Patronii din Iași angajează tot mai mulți străini. Care este, de fapt, motivul: Nu putem să le schimbăm obiceiurile proaste
Tot mai mulți angajatori români au ajuns în situația în care trebuie să angajeze personal din străinătate. Au făcut demersurile pentru ca sute de angajați din țările non-UE să ajungă să lucreze în firmele din Iași Patronii din Iași angajează tot mai mulți străini, altfel, închid afacerile. Antreprenorii spun că au ajuns în această situație din cauza relațiilor dificile cu angajații români. Aceștia au nevoie de sute de angajați în domenii precum construcțiile, curieratul sau HoReCa. Pentru a-i aduce din țările de origine în Iași, antreprenorii plătesc taxe speciale și așteaptă minimum 6 luni pentru ca aceștia să primească permisul de ședere, iar masa, cazarea și transportul sunt gratuite. În Iași lucrează peste 1.000 de angajați străini, mai ales din țările non-UE. Patronii din Iași angajează tot mai mulți străini, în domenii precum curieratul sau construcțiile Angajatorii din Iași spun că au nevoie de angajați, altfel, închid afacerile. Un domeniu unde se fac angajări masive este cel al curieratului. Two 4 Delivery SRL angajează 38 de curieri, iar Antalis Delivery, 50 de curieri. Din cauză că nu găsesc angajați români, vor aduce la Iași angajați străini. „În momentul de față ne interesează cetățenii străini, pentru că nu ne putem baza pe angajații români. Funcționează foarte greu relația cu ei. Avem nevoie de angajați și vrem să angajăm cetățeni străini. Nu avem de ales! Avem avizele de muncă deja făcute, ar trebui să vină cât mai curând la noi, să lucreze. E cerere mare pentru angajații străini, aproape se epuizează numărul disponibil. Noi suntem o companie veche pe piață, avem nevoie de angajați”, susține Ramona Hăisan, reprezentant Antalis Delivery. Cifra de afaceri înregistrată de companie, în anul 2024, a fost de 97.296 de lei, cu un profit net de 11.783 de lei. Un alt domeniu unde este nevoie de angajați este cel al construcțiilor. Cei care dețin firme de construcții spun că au încercat să lucreze cu angajați români, dar nu toți sunt serioși. „Vin beți la muncă, nu respectă programul, nu își fac treaba. Nu sunt toți angajații români așa, dar cu asta ne-am confruntat în ultimii doi ani. Nici nu putem să le schimbăm noi obiceiurile proaste, dacă nu respectă contractul de muncă. Vom aduce angajați străini, am făcut ce trebuia ca în această vară să aducem câțiva din Nepal. Să vedem cum se descurcă și cum ne adaptăm și noi la acești angajați. Noi avem proiecte în derulare, nu putem să renunțăm la ele. Dacă nu avem angajați, închidem afacerea”, susține Mircea P., proprietarul unei firme de construcții din Iași. Confederația patronală IMM România solicită schimbări importante în legislația privind angajarea muncitorilor străini. Cererea pentru angajații străini în România este în creștere Cererea pentru angajații străini este în creștere. Executivul a aprobat, pentru anul 2026, un contingent de 90.000 de lucrători străini nou-admiși pe piața forței de muncă din România. În Iași lucrează peste 1.000 de angajați străini, mai ales din țările non-UE. Aceștia provin în principal din următoarele țări: Bangladesh, Sri Lanka, Filipine, Nepal, Republica Moldova, Ucraina, Israel, Turcia. Domeniile în care s-au angajat cei mai mulți cetățeni străini sunt construcțiile sau HoReCa. Aceștia muncesc și în domeniul IT sau în comerț, fiind lucrători comerciali. Femeile din Filipine sunt angajate ca guvernante, iar cetățenii din Sri Lanka, Moldova, Turcia sunt căutați pentru posturile de îngrijitori de animale. Străinii sunt doriți și pentru posturile de manipulanți de marfă sau pentru mentenanța clădirilor. Pentru detașarea străinilor pe teritoriul României este necesar ca firma la care se încadrează cetățeanul străin să obțină avizul de angajare. Guvernul a adoptat un nou proiect de lege prin care se vor introduce noi condiții pentru antreprenorii care doresc să angajeze străini. Dacă angajatorul se află în insolvență, are datorii la stat sau a fost sancționat pentru infracțiuni de legislația muncii, atunci, acesta nu va putea angaja muncitori străini. Patronii din Iași angajează tot mai mulți străini. Altfel, închid afacerile, susțin aceștia. Donație lunară Donează lunar pentru susținerea jurnalismului de calitate Donație singulară Donează o singură dată pentru susținerea jurnalismului de calitate
Antreprenorii sunt nemulțumiți de Ordonanța de Urgență privind înregistrarea și obligațiile celor care angajează străini. Paul Amariei, angajator din Iași: Ne obligă la cheltuieli mai mari
Ca urmare a aprobării Ordonanței de Urgență privind înregistrarea și obligațiile antreprenorilor care angajează străini, au apărut nemulțumiri în rândul acestora, motivând faptul că este îngreunat procesul de recrutare și vor fi creșteri semnificative ale costurilor. Antreprenorii nu susțin Ordonanța de Urgență privind înregistrarea și obligațiile celor care angajează străini Antreprenorii din Iași sunt nemulțumiți de condițiile impuse pentru angajarea cetățenilor străini din 2026. „Eu am o firmă de construcții și, în acest an, eram decis să angajez muncitori din Asia, dar cred că nu o să mai fac asta. Această ordonanță ne obligă la cheltuieli mai mari. Vor fi mulți din construcții descurajați să angajeze”, susține Paul Amariei, angajator din Iași. De asemenea, Colegiul Național al IMM România a avut o ședință în data de 13 ianuarie 2025, la care au participat 60 de președinți ai organizațiilor patronale, IMM România, unde și-a exprimat opoziția față de Ordonanța de Urgență privind înregistrarea și obligațiile angajatorilor străinilor, autorizarea și funcționarea agențiilor de plasare a străinilor pe piața muncii din România, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative, în forma sa actuală. „IMM România consideră că acest proiect de lege îngreunează procesul de recrutare a forței de muncă străine, de care IMM-urile din România au nevoie reală și pe care nu o pot identifica pe piața internă. Totodată, prevederile propuse conduc la creșterea semnificativă a costurilor, care vor fi în final suportate de IMM-uri, fapt ce riscă să ducă la blocarea recrutării legale și la afectarea activității economice. Susținem necesitatea unui proiect de lege care să faciliteze accesul la forța de muncă străină, să asigure termene reduse de procesare și costuri administrative și birocratice cât mai mici. Având în vedere că IMM-urile sunt cele care parcurg acest proces și suportă integral costurile aferente, este necesar ca acestea să fie protejate și să beneficieze de predictibilitate, inclusiv prin garantarea menținerii raportului de muncă cu angajatul pentru o perioadă de doi ani”, susține Neculai Vițelaru, președintele IMM din regiunea Nord-Est. IMM România are mai multe solicitări privind recrutarea angajaților străini Colegiul Național al IMM România solicită eliminarea listei ocupațiilor deficitare și scurtarea duratei de procesare a cererilor unice pentru muncitorii străini, eliminarea obligațiilor care prevăd suportarea de către IMM-urile din România a costurilor cu transportul pentru muncitorul străin, precum și a eventualelor comisioane percepute de agențiile din țările de domiciliu, dar și prelungirea perioadei de punere în aplicare a noii legislații. „Având în vedere deficitul de forță de muncă și necesitatea scurtării duratei de procesare a cererilor de import de forță de muncă din țări terțe, se impune eliminarea prevederilor care reglementează lista ocupațiilor deficitare. În caz contrar, IMM-urile vor fi obligate să aștepte până la șase luni pentru actualizarea ei, fără garanții că nevoile reale ale economiei vor fi reflectate. Afacerile inovative sau de nișă, precum și proiectele care necesită competențe specifice, nu vor putea fi dezvoltate în România din lipsa accesului la resursă umană necesară”, mai spun specialiștii. IMM România solicită ca IMM-urile să fie responsabile exclusiv pentru costurile rezonabile ale procesului de recrutare, în conformitate cu principiile internaționale potrivit cărora angajații nu trebuie să plătească pentru dreptul de a munci, fără a le fi transferate obligații financiare suplimentare care nu țin de responsabilitatea lor. De asemenea, este necesară instituirea unei perioade de tranziție care să permită procesarea tuturor dosarelor depuse în baza legislației aflate în vigoare, pentru a evita blocaje administrative și pierderi financiare. Potrivit antreprenorilor, termenul de 1 lună prevăzut de proiectul de Ordonanță de Urgență este insuficient pentru soluționarea dosarelor depuse. Pe de altă parte, antreprenorii au discutat într-o întâlnire și despre impactul AI pe piața muncii. Ce costuri au angajatorii care aduc personal din țările non-UE? Antreprenorii cer eliminarea depozitului de garanție, în valoare de 200.000 de euro. „În ceea ce privește obligația constituirii unui depozit de garanție de 200.000 de euro pentru agențiile de recrutare, IMM România consideră că această măsură transferă indirect costuri suplimentare asupra IMM-urilor și conduce la eliminarea de pe piață a agențiilor mici și mijlocii, care nu își pot permite o astfel de garanție”, susține Neculai Vițelaru. IMM România a efectuat o simulare de calcul al costurilor angajatorului român pentru recrutarea unui lot de 50 de sudori din Vietnam, în condițiile noi prevăzute de OUG. Acest cost lunar, care ar fi suportat integral de către un IMM, este de aproximativ 3.736 euro/persoană selectată și este calculat după cum urmează: costuri deplasare 2 persoane în Vietnam pentru teste practice – 86 euro/candidat; costuri teste practice (închiriere centru testare, materiale etc.) – 110 euro/candidat; costuri indirecte agenție Vietnam pentru 5 zile de testare – 90 euro; cost documente Vietnam (traduceri, taxa percepută de statul vietnamez, analize medicale) – 280 euro; cost Vietnam obținere viză (transport intern, cazare, taxă nouă viză) – 570 euro; bilet avion Vietnam – România – 600 euro; garanție repatriere, conform Art. 14 OUG – 2.000 euro. IMM România mai solicită constituirea unui fond de garantare în cadrul Fondului Național de Garantare a Creditelor pentru IMM-uri, care să fie un fond inițial și o contribuție pentru fiecare muncitor care ajunge în România. Pentru anul 2026, Guvernul României a stabilit un contingent de 90.000 de lucrători străini nou-admiși pe piața muncii, pentru a acoperi deficitul din diverse sectoare. Antreprenorii, inclusiv cei din Iași, sunt nemulțumiți de Ordonanța de Urgență privind înregistrarea și obligațiile celor care angajează străini. Donație lunară Donează lunar pentru susținerea jurnalismului de calitate Donație singulară Donează o singură dată pentru susținerea jurnalismului de calitate
Google și Apple avertizează angajații cu viză să evite călătoriile internaționale. Care este motivul
Potrivit unei investigații publicate de Business Insider, măsura vine în contextul unor întârzieri neobișnuit de mari în procesarea vizelor de muncă, în special a vizelor de tip H-1B. Informațiile se bazează pe memorii interne emise de firme de avocatură specializate în imigrație. BAL Immigration Law, care reprezintă Google, și Fragomen, firma care colaborează cu Apple, au avertizat că angajații care nu dețin o ștampilă de viză valabilă pentru reîntoarcerea în SUA riscă să rămână blocați în afara țării pentru perioade nedeterminate, scrie TechCrunch. Google și Apple avertizează angajații cu viză din cauza verificărilor suplimentare Un memoriu transmis de Fragomen, citat de Business Insider, precizează clar: „Având în vedere actualizările recente și posibilitatea unor întârzieri extinse și imprevizibile la revenirea în SUA, recomandăm cu fermitate ca angajații fără o ștampilă H-1B valabilă să evite călătoriile internaționale în această perioadă.” Un purtător de cuvânt al Departamentului de Stat al SUA a confirmat pentru Business Insider că ambasadele americane „prioritizează acum verificarea amănunțită a fiecărui caz de viză, mai presus de orice alt aspect”. Această schimbare de abordare a dus la întârzieri semnificative în programarea și finalizarea interviurilor consulare. Profesioniștii indieni sunt cei mai afectați Publicația Salon relatează că sute de profesioniști indieni din domeniul tehnologiei, care s-au întors în India în luna decembrie pentru reînnoirea vizelor de muncă americane, s-au confruntat cu anularea sau reprogramarea interviurilor la ambasadele SUA. Noile cerințe includ verificări extinse ale activității pe rețelele sociale, ceea ce a generat confuzie și incertitudine în rândul solicitanților. Nu este pentru prima dată când marile companii din tehnologie emit astfel de avertismente. În luna septembrie, Google, Apple și alți angajatori importanți au transmis mesaje similare după ce administrația de la Casa Albă a anunțat o taxă de 100.000 de dolari pentru aplicațiile H-1B depuse de angajatori. TechCrunch a contactat Google și Apple pentru comentarii oficiale, însă până la acest moment nu a primit un răspuns.
Câți bani au trimis angajații străini din România în țările lor de origine. Cele mai mari sume au fost spre Marea Britanie, Germania, Irlanda și Nepal
Angajații străini din România au trimis în țările de origine 920 de milioane de euro în primul semestru al acestui an, cu 23% peste aceeași perioadă a anului trecut. Cele mai mari sume au fost direcționate spre Marea Britanie, Germania, Irlanda și Nepal, potrivit România TV. Anul trecut, lucrători străini au trimis acasă 1,7 miliarde de euro, cu 60% mai mult decât în 2023, cele mai mari sume ajungând tot în Marea Britanie, Germania și Irlanda, urmate de Italia, Țările de Jos și, la egalitate, Nepal și Spania. Guvernul scade numărul de muncitori străini care pot intra în România Guvernul României a decis să reducă, pentru anul 2026, numărul maxim de muncitori străini care pot fi angajați în țară. Astfel, potrivit deciziei adoptate în cadrul Consiliului Național Tripartit pentru Dialog Social, pentru anul 2026 a fost stabilit un contingent de 90.000 de permise de muncă pentru cetățenii din afara Uniunii Europene. Nu mai este un secret pentru nimeni că România a devenit raiul muncitorilor din Nepal și nu numai. Avem o dublare a numărului de muncitori străini în doar doi ani. Mai exact, la finalul anului 2024, România a înregistrat un număr semnificativ de străini care muncesc pe teritoriul său. La ședința Consiliului Național Tripartit din 29 octombrie a fost stabilit ca Guvernul să elibereze, anul viitor, cel mult 90.000 de permise de muncă pentru muncitorii străini, cu 10.000 mai puțin decât în 2025. Patronatele au cerut, la discuțiile de atunci, să fie majorat contingentul de muncitori străini acceptat în România la 150.000, în 2026. Conform unei analize realizate de Economica.net pe baza datelor obținute de la Inspectoratul General pentru Imigrări (IGI), peste 100.000 de cetățeni străini aveau permis de ședere în scop de muncă, iar numărul acestora aproape s-a dublat față de 2022. Ministrul Muncii Petre Florin Manole a declarat, pentru Digi 24, cu privire la acest subiect că urmează un val de disponibilizări și e nevoie de locuri de muncă pentru românii care rămân șomeri.
Decizia Administrației Trump de a majora taxa pentru viza H-1B, o oportunitate pentru China și alte state să atragă angajați de top
Decizia surpriză a președintelui american Donald Trump de a crește taxa de solicitare a vizei H-1B la 100.000 de dolari este considerată de experți ca o oportunitate pentru alte economii majore, în special cele din Europa, Orientul Mijlociu și Asia. Ca parte a unui efort de a proteja locurile de muncă americane, Administrația Trump a majorat vineri taxa de aplicare pentru vizele H-1B, cele pentru lucrătorii străini calificați. Începând de duminică, companiile americane trebuie să plătească o taxă de 100.000 de dolari pentru fiecare viză necesară pentru noii angajați străini care sosesc în SUA. Anterior, vizele de acest tip le-au permis unora dintre cei mai cunoscuți lideri din domeniul tehnologiei, cum ar fi Elon Musk și directorul Google Sundar Pichai să ajungă să lucreze în SUA. „Cu siguranță ar putea fi dureros pentru SUA în ceea ce privește inovația”, a declarat Charles-Henry Monchau, director de investiții la Syz Group. „Ar putea fi o oportunitate pentru Marea Britanie, ar putea fi o oportunitate pentru Europa, pentru locații precum Dubai, de exemplu, sau poate China… Pentru că, evident, dacă SUA devin mai stricte, aceasta este o oportunitate de aur pentru multe dintre aceste țări de a le deschide ușa experților și lucrătorilor offshore.” India: O decizie „probabil cu consecințe umanitare” Alături de companiile financiare, firmele Big Tech mizează de mult timp pe vizele H-1B pentru a recruta personal din India și China pentru joburi de calificare înaltă. Amazon are 14.000 de angajați cu vize H-1B, în timp ce Microsoft, Meta, Apple și Google au fiecare peste 4.000. Creșterea prețurilor vizelor H-1B este așteptată să aibă un impact puternic, în special asupra angajaților indieni, care au reprezentat peste 71% din vizele H-1B în anul fiscal 2024, conform CNBC. India a ripostat la anunțul Administrației Trump cu privire la noua taxă de viză, spunând că decizia „este probabil să aibă consecințe umanitare”. China lansează o nouă viză pentru tineri profesioniști în știință și tehnologie Între timp, în China, noua Viză K pentru tineri profesioniști în știință și tehnologie, lansată în august, intră în vigoare începând cu 1 octombrie. Viza K s-ar putea dovedi o alternativă plăcută la H-1B, mai ales în contextul în care solicitanții de viză K nu trebuie să aibă o invitație de la un angajator chinez. Pentru China, găzduirea studenților străini a rămas o strategie cheie pentru a stimula cheltuielile interne pe fondul unei economii lente. La rândul său, Marea Britanie caută să exploreze modalități de a elimina unele taxe de viză pentru angajații străini de top. O opțiune luată în considerare de prim-ministrul britanic Keir Starmer este o propunere de a renunța la taxele de viză pentru profesioniștii de nivel superior, a relatat luni Financial Times, citând persoane familiarizate cu chestiunea. Foto: Profimedia RECOMANDAREA AUTORULUI: