Aproximativ 10.000 de angajați din sectorul public cumulează pensia cu salariul
Întrebat la B1 TV despre cumulul pensiei cu salariul, Bolojan a explicat logica unei posibile măsuri: „Cred că în condițiile în care în anumite instituții se vor face reduceri de personal, și acest lucru îl văd ca inevitabil în perioada următoare, ar fi cel puțin mai corect din punct de vedere moral ca cel care pleacă să fie un om care deja beneficiază de un câștig, de o pensie, în loc să plece un tânăr”. Prim-ministrul a confirmat că guvernul va analiza „această posibilitate de a adopta o măsură care să interzică cumulul pensii cu un salariu în sectorul public”, dar a avertizat că procedura va fi una atentă. „Înainte de a anunța astfel de măsuri, trebuie să te asiguri că ele respectă deciziile Curții Constituționale și rămân în picioare. Altfel, dacă faci măsurile și după aceea verifici, risc să fie anulate și nu mai ai niciun fel de credibilitate”, a explicat Bolojan. Întrebat despre dimensiunea fenomenului, prim-ministrul a estimat că „sunt la nivelul a 10.000 de persoane în această situație” care lucrează în sectorul public și primesc și pensie.
Criza din IT-ul românesc: concedieri masive, dar și proiecte înghețate în 2025
Industria IT din România, considerată mult timp un pilon de stabilitate economică, traversează una dintre cele mai dificile perioade din ultimul deceniu. Scăderea cererii globale, amplificată de restructurările din marile companii internaționale de tehnologie, a ajuns și pe piața locală. În plus, noile măsuri fiscale adoptate de Guvern, menite să consolideze bugetul de stat, pun presiune suplimentară pe un sector deja vulnerabilizat. Potrivit unei analize realizate de OVES Enterprise, multe firme reduc personalul, taie bugete și mențin doar proiectele considerate critice. „Ceea ce a început în SUA, prin diminuarea cererii de servicii IT, se resimte acum cu întârziere și în România. Diferența este că la noi s-au adăugat și schimbări fiscale care fac mediul și mai instabil”, explică Mihai Filip, CEO al companiei, potrivit Adevărul. Scăderea tarifelor și pierderea competitivității în outsourcing Conform datelor IDC, ritmul de creștere a cheltuielilor globale în IT pentru 2025 a fost revizuit la doar 5–9%, sub estimările inițiale. În același timp, Accelerance estimează o reducere a tarifelor pentru outsourcing cu până la 9% în Europa de Est, ceea ce afectează direct veniturile firmelor românești. În lipsa proiectelor noi, multe companii mici și medii riscă să închidă operațiunile, mai ales că giganții din tehnologie preferă să își internalizeze echipele pentru a reduce costurile. Pentru freelancerii și antreprenorii din IT, contextul este și mai dificil. Modificările fiscale reduc venitul disponibil, iar clienții nu acceptă majorarea tarifelor. „Specialiștii independenți sunt prinși între taxe mai mari și rate-uri înghețate. Mulți acceptă tarife mici doar ca să nu piardă proiectele”, subliniază Mihai Filip. Investiții înghețate, echipe relocate și speranțe pentru finalul anului Numeroase firme de dimensiuni medii, care alimentau ecosistemul tehnologic prin subcontractare, au înghețat investițiile și au început să relocheze funcții în afara țării pentru a menține profitabilitatea. Lipsa unei perspective clare asupra politicilor fiscale duce la amânarea deciziilor strategice, iar piața își pierde din atractivitate. Cu toate acestea, România rămâne competitivă prin nivelul de pregătire al specialiștilor și costurile mai reduse față de alte piețe. OVES Enterprise estimează că, în ultimul trimestru din 2025, o parte dintre proiectele amânate vor fi reluate, iar soluțiile de optimizare și automatizare vor redeveni prioritare. „O comunicare transparentă și predictibilă din partea autorităților poate stabiliza așteptările și reda încrederea investitorilor și a profesioniștilor IT”, concluzionează Filip. Compania clujeană OVES Enterprise, fondată în 2015, este specializată în dezvoltarea de software complex și soluții AI pentru industriile aerospațiale, de apărare și securitate cibernetică.
Ce vor conține pachetele 2 și 3 de măsuri fiscale: fără viceprimari și mai puțini angajați în anumite comune; noi reguli de impozitare
Vicepremierul Tanczos Barna a explicat, marți seara, la Antena 3 CNN ce înseamnă pachetele 2 și 3 de măsuri fiscale. Potrivit acestuia, pachetul 2 vine în primul rând cu măsuri pentru administrația locală, unde primarii vor primi instrumente pe care, dacă le folosesc, pot aduce mai mulți bani la bugetul local, prin colectarea mai bună a taxelor și impozitorilor locale. Măsuri pentru administrațiile locale: colectare mai eficientă și reducerea personalului „Am avut această întâlnire deja cu Asociația Comunelor, Orașelor din România (ACOR), pentru a pune la punct aceste pachete. La reducerea de costuri, da, se va pune problema și acolo de o regândire a schemelor de personal la nivelul administrațiilor locale, municipale, județene, pentru că și acolo trebuie mai puțini angajați. Pentru că dispersia este foarte mare. Consiliul județean cu cel mai mic număr de angajați funcționează cu aproape o treime din numărul de maxim al unui consiliu județean care n-a ținut cont niciodată și a angajat sute de persoane pentru a practica aceeași activitate desfășurată”, a spus Tanczos Barna. Barna a precizat că s-a discutat deja eliminarea postului de viceprimar la anumite situații, dar și de reducerea numărului de angajați în cazul în care comuna / orașul / municipiul nu atinge un anumit număr de locuitori, . Impozitarea imobilelor și a mașinilor, regândită În același timp, se rediscută tot ce înseamnă impozitarea imobilelor. Barna a spus că nu este normală impozitarea pe suprafață în condițiile în care valoarea de piață a imobilelor este, de exemplu, de 10 ori mai mare. „100 de metri pătrați – am dat de exemplu Borsec, care este oraș – nu se compară cu 100 de metri pătrați la București. Și atunci trebuie să intervină această valoare, acest element al valorii de piață și imobilele să fie impozitate în funcție de această valoare”, a spus Barna. El a afirmat că și în cazul autoturismelor trebuie regândit sistemul de impozitare: „Nu taxă de mediu în niciun caz, dar lucrurile trebuie echilibrate, pentru că sunt autoturisme pentru care se plătesc 40 de lei impozit și sunt de 10 ori mai poluante decât cele pentru care se plătește 100 de lei impozit. Și acolo lucrurile trebuie așezate. Am avut astăzi o discuție cu producătorii și cu importatorii de autoturisme. Au și dânșii propunere, au și primarii propuneri”. Limitarea excepțiilor fiscale și măsuri pentru companiile de stat Practic, pe lângă reduceri de scheme de personal la primării și consilii județene, sunt prevăzute și instrumente de executare silite și de colectare de taxe, dar și eliminarea de excepții și de scutiri la plata impozitelor. Barna spune că s-a ajuns ca persoane cu handicap de vedere care nu conduc autoturisme să aibă pe numele lor cele mai scumpe și cele mai poluante mașini, pentru că aceste persoane sunt scutite de impozit. În ceea ce privește pachetul pentru companiile de stat, Barna a spus că o să fie un act normativ prin care se vor limita și indemnizațiile și se vor stabili și salariile în instituțiile autofinanțate, unde salariile sunt de ordinul miilor de euro. În aceste cazuri, însă, trebuie modificată legea în Parlament.
Radu Burnete spune că numai 64% dintre românii apţi de muncă lucrează, în condiţiile în care media în regiune este de 75-76%
Radu Burnete, consilier prezidenţial, a fost întrebat, la Prima TV, dacă sunt prea mulţi angajaţi în sistemul bugetar. Acesta e prezentat câteva date și a explicat că avem și probleme precum evaziunea fiscală și economia gri. Concislierul prezidențial a oferit câteva date, cu mențiunea că ”Dacă raportez numărul de bugetari la populaţie, au arătat-o şi alţii în afară de mine, suntem mult sub media europeană. Deci pare că avem un număr mic de angajaţi în sistemul public.” „Pe de altă parte, dacă îl raportez la populaţia ocupată, unde România are o problemă, pentru că din cei apţi de muncă doar 64% dintre români lucrează – media în regiune e de 75-76% – atunci nu mai par să fie atât de puţini. De ce e important asta? Pentru că oamenii care lucrează în sectorul privat, cei 4,5-5 milioane, trebuie, prin taxele şi impozitele lor, să susţină acest aparat bugetar. Dacă numărul lor e foarte mic în comparaţie cu regiunea, atunci nu mai suntem chiar atât de mult sub media Uniunii Europene. Şi aici văd o problemă”, a spus Burnete. Consilierul prezidențial a vorbit și despre faptul că avem foarte multă evaziune fiscală şi economie gri. „Dacă avem atât de multă evaziune fiscală şi atât de multă economie gri, presiunea pe aceşti 5 milioane de angajaţi din privat să ţină acest aparat bugetar e şi mai mare. Şi atunci, da, dacă pun toate lucrurile astea cap la cap, în clipa de faţă avem un aparat public mai mare decât poate susţine mediul privat”, a explicat Radu Burnete. Date informative Numărul posturilor ocupate în instituţiile şi autorităţile publice din România era, în februarie 2025, de 1.311.451, cu 4.558 mai multe comparativ cu finele anului trecut, conform datelor publicate pe site-ul Ministerului Finanţelor. Peste 64% dintre posturile ocupate erau în administraţia publică centrală, respectiv 841.259 (plus 2.936 faţă de decembrie 2024). Totodată, în administraţia publică locală lucrau, în februarie 2025, 470.192 de persoane (plus 1.622 comparativ cu ultima lună din 2024).
CCR motivează secretizarea averilor demnitarilor. Protecția datelor cu caracter personal și ingerința în viața privată, principalele argumente
Protecția datelor cu caracter personal, asumarea răspunderii doar pentru propria persoană, ingerință în viața privată, sunt principalele argumente prin care Curtea Constituțională a României limitează declarațiile de avere strict la persoana publică și nu poate fi extinsă la veniturile familiei. În document se arată că declarația de avere întocmită pe propria răspundere nu poate să vizeze decât informații referitoare strict la persoana declarantului, conform G4Media. În document se arată că declarația de avere întocmită pe propria răspundere nu poate să vizeze decât informații referitoare strict la persoana declarantului: ”În acest sens, Curtea reține că în cauza de față se critică faptul că textul de lege menționat impune întocmirea declarațiilor de avere pe propria răspundere, deși acestea cuprind, pe lângă drepturile şi obligaţiile declarantului, și pe cele ale soţului/soţiei, precum şi ale copiilor aflaţi în întreţinere. Față de acest conținut normativ al art.3 alin.(2) din Legea nr.176/2010, Curtea subliniază că, prin ipoteză, declarația pe propria răspundere nu poate să vizeze decât informații referitoare strict la persoana declarantului, pentru care acesta își poate asuma răspunderea, în mod direct și individual. Declarația pe propria răspundere angajează răspunderea penală a declarantului, motiv pentru care aceasta nu poate fi făcută decât în nume propriu, nimeni neputând fi ținut răspunzător din punct de vedere penal pentru fapta altei persoane. De altfel, însăși Legea nr.176/2010 precizează, în art.3 alin.(1), că declaraţiile de avere reprezintă acte personale”. ”Curtea reține că instituirea obligației de a declara nu doar drepturile și obligațiile proprii, ci și pe cele ale soțului/soției implică asumarea răspunderii personale a declarantului pentru informații pe care acesta nu le deține/nu le cunoaște în mod direct, ci trebuie să le obțină de la o terță persoană, respectiv soț/soție”. Motivarea CCR mai arată că unul dintre soți poate fi în situația în care nu cunoaște bunurile copiilor, în cazul în care soții sunt separați, iar fostul partener poate refuza îi comunice bunurile copilului. CCR aduce în discuție și situația în care soțul/soția are obligația de a păstra confidențialitatea venitului și vorbește despre un ”viciu de concepție”: ”Tot astfel, există situații în care veniturile obținute de soț sunt protejate de o clauză de confidențialitate, care se impune și cu privire la declarant, în sensul că acesta din urmă, chiar în calitate de soț, nu va avea dreptul să cunoască aceste venituri, astfel că survine, într-un astfel de caz, consecutiv, imposibilitatea comunicării acestor date în vederea completării declarației de avere, pentru că venitul confidențial nu va putea fi cunoscut de declarant, în calitate de soț al persoanei care obține veniturile aflate sub protecția confidențialității, aceasta făcând parte dintre modalitățile de evitare a divulgării respectivului venit”. ”(…) prevederile legale menționate conțin un viciu de concepție, care, pe de o parte, afectează logica reglementării și, pe de altă parte, ignoră situații care pot apărea în practică, în care obligația este imposibil de realizat”. Demnitate și viață privată Curtea Constituțională mai invocă și dreptul la demnitate și viață privată amintind de o decizie a CCR din 2007 care susținea că publicarea declarațiilor de avere și interese pe paginile de internet ale instituțiilor este neconstituțională. CCR mai spune că în 2010, Parlamentul a modificat legea, dar doar prins prisma anonimizării adreselor și informațiilor cu caracter personal, fapt care încalcă legea fundamentală în stat: ”Curtea a constatat că adoptarea de către legiuitor a unor norme contrare celor hotărâte într-o decizie a Curţii Constituţionale, prin care se tinde la păstrarea soluţiilor legislative afectate de vicii de neconstituţionalitate, încalcă Legea fundamentală. Or, într-un stat de drept, astfel cum este proclamată România în art.1 alin.(3) din Constituţie, autorităţile publice nu se bucură de nicio autonomie în raport cu dreptul, Constituţia stabilind în art.16 alin.(2) că nimeni nu este mai presus de lege, iar în art.1 alin.(5) că respectarea Constituţiei, a supremaţiei sale şi a legilor este obligatorie, considerent care își menține valabilitatea în situația actuală”. Curtea Constituțională a decis că declarațiile de avere și de interese nu trebuie să includă bunurile și veniturilor soților și copiilor. De asemenea, a fost declarat neconstituțional și articolul care prevede publicarea declarațiilor de avere, reamintește G4Media. Decizia CCR nu poate fi atacată, este definitivă și obligatorie. Citiți și: Până la publicarea în Monitorul Oficial a deciziei CCR, completarea și transmiterea declarațiilor de avere este valabilă Rene Pârșan a debutat în presă în 1992, reporter și redactor la Evenimentul Zilei. Între 1994 și 2010 a fost senior editor, editorialist, reporter și fotoreporter la ZIUA. A mai colaborat ca … vezi toate articolele
Dispozitiv care monitorizează efortul intelectual. Angajații pot preveni suprasolicitarea
Oamenii de știință au inventat un dispozitiv care să monitorizeze efort intelectual: un tatuaj electronic, lipit pe frunte, care anunță când apare stresul. Cercetătorii spun că dispozitivul s-ar putea dovedi valoros în rândul piloților, al personalului medical și al altor profesii în care gestionarea volumului de muncă intelectuală este esențială pentru prevenirea problemelor de sănătate, potrivit The Guardian. „Pentru acest tip de scenariu cu cerere și miză mari, sperăm să avem în cele din urmă acest decodor al volumului de muncă intelectuală în timp real, care poate oferi oamenilor un avertisment și o alertă, astfel încât aceștia să se poată autoregla sau să poată cere AI sau unui coleg să le facă o parte din muncă”, a declarat Dr. Nanshu Lu, unul dintre autorii cercetării de la Universitatea Texas din Austin, adăugând că dispozitivul ar putea nu numai să ajute angajații să evite greșelile grave, ci și să le protejeze sănătatea. Cum funcționează e-tattoo E-tattoo este compus dintr-o parte realizată dintr-un material conductor pe bază de grafit care se fixează pe frunte cu ajutorul unei folii adezive conductoare. Patru electrozi EEG pătrați, poziționați pe frunte, detectează fiecare o regiune diferită a activității cerebrale – cu un electrod de referință în spatele urechii – în timp ce electrozii EOG dreptunghiulari, plasați vertical și orizontal în jurul ochilor, furnizează date despre mișcările ochilor. Fiecare dintre electrozii extensibili este acoperit cu un material conductor suplimentar. Dispozitivul, care este personalizat și de unică folosință, este conectat la un circuit imprimat flexibil reutilizabil cu ajutorul benzii conductoare, în timp ce o baterie ușoară poate fi atașată la dispozitiv. Metode clasice de evaluare a volumului de muncă intelectuală În jurnalul Device, Lu și colegii săi descriu modul în care utilizarea chestionarelor pentru a investiga volumul de muncă mintală este problematică, nu în ultimul rând deoarece oamenii nu sunt capabili să judece în mod obiectiv efortul cognitiv și acestea sunt de obicei efectuate după o sarcină. În prezent, dispozitivele existente de electroencefalografie (EEG) și electrooculografie (EOG), care pot fi utilizate pentru a evalua volumul de muncă mentală prin măsurarea undelor cerebrale și, respectiv, a mișcărilor ochilor, sunt cablate, voluminoase și predispuse la măsurători eronate generate de mișcări. La polul opus se află dispozitivul „e-tattoo”, ușor, flexibil și fără fir. Ce spun testele După ce a constatat că e-tattoo funcționează la fel de bine ca dispozitivele EEG și EOG tradiționale pentru monitorizarea undelor cerebrale și a mișcărilor ochilor, echipa a testat tehnologia pe șase participanți. Echipa a constatat că, pe măsură ce sarcina devenea mai dificilă, diferitele tipuri de unde cerebrale detectate prezentau schimbări în activitate care corespundeau unui volum mai mare de muncă intelectuală. Echipa a introdus apoi datele EEG și EOG, împreună cu numerele „N”, într-un algoritm de învățare automată. După o perioadă de antrenament, cercetătorii au constatat că algoritmul a avut rezultate mai bune decât șansa la prezicerea volumului de muncă intelectuală al unui participant pe baza datelor EEG și EOG. Cât costă e-tattoo Lu a declarat că dispozitivul complet – inclusiv cipul și bateria – ar trebui să coste mai puțin de 200 de dolari. Echipa dezvoltă acum abordarea, astfel încât semnalele să poată fi decodate de microprocesorul dispozitivului și trimise către o aplicație pentru a alerta utilizatorul în cazul în care solicitarea intelectuală este prea mare.
Victor Ponta: S-a terminat cu magazine românești și cu firme românești
Candidatul independent la prezidențiale, Victor Ponta, consideră că dispariția microîntreprinderilor românești a fost „o politică de distrugere a microîntreprinderilor și a IMM-urilor deținute de români” care a vizat „scoaterea acestora de pe piață”. Investițiile străine vor întârzia să apară și chiar să dispară din România, consideră Victor Ponta, în contextul unei țări „care este tot timpul în alegeri și care schimbă legislația fiscală”. „Investițiile străine au scăzut și vor scădea în continuare dintr-un motiv foarte simplu: nimeni nu vrea să aducă bani într-o țară care este tot timpul în alegeri și care schimbă legislația fiscală pe 31 decembrie al unui act. Nu există așa ceva. Nimeni nu are încredere în stabilitatea și predictibilitatea României și e normal să aștepte sau să caute alte țări.” Mai mult, măsurile fiscale impuse IMM-urilor românești n-a făcut altceva decât să favorizeze dispariția acestora, mai spune Ponta. „Scăderea plafonului pentru microîntreprinderi și impozitarea cu 16% a dus practic la dispariția microîntreprinderilor din România. Microintreprinderile, în anii din urmă, asigurau aproape 1.000.000 de locuri de muncă. Români, companii foarte micuțe, 2,3,4,5,7 angajați, care de fapt formau începutul de clasă de mijloc. Această poveste că ne cere Comisia Europeană… Guvernul este suveran pe ceea ce înseamnă politica fiscală internă. A ascuns de fapt o politică de distrugere a microîntreprinderilor și a IMM-urilor deținute de români, scoaterea acestora de pe piață. N-are rost să spun un lucru pe care îl vedem toți. Nu ai de unde să mai cumperi produse alimentare decât de la supermarket-uri străine. S-a terminat cu magazine românești și cu firme românești. La fel se întâmplă în toate domeniile și este o greșeală strategică uriașă.” CITEȘTE Și: Victor Ponta vrea „restart guvernamental”: Dacă am avea și alegeri parlamentare acum, PSD- PNL nu știu dacă mai intră în Parlament Victor Ponta și-a lansat duminică Programul Prezidențial „România pe primul loc” A absolvit studii superioare de jurnalism și are o experiență de peste 15 ani în mai multe redacții de presă scrisă și TV, din România. vezi toate articolele
Nici la Intel nu mai ești în siguranță. Gigantul dă afară zeci de mii de angajați, care este motivul
Gigantul american din domeniul semiconductorilor, Intel, urmează să concedieze peste 21.000 de angajați, reprezentând aproximativ 20% din forța de muncă la nivel global, potrivit unui raport publicat de Bloomberg. Anunțul oficial este așteptat în cursul acestei săptămâni, chiar înaintea prezentării rezultatelor financiare pentru primul trimestru al anului. Aceasta ar fi una dintre cele mai ample reduceri de personal din istoria companiei, depășind deja restructurarea din august 2024, când Intel a renunțat la 15.000 de posturi. La finalul anului trecut, corporația avea aproximativ 108.900 de angajați la nivel global. Măsura vine în contextul unei schimbări majore în conducerea companiei: noul director general, Lip-Bu Tan, l-a înlocuit pe Pat Gelsinger spre finalul anului 2024 și pare hotărât să reformeze profund strategia și structura internă a Intel. Potrivit surselor citate de Bloomberg, Tan urmărește „raționalizarea conducerii și reconstruirea unei culturi centrate pe inginerie”. Scădere continuă a valorii pe bursă de la Intel și vânzarea activelor non-strategice, parte din problemă Intel se greutăți semnificative de mai mulți ani. În ultimii cinci ani, valoarea acțiunilor companiei a scăzut cu aproximativ 67%, reflectând pierderea competitivității pe o piață dominată din ce în ce mai mult de rivali precum AMD, Nvidia sau producătorii de cipuri asiatici. În încercarea de a opri declinul, noua conducere a decis să separe sau să vândă diviziile considerate „neesențiale”. Un exemplu recent este vânzarea unei participații majoritare de 51% în Altera, unitatea specializată în semiconductori programabili, către firma de investiții Silver Lake, tranzacție anunțată la începutul lunii aprilie. Restructurarea marchează, de altfel, o schimbare de strategie față de perioada conducerii lui Gelsinger, care a pariat puternic pe extinderea capacităților de producție interne. Sub conducerea lui Tan, accentul pare să se mute pe eficiență operațională și revenirea la o cultură corporativă bazată pe inovația inginerească, în detrimentul expansiunii agresive. Se conturează un impact social și economic major în contextul fragilității pieței tech Concedierile de la Intel se alătură unui val mai amplu de reduceri de personal în industria tehnologică globală. Gigantul american se află, astfel, într-un moment critic în care trebuie să-și recâștige poziția competitivă, menținând în același timp moralul intern și imaginea publică. Analiza detaliată a impactului acestor concedieri va fi probabil oferită în cadrul teleconferinței dedicate rezultatelor financiare, unde Tan va trebui să explice atât motivele deciziei, cât și viziunea pe termen lung pentru Intel. Investitorii și analiștii vor urmări, la rândul lor, cu atenție dacă aceste măsuri drastice se vor traduce printr-o redresare reală sau vor accentua incertitudinile deja existente.
Google te plătește ca să nu fugi la concurență: Politica ciudată de HR a diviziei DeepMind
În contextul unei competiții acerbe între giganți tehnologici precum Google, Microsoft și OpenAI, păstrarea talentelor de top din domeniul inteligenței artificiale a devenit o provocare. Potrivit unui raport publicat de Business Insider, divizia de AI a Google, DeepMind, a recurs în Regatul Unit la metode restrictive pentru a împiedica plecarea angajaților către concurență, inclusiv clauze de neconcurență valabile până la 12 luni. Ce strategie are Google pentru a-și ține tehnologia AI secretă Concret, unii cercetători AI sunt plătiți pentru a nu lucra. Aceștia rămân în mod formal angajați, dar nu au permisiunea de a se alătura altor companii din domeniul AI pentru o perioadă îndelungată. Deși pare o vacanță extinsă și remunerată, mulți dintre acești specialiști se confruntă cu sentimentul de izolare față de evoluția rapidă a tehnologiei. Situația a fost evidențiată și de Nando de Freitas, vicepreședinte în cadrul diviziei AI a Microsoft, care a scris într-o postare pe X (fostul Twitter) din 26 martie 2025 că săptămânal primește mesaje de la angajați DeepMind „disperați” să afle cum pot ieși din perioada de preaviz și din clauzele restrictive impuse de Google. De asemenea, aceștia caută noi oportunități de angajare și reclamă faptul că promovările interne ar depinde mai degrabă de amenințarea cu plecarea decât de meritul profesional. Google nu a oferit un răspuns oficial pentru publicația TechCrunch, dar a declarat pentru Business Insider că aplică aceste clauze „selectiv”. Ce sunt clauzele de neconcurență, cum se aplică Clauzele de neconcurență nu sunt o practică neobișnuită în industrie, dar utilizarea lor intensificată în domeniul AI, unde ritmul progresului este extrem de rapid, iar valoarea cercetătorilor este ridicată și generează un efect de stagnare profesională pentru cei afectați. Pe termen scurt, aceste măsuri pot părea eficiente pentru companiile care doresc să protejeze secretele tehnologice și să evite scurgerile de informații către rivali. Totuși, în lipsa unei activități productive și fără acces la proiecte de vârf, cercetătorii pot deveni demotivați sau se pot simți excluși de la marile progrese din domeniu. Practica arată, practic, un climat tot mai tensionat în industria AI, unde recrutorii se întrec în oferte pentru specialiști cu expertiză în modele generative, învățare profundă și procesare avansată a limbajului. Pe măsură ce piața globală de AI se dezvoltă, strategiile agresive de retenție pot deveni un subiect de controversă legală și etică, mai ales în Europa, unde legislația muncii este adesea mai favorabilă angajatului decât în SUA. Într-un astfel de peisaj, companiile vor trebui să găsească echilibrul între protejarea intereselor comerciale și susținerea libertății profesionale a angajaților lor.
Nu sunt robotul tău!/Angajații McDonalds se revoltă împotriva clienților
O postare virală pe rețeaua de socializare Reddit a declanșat o discuție aprinsă despre lipsa de respect față de angajații din industria fast-food. „Vă rog, recunoașteți că suntem oameni!”, cer lucrătorii de la McDonald’s, extenuați de clienții care le solicită comenzi chiar și când și-au încheiat programul sau sunt în pauză. Pauză? Ce-i aia? „Dacă cineva ar cere unui medic sau unui instalator să lucreze în pauza lor, toată lumea ar fi îngrozită. Dar angajații din fast-food? Nu, ei nu merită pauze”, remarcă un lucrător într-un comentariu plin de frustrare postat pe rețeaua Reddit. Mulți descriu situații absurde: sunt abordați în parcare, în timp ce mănâncă sau chiar când se află la ieșire, cu geanta în mână. Un angajat McDonald’s care lucrează în New York relatează: „Am fost oprit în mall, deși aveam șapca dată jos din cap și mă pregăteam de ieșire – «Domnule, mai faceți un meniu 9, vă rog!»”. „Lumea crede că salariul minim = serviciu non-stop”, a observat un alt angajat. Pe grupuri dedicate, mulți admit că au început să poarte haine civile imediat după ture pentru a evita solicitări nejustificate. Într-o reacție pentru Yahoo News, compania McDonald’s a răspuns printr-o declarație generică: „Respectăm dreptul angajaților la pauze”. Niciun comentariu, în schimb, despre presiunea clienților. Pe de altă parte, în Australia, pentru a evita astfel de situații, angajații au primit instrucțiuni să poarte ecusoane cu „Nu deranjați!” în pauzele de lucru. O astfel de măsură ar putea fi extinsă la nivel global. CITEȘTE ȘI: Shaorma chiar cu…de toate! Ireal ce a primit un clujean, după ce a comandat o shaorma la farfurie dintr-un fast-food Un nou gigant al fast-food-ului american intră pe piața din România: Provocare pentru McDonald’s, KFC, Popeyes și Burger King Laurențiu Teodorescu este un jurnalist cu experienta, care a debutat in presa scrisa din Romania in anul 2000. De-a lungul carierei, a colaborat cu mai multe publicatii, atat din presa scrisa, cat si … vezi toate articolele