare unice. De asemenea, Google a introdus și o opțiune suplimentară denumită „protecție împotriva rețelelor 2G”, care permite utilizatorilor să dezactiveze conexiunea la acest tip de rețea mobilă, cunoscută pentru standardele sale scăzute de securitate. Veștile sunt bune, însă numai pentru unii utilizatori de Android Totuși, nu toate telefoanele Android vor putea beneficia de aceste funcții. Din cauza limitărilor hardware, doar următoarea generație de dispozitive va avea suport complet. Primul model prevăzut să integreze aceste capacități este Pixel 10, așteptat să fie lansat în vara acestui an. Inovația vine într-un context în care smartphone-ul, deși este un instrument esențial în viața de zi cu zi, poate reprezenta o vulnerabilitate serioasă în fața supravegherii digitale. Prin această actualizare, Google încearcă să ofere utilizatorilor un control mai mare asupra modului în care dispozitivele lor interacționează cu rețelele mobile. Măsura demonstrează o tendință tot mai clară în industrie de a întări protecția datelor personale, pe fondul unei preocupări crescânde privind interceptarea comunicațiilor mobile. Utilizatorii Android care vor să își protejeze identitatea și locația vor avea astfel un nou instrument eficient la dispoziție, cel puțin dacă dețin un telefon de ultimă generație.
Funcții de pe Android 16 pe care ar trebui să le oprești imediat. Așa îți faci viața mai ușoară pe telefon
Android 16 vine cu o serie de noutăți interesante, dar nu toate sunt la fel de utile cum par la prima vedere. Unele dintre noile funcții, deși bine intenționate, pot deveni enervante, inutile sau chiar contraproductive în utilizarea de zi cu zi. Iată ce merită ajustat sau dezactivat pentru a te bucura cu adevărat de Android 16 fără frustrări. Funcții noi care încurcă mai mult decât ajută Printre cele mai deranjante noutăți se numără luminozitatea automată excesiv de sensibilă. Android 16 pare să reacționeze la orice schimbare de lumină, modificând constant strălucirea ecranului, scrie Android Police. Deși ideea este să economisești baterie, schimbările bruște devin rapid obositoare, mai ales în medii cu lumină variabilă. O altă funcție care poate deveni agasantă este sugestia automată de răspunsuri în notificări. Apare atât de des încât ajungi să trimiți replici fără să mai citești mesajul complet. Este utilă în anumite contexte, dar poate duce la răspunsuri grăbite și greșeli de comunicare. Și widgeturile animate de pe ecranul principal arată bine la început, dar în scurt timp devin obositoare vizual și încetinesc accesul la aplicații. Dacă preferi o interfață mai curată și mai rapidă, merită să le elimini. Un alt exemplu este funcția de adaptare automată a tonurilor de culoare, care poate face ecranul să pară gălbui în mod constant, chiar și în condiții de lumină rece. Dacă îți dorești culori naturale, această funcție nu e pentru tine. Opțiuni utile, dar prost implementate Modul de concentrare (Focus Mode) blochează notificările pentru a te ajuta să te concentrezi, însă este prea restrictiv. Nu permite excepții ușor de configurat, iar în unele cazuri ai putea rata mesaje importante. Dacă vrei să lucrezi fără întreruperi, e mai bine să setezi manual ce aplicații pot trece de acest filtru. Autocompletarea pe bază de recunoaștere biometrică este convenabilă, dar Android 16 o activează mult prea frecvent. Te obișnuiești să nu mai reții parolele, iar asta poate deveni o problemă dacă pierzi accesul la autentificarea biometrică. Notificările despre consumul de baterie apar acum mult mai des pe Android 16. În teorie sunt utile, dar în practică devin un flux constant de avertismente despre aplicații care „folosesc prea multă energie”, chiar dacă tu le-ai deschis intenționat. De asemenea, sistemul detectează automat schimbarea între conturile personale și cele de serviciu, sugerând trecerea la un alt profil. Dacă folosești frecvent mai multe conturi, această funcție ajunge să fie mai enervantă decât practică. Cum îți poți personaliza Android 16 pentru o experiență mai bună Pentru a avea parte de o utilizare fluentă și plăcută a Android 16, poți face câteva ajustări simple: Dezactivează luminozitatea automată și regleaz-o manual; Oprește sugestiile de răspunsuri rapide din notificări; Elimină widgeturile animate de pe ecranul de pornire; Ajustează sau oprește filtrul de tonuri calde (True Tone digital); Activează Focus Mode doar atunci când ai cu adevărat nevoie; Limitează autocompletarea biometrică doar la aplicațiile sensibile; Ascunde notificările despre consumul energetic, dacă te stresează; Oprește schimbarea automată a profilurilor de utilizator.
Cum te avertizează telefonul tău Android când vine cutremurul. Trucuri pentru o viață sigură, cum funcționează setările
Telefoanele Android sunt dotate cu un sistem de alertare pentru cutremure, activ în peste 100 de țări, inclusiv în Statele Unite. Funcția cu pricina, care poate oferi un avertisment cu câteva secunde înainte de producerea unui seism, are potențialul de a salva vieți. Acum, protecția este extinsă chiar și pe ceasurile inteligente De asemenea, sistemul a fost extins și către ceasurile inteligente cu sistem Wear OS, astfel încât notificările pot apărea și pe încheietura mâinii, cu condiția ca dispozitivul să fie conectat la internet, scrie Popular Science. Deși acest tip de alertă este activat în mod implicit pe majoritatea dispozitivelor Android moderne, este important ca utilizatorii să cunoască mecanismul din spatele acestei funcționalități și să știe unde pot verifica dacă setarea este activă. Pentru a verifica starea funcției, pe telefoanele Pixel și Samsung Galaxy, utilizatorii trebuie să acceseze meniul Setări > Siguranță și urgențe > Alerte cutremur. Dacă opțiunea a fost dezactivată accidental, poate fi reactivată printr-un simplu comutator. Utilizatorii pot vedea și o simulare de alertă, însă este recomandat să o acceseze doar în condiții sigure, deoarece sunetul este puternic. În cazul ceasurilor inteligente cu Wear OS, nu este necesară nicio configurare suplimentară. Acestea preiau automat setările de pe telefonul la care sunt conectate și afișează aceleași alerte. În situațiile în care telefonul este lăsat acasă, ceasul rămâne o sursă activă de notificări în caz de cutremur. Cum funcționează sistemul de pe Android și ce informații oferă Sistemul de alertare Android pentru cutremure utilizează două surse principale de date: rețeaua de detectoare seismice ShakeAlert, gestionată de Institutul Geologic al SUA (USGS), și datele de la accelerometrele din miliarde de telefoane Android din întreaga lume, colectate anonim. În funcție de intensitatea seismului detectat, dispozitivele pot emite două tipuri de avertizări. Dacă este anticipată o zguduire ușoară sau moderată, utilizatorii primesc o notificare obișnuită. În schimb, dacă se așteaptă o mișcare puternică a solului, sistemul activează o alertă de urgență care ignoră setările de volum sau modul „Nu deranjați”, aprinde ecranul și afișează instrucțiuni clare precum: „Coboară, acoperă-te și ține-te”. Notificările conțin trei informații esențiale: distanța față de epicentru, magnitudinea estimată a cutremurului și nivelul de zguduire așteptat. Prin accesarea alertei, poți primi sfaturi suplimentare legate de siguranță, cum ar fi evitarea clădirilor avariate, purtarea încălțămintei sau verificarea instalațiilor de gaz. Este important de amintit că acest sistem nu prezice cutremurele, ci emite alerte extrem de rapide după începerea seismului, oferind astfel câteva secunde cruciale pentru reacție. Ulterior, poți căuta „cutremure lângă mine” în Google pentru informații suplimentare despre evenimentul seismic recent.
Tehnologia NFC va deveni și mai bună – Cum îți va face viața mai ușoară la plăți, ce trebuie să știi
Tehnologia NFC va funcționa de la până la 2 cm, pentru o experiență mai rapidă și mai sigură în plățile contactless și nu numai. Tehnologia NFC (Near Field Communication), folosită zilnic pentru plăți contactless, carduri digitale sau deschiderea rapidă a ușilor, tocmai a primit un upgrade important. Noul standard NFC Release 15, anunțat oficial în această săptămână de NFC Forum, extinde raza de operare de la doar 0,5 cm la 2 cm, de aproape patru ori mai mult decât înainte, scrie publicația 9to5Google. Această schimbare, aparent mică, aduce beneficii mari: dispozitivele vor stabili conexiunea mai repede și nu vor mai avea nevoie de o aliniere perfectă. Cu alte cuvinte, nu va mai trebui să „nimerim” cu precizie senzorul POS-ului sau al altui cititor NFC. Totul va funcționa mai ușor, mai rapid și mai sigur. Plățile contactless și alte funcții vor deveni mai simple Potrivit NFC Forum, una dintre cele mai importante aplicații ale acestui nou standard va fi în sistemele de plată contactless. „Tap to pay” va deveni mai fluid, dar și mai fiabil, ceea ce înseamnă că nu va mai trebui să reîncerci de mai multe ori la casă. Preeti Ohri Khemani, președintele NFC Forum, spune că acest pas era esențial, mai ales pentru noile dispozitive compacte care încep să integreze NFC pentru funcții multiple. Printre acestea se numără: „Tap to Mobile” – funcționalitate care permite telefoanelor să accepte plăți, devenind ele însele terminale; „Multi-purpose tap” – o singură atingere care activează mai multe funcții simultan: plată, acces, puncte de loialitate sau afișarea informațiilor despre produse. Toate aceste scenarii au nevoie de o conexiune rapidă și sigură, motiv pentru care raza extinsă de operare devine o îmbunătățire esențială. Ce înseamnă asta pentru dispozitivele actuale? Deși noul standard a fost anunțat oficial, nu este clar dacă dispozitivele deja existente vor putea beneficia de el prin actualizări de software sau firmware. Se știe doar că unele telefoane actuale funcționează deja la distanțe mai mari de 2 cm, dar fără ca această capacitate să fie standardizată pe ambele părți (dispozitiv și terminal). Noutatea adusă de NFC Release 15 este tocmai asta: impune suportul oficial pentru distanța mai mare în ambele sensuri ale comunicării, crescând astfel șansele ca totul să meargă din prima. Certificarea oficială pentru noul standard va începe în toamna anului 2025, ceea ce înseamnă că noile telefoane și terminale compatibile ar putea ajunge pe piață spre sfârșitul anului. Extinderea razei NFC de la 0,5 cm la 2 cm poate părea un detaliu tehnic, dar va face diferența în viața de zi cu zi: mai puțină bătaie de cap când plătești, mai puține erori, și mai multă viteză în interacțiunile digitale. Iar dacă acest upgrade înseamnă că nu mai trebuie să atingi POS-ul de trei ori la supermarket, este cu siguranță un pas înainte.
Lovitură de proporții pentru Google: Bătălia de miliarde cu UE continuă în dosarul Android
Într-o confruntare juridică ce durează de aproape un deceniu, Google a primit joi, 19 iunie 2025, o lovitură serioasă în lupta sa împotriva unei amenzi antitrust colosale impuse de Uniunea Europeană. Avocatul general al Curții de Justiție a Uniunii Europene, Juliane Kokott, a emis o opinie nefavorabilă gigantului american, recomandând respingerea apelului formulat de companie împotriva unei sancțiuni de peste 4 miliarde de euro, pronunțată inițial în 2018. Această opinie, deși neobligatorie din punct de vedere juridic, are o greutate semnificativă în contextul deliberărilor finale, întrucât judecătorii urmează aceste recomandări în majoritatea cazurilor. Astfel, șansele Google de a obține o revizuire favorabilă scad considerabil, iar cazul pare să se îndrepte spre o confirmare oficială a celei mai mari amenzi antitrust impuse vreodată unei companii de tehnologie în Europa. Totul a început în urmă cu șapte ani, când Comisia Europeană a acuzat Google că a abuzat de poziția sa dominantă pe piața sistemelor de operare mobile, impunând producătorilor de dispozitive Android să preinstaleze aplicații precum Google Search și Chrome, și astfel eliminând competiția. Strategia ar fi limitat opțiunile consumatorilor și ar fi consolidat artificial poziția liderului din Silicon Valley în domeniul serviciilor online. „Android a fost folosit de Google ca un vehicul pentru a cimenta dominația sa în materie de căutare pe internet”, a declarat în 2018 Margrethe Vestager, comisarul UE pentru concurență. Această concluzie a dus la amenda inițială de 4,134 miliarde de euro, ușor redusă ulterior, în 2022, la 4,125 miliarde de euro, în urma unui apel la Tribunalul General al UE. Google a continuat însă lupta, ducând cauza în fața celei mai înalte instanțe europene. Argumentele părților: libertatea platformei vs. abuz de poziție dominantă Google a susținut constant că Android, fiind un sistem de operare open-source, a sporit opțiunile pentru consumatori și a susținut inovația în ecosistemul mobil. Într-un comunicat transmis imediat după publicarea opiniei avocatului general, compania a afirmat: „Suntem dezamăgiți de această opinie. Dacă instanța o va urma, aceasta ar putea descuraja investițiile în platforme deschise și ar dăuna utilizatorilor Android, partenerilor noștri și dezvoltatorilor de aplicații.” Din perspectiva Google, modelul său de afaceri a permis dezvoltarea unei platforme gratuite și accesibile, cu beneficii clare pentru mii de companii din Europa și din întreaga lume. Reprezentanții companiei insistă că impunerea unor restricții ar răsturna echilibrul care a permis ecosistemului Android să prospere. De cealaltă parte, Comisia Europeană argumentează că modelul „gratuit” oferit de Google este înșelător, deoarece costurile reale sunt suportate de competiție și consumatori, sub forma unei lipse de alternative viabile. Potrivit autorităților de reglementare, Google a condiționat accesul la Play Store – un serviciu vital pentru orice dispozitiv Android – de preinstalarea aplicațiilor proprii, ceea ce a avut un impact profund asupra competiției, în special asupra motoarelor de căutare rivale. Avocatul general Juliane Kokott pare să fi fost de acord cu această interpretare. În opinia sa, Google a avut posibilitatea și mijloacele de a-și impune propriile aplicații în mod abuziv și nu a demonstrat că ar fi existat o justificare obiectivă pentru practicile contestate. Efectele pe termen lung: un precedent pentru Big Tech și un semnal de forță din partea UE În contextul actual al intensificării reglementării marilor platforme tehnologice, cazul Google vs. Comisia Europeană capătă valențe globale. Amenda de peste 4 miliarde de euro face parte dintr-o serie de trei sancțiuni impuse de UE companiei americane în ultimii ani, care însumează peste 8 miliarde de euro. Celelalte două dosare privesc Google Shopping și contractele de exclusivitate în publicitatea online. Acțiunile Bruxellesului sunt percepute ca o ofensivă împotriva comportamentelor monopoliste ale giganților tehnologici. În paralel, Google se confruntă cu investigații similare în SUA, unde autoritățile antitrust au lansat un proces de anvergură împotriva practicilor din publicitatea digitală. Un judecător american analizează deja o serie de propuneri radicale, inclusiv posibile divizări ale companiei. Prin urmare, dacă instanța UE va urma recomandarea avocatului general și va menține amenda, aceasta va deveni nu doar o sancțiune istorică, ci un precedent cu implicații pentru toate companiile Big Tech. Ar însemna că Europa își menține poziția fermă în fața companiilor americane care domină piețele digitale și că va continua să impună reguli stricte privind concurența și protejarea consumatorilor. Este totodată un semnal pentru alte jurisdicții – cum ar fi India, Australia sau Brazilia – care urmăresc cu interes strategiile europene. Pentru companiile tehnologice, acest climat devine tot mai provocator, impunând revizuirea strategiilor comerciale, a relațiilor cu producătorii de hardware și a politicilor de preinstalare. Concluzie: începutul unei noi ere în reglementarea tehnologiei? Google a jucat un rol esențial în modelarea peisajului digital al secolului XXI, dar odată cu această influență vine și o responsabilitate uriașă. Cazul Android reprezintă o confruntare simbolică între libertatea de inovare și necesitatea de reglementare, între interesul economic privat și binele public european. Într-o lume din ce în ce mai dependentă de tehnologie, instanțele și autoritățile de reglementare devin gardieni ai echilibrului de putere. Nu este vorba doar despre o amendă, ci despre definirea unor reguli clare în era digitală – reguli care să împiedice concentrarea excesivă a controlului și să ofere șanse reale competitorilor mai mici. Judecătorii Curții de Justiție a UE au început deja deliberările și urmează să pronunțe verdictul final în lunile următoare. În funcție de decizia lor, Google ar putea fi forțat să-și schimbe radical strategia, sau – dacă apelul ar fi admis împotriva tuturor așteptărilor – ar putea obține o victorie rară într-un climat juridic tot mai ostil. Indiferent de rezultat, un lucru este clar: era „vestului sălbatic” al tehnologiei se apropie de sfârșit, iar marile companii trebuie să învețe să joace după reguli noi – mai stricte, mai echitabile și mai orientate spre protejarea consumatorului. Europa a tras linia în nisip. Urmează să vedem dacă și restul lumii o va urma.
Cum să ștergi memoria cache de pe telefon, pe Android și iPhone, ca să eliberezi spațiu și să scapi de încetiniri
În timp ce folosim aplicații și navigăm pe internet, telefoanele noastre acumulează în fundal o cantitate semnificativă de date temporare numite cache. Deși aceste fișiere ajută la o încărcare mai rapidă a conținutului, ele pot deveni o povară pentru memoria telefonului, ducând la încetiniri, blocaje sau lipsă de spațiu. Din fericire, atât Android cât și iPhone oferă soluții pentru curățarea acestui cache. Iată cum poți face acest lucru simplu și eficient, fără a pierde date importante. De ce este important să ștergi memoria cache periodic Cache-ul este un tip de memorie temporară care stochează date din aplicații și site-uri vizitate recent. De exemplu, dacă intri frecvent într-o aplicație de știri, sistemul reține unele imagini și conținuturi pentru a le încărca mai rapid data viitoare. Totuși, în timp, aceste fișiere se acumulează și pot ocupa gigabytes întregi din spațiul intern al telefonului. Pe lângă lipsa de spațiu, un cache suprasolicitat poate genera și probleme de funcționare: aplicațiile se pot bloca, sistemul poate deveni lent sau se pot produce erori neașteptate. De aceea, o curățare regulată a cache-ului poate fi benefică nu doar pentru spațiu, ci și pentru performanța generală a telefonului. Pașii pentru ștergerea cache-ului pe Android Android oferă posibilitatea de a curăța cache-ul atât individual, pentru fiecare aplicație, cât și pentru browserul folosit. Iată cum: 1. Ștergerea cache-ului aplicațiilor Intră în „Setări” și accesează secțiunea „Aplicații” sau „Aplicații și notificări” (în funcție de versiunea Android). Alege aplicația dorită din listă. Mergi la „Stocare și cache” și apasă pe „Șterge cache”. Acești pași nu vor șterge datele aplicației (cum ar fi conturile sau fișierele salvate), ci doar fișierele temporare. 2. Ștergerea cache-ului browserului Chrome Deschide Google Chrome și apasă pe cele trei puncte din colțul din dreapta sus. Selectează „Istoric”, apoi „Șterge datele de navigare”. Bifează opțiunea „Imagini și fișiere în cache” și confirmă cu „Șterge datele”. Această acțiune te poate deconecta din unele site-uri, dar ajută considerabil la eliberarea spațiului. Cum cureți cache-ul pe iPhone, chiar dacă iOS nu are un buton dedicat Spre deosebire de Android, iOS nu oferă un sistem centralizat pentru ștergerea cache-ului aplicațiilor iPhone. Totuși, există câteva soluții: 1. Reinstalarea aplicației Pentru aplicațiile fără opțiune internă de curățare, poți șterge aplicația și apoi o poți reinstala din App Store. Astfel, cache-ul se elimină complet. Această metodă este eficientă, dar trebuie să te asiguri că nu pierzi date importante asociate aplicației. 2. Folosirea funcțiilor din aplicație Unele aplicații, precum Instagram sau Spotify, oferă o opțiune proprie pentru curățarea cache-ului. Accesează meniul „Setări” din interiorul aplicației și caută opțiunea „Șterge cache” sau „Eliminare fișiere temporare”, dacă este disponibilă. 3. Ștergerea cache-ului browserului Safari Deschide Safari și apasă pe pictograma cărții, apoi pe simbolul ceasului. Selectează „Șterge” și alege perioada dorită: „Ultima oră”, „Astăzi” sau „Tot istoricul”. Această acțiune va elimina fișierele cache și istoricul de navigare. Cât de des ar trebui să faci această curățare? În general, este recomandat să ștergi cache-ul la fiecare câteva săptămâni sau atunci când observi că telefonul începe să răspundă mai greu. Nu este nevoie să faci acest lucru zilnic, dar o igienă digitală regulată ajută la menținerea performanței optime a dispozitivului tău.
Mituri despre malware-ul pe Android care îți pun telefonul în pericol. La ce să fii atent
Android este adesea perceput ca fiind mai vulnerabil la malware decât iOS, în parte datorită naturii sale deschise. Totuși, multe dintre amenințările reale nu se află acolo unde utilizatorii cred. Mituri persistente despre securitatea Android pot conduce la comportamente riscante și la o falsă senzație de siguranță. Iată câteva dintre cele mai comune mituri despre malware-ul Android care îți pot pune telefonul în pericol: Malware-ul provine doar din surse externe Play Store Deși aplicațiile din surse neoficiale prezintă un risc mai mare, nu sunt singurele care pot conține malware. Unele aplicații rău intenționate reușesc să treacă de procesul de verificare al Google Play, prezentându-se ca aplicații legitime, dar care, în realitate, colectează date sau injectează adware. Dacă ai Android 13 sau o versiune mai nouă, ești în siguranță Deși versiunile mai noi ale Android oferă îmbunătățiri de securitate, acestea nu te protejează complet. Malware-ul evoluează constant, folosind tehnici sofisticate pentru a evita detectarea, inclusiv inginerie socială pentru a obține permisiuni nejustificate. Este suficient să ai o aplicație antivirus pentru a fi protejat Multe aplicații antivirus pentru Android oferă protecție limitată și pot consuma resurse semnificative ale dispozitivului. În plus, unele dintre ele pot colecta date personale sau chiar conține malware. Este mai eficient să practici o igienă digitală bună: evită aplicațiile suspecte, acordă atenție permisiunilor și menține sistemul actualizat. Vei ști imediat dacă telefonul tău este infectat Multe tipuri de malware funcționează în fundal, fără a produce simptome evidente. Acestea pot colecta date, afișa reclame sau consuma resursele dispozitivului fără ca utilizatorul să observe imediat. Semnele pot include încetinirea performanței, consumul rapid al bateriei sau apariția de aplicații necunoscute. Resetarea la setările din fabrică elimină întotdeauna malware-ul Deși resetarea poate elimina multe tipuri de malware, unele amenințări avansate pot supraviețui acestui proces, mai ales dacă au fost instalate în partitia de sistem sau au fost preinstalate de către un vânzător rău intenționat. În astfel de cazuri, poate fi necesară reinstalarea firmware-ului sau utilizarea unor instrumente specializate. Telefoanele rootate sunt întotdeauna vulnerabile Rootarea unui dispozitiv Android elimină anumite restricții de securitate, ceea ce poate crește riscul de malware. Totuși, cu măsuri de precauție adecvate, cum ar fi limitarea accesului root și utilizarea de firewall-uri, un telefon rootat poate fi securizat eficient. VPN-urile te protejează complet de malware VPN-urile criptează traficul de internet și pot proteja confidențialitatea, dar nu oferă protecție completă împotriva malware-ului. Ele nu împiedică instalarea de aplicații malițioase sau accesarea de linkuri periculoase. VPN-urile ar trebui utilizate ca parte a unei strategii de securitate mai ample. Google Play Protect este suficient pentru a te proteja de malware Google Play Protect oferă o linie de apărare prin scanarea aplicațiilor pentru comportamente suspecte. Cu toate acestea, nu este infailibil și poate rata amenințările sofisticate. Este important să combini această protecție cu practici de securitate vigilente, cum ar fi verificarea permisiunilor și evitarea aplicațiilor suspecte. Practic, miturile despre malware-ul Android pot crea o falsă senzație de securitate și pot conduce la comportamente riscante. Pentru a-ți proteja dispozitivul, este esențial să fii informat, să practici o igienă digitală riguroasă și să rămâi vigilent în fața amenințărilor în evoluție.
Se schimbă modul în care încarci poze pe Instagram – Ce este nou la rețeaua de socializare, cum te ajută sau încurcă
Până de curând, utilizatorii Instagram erau nevoiți să accepte compromisuri atunci când publicau fotografii realizate cu telefonul în formatul standard 3:4. Deși majoritatea smartphone-urilor salvează imaginile în acest raport de aspect, platforma social media prefera afișarea imaginilor portret în format 4:5, ceea ce ducea la tăierea automată a porțiunilor de sus și de jos ale fotografiei. Astfel, o parte din compoziția originală se pierdea inevitabil, fără ca utilizatorul să aibă un control complet asupra cadrului final. Acest lucru se schimba însă din această săptămână. Adam Mosseri, directorul Instagram, a anunțat printr-o postare pe Threads că aplicația oferă acum suport complet pentru imaginile în raport 3:4. Noua funcție este valabilă atât pentru postările individuale, cât și pentru caruseluri de imagini, ceea ce înseamnă că utilizatorii nu mai trebuie să se limiteze la raportul 4:5 pentru a posta fotografii în orientare verticală, scrie publicația Life Hacker. Diferențe subtile, dar cu impact vizibil Deși la o primă vedere diferența dintre 3:4 și 4:5 pare neglijabilă, în realitate ea poate afecta vizibil compoziția unei fotografii. În prezent, în momentul în care un utilizator încarcă o imagine în format 3:4, Instagram o recadrează automat în 4:5, pierzând astfel margini esențiale din conținutul original. Utilizatorul are opțiunea de a mișca imaginea în sus sau în jos pentru a alege ce parte să păstreze, dar oricum o parte din fotografie rămâne în afara cadrului. Noua opțiune de postare în 3:4 permite ca întreaga imagine să fie afișată în feed, fără nevoia comprimării sau a manipulării dimensiunilor. Instagram a publicat inclusiv un exemplu vizual pentru a evidenția diferența: două postări cu aceeași imagine, una tăiată în 4:5 și cealaltă redată complet în 3:4, însoțite de linii punctate care arată cât din cadru se pierdea anterior. Actualizarea este în curs de implementare și va deveni disponibilă treptat pentru toți utilizatorii. În unele cazuri, chiar și după actualizarea aplicației la cea mai recentă versiune, Instagram poate continua să afișeze implicit formatul 4:5, dar suportul complet pentru 3:4 va apărea în curând pentru toți. Ce urmează: utilizatorii cer și formatul 2:3 Reacțiile la anunțul oficial au fost în mare parte pozitive, însă un segment important al comunității de fotografi exprimă dorința ca Instagram să introducă și suport pentru raportul de aspect 2:3, considerat standard în fotografia profesională. În prezent, formatul 2:3 nu este pe deplin compatibil cu modul în care Instagram afișează imaginile în feed, ceea ce limitează libertatea fotografilor de a posta cadre întregi fără ajustări. Este totuși un pas important pentru Instagram, care încearcă să țină pasul cu nevoile creatorilor de conținut și cu modul în care majoritatea imaginilor sunt captate astăzi.