Demnitarii ar putea fi amendați cu 10.000 de lei dacă nu declară locurile de muncă din ultimele 12 luni / Aviz ANI, necesar pentru ocuparea funcției

demnitarii-ar-putea-fi-amendati-cu-10.000-de-lei-daca-nu-declara-locurile-de-munca-din-ultimele-12-luni-/-aviz-ani,-necesar-pentru-ocuparea-functiei

Executivul a trimis în Parlament un proiect de lege care introduce restricții pre și post angajare pentru demnitari și personalul din cabinete, o condiție pentru aderarea la OCDE. Cei care încalcă regulile riscă amenzi de până la 10.000 de lei. „Ca obiectiv de îndeplinit pentru aderarea la OCDE, dar nu numai, a fost adoptat proiectul de lege pentru modificarea și completarea legii 176 pe 2010, privind integritatea în exercitarea funcțiilor și demnităților publice, pentru modificarea și completarea legii 144 pe 2007, așa-numita lege ANI”, a tranmis Dogioiu. Demnitarii, obligați să depună o declarație privind angajările din ultimul an Proiectul vizează demnitari, de la prim-ministru și miniștri până la consilieri și personal contractual din cabinete, care vor avea obligația să depună, în 15 zile de la numire, o declarație cu angajările din ultimele 12 luni. „Proiectul de lege introduce un cadru juridic unitar, privind restricții pre- și post-angajare pentru mai multe categorii de persoane. În primul rând, sigur, este vorba despre demnitari, începând cu primul ministru, ministri, secretar general al Guvernului, consilieri, dar continuând și cu personalul contractual de la cabinetele demnitarilor. Din momentul intrării în vigoare a acestei legi, ei au la dispoziție 15 zile, de la data anumirii sau alegerii în funcție, să depună o declarație pe propria răspundere, în care să precizeze angajările anterioare, aferente ultimelor 12 luni, obligații pe care îi vizează atât pe cei cu funcții publice de conducere, cât și, cum vă spuneam, personal contractual. La finalul mandatului sau al contractului, post-angajare, au obligația nu numai de a păstra confidențialitatea, dar și a notifica intenția de a desfășura activități profesionale remunerate sau nu la o persoană juridică de drept privat, în contextul în care activitățile respective sunt prezumate că ar putea genera o stare de conflict în raport cu atribuțiile deținute anterior. Ei trebuie să notifice această intenție de a desfășura aceste activități, ANI evaluează situația și emite un aviz. A desfășura o asemenea activitate post-mandat, fără notificare și sau fără aviz, duce la sancțiuni contravenționale semnificative până la 10.000 de lei”, a explicat purtătorul de cuvânt al Guvernului. Dogioiu a descris măsura drept „sistemul de combatere a ușilor batante”, aplicat în alte țări, prin care „ai fost într-o companie, te duci și îi servești interesele din funcție, ieși dintr-o funcție și te întorci la compania respectivă și îi servești interesele”.

Dragoș Anastasiu, vizavi de decizia CCR: „Transparenţa trebuie să fie dublată de respectarea vieţii private”

dragos-anastasiu,-vizavi-de-decizia-ccr:-„transparenta-trebuie-sa-fie-dublata-de-respectarea-vietii-private”

Dragoş Anastasiu, consilier onorific al preşedintelui al României pentru relaţia cu mediul de afaceri, neagă existenţa oricărei legături între afirmaţia sa potrivit căreia „ar trebui să scăpăm de această practică” a publicării pe internet a declaraţiilor de avere şi recenta decizie a Curţii Constituţionale care stabileşte că declaraţiile de avere nu mai trebuie să conţină şi veniturile şi bunurile soţilor şi nici nu mai trebuie să fie publice. Este o coincidență, sugerează omul de afaceri. Am precizat atunci şi o reafirm acum: susţin pe deplin obligaţia de a depune declaraţii de avere către instituţii abilitate, precum Agenţia Naţională de Integritate”, subliniază Anastasiu, adăugând că trebuie să discutăm echilibrat despre ”cum protejăm atât interesul public, cât şi drepturile individuale ale cetaţenilor. Curtea Constituțională a României CCR a admis joi sesizarea privind neconstituționalitatea a două articole din Legea ce vizează integritatea în exercitarea funcțiilor și demnităților publice, respectiv obligația de a include în declarațiile de avere informații privind bunurile și veniturile soțului/soției și copiilor, precum și obligația ANI de a asigura publicarea declarațiilor. Sistemul declarațiilor de avere a fost introdus de Guvernul Adrian Năstase, ca parte a negocierilor de aderare a României la UE, ca o garanție a transparenței și luptei anti-corupție. În cadrul unei emisiuni la Prima News, am exprimat o opinie personală cu privire la oportunitatea publicării pe internet a declaraţiilor de avere, afirmând că „ar trebui să scăpăm de această practică”. Am precizat atunci şi o reafirm acum: susţin pe deplin obligaţia de a depune declaraţii de avere către instituţii abilitate, precum Agenţia Naţională de Integritate”, scrie Anastasiu pe Facebook. Anastasiu subliniază că,” în mod cu totul întâmplător”, la câteva zile după acea emisiune, Curtea Constituţională a României a emis o decizie prin care a stabilit că: declaraţiile de avere nu mai trebuie publicate pe site-ul ANI; nu mai este obligatorie menţionarea veniturilor soţului/soţiei şi ale copiilor. “Unele publicaţii au sugerat o legătură între cele două momente. Ţin să subliniez că nici măcar nu am avut cunoştinţă de existenţa acestei speţe pe rolul CCR şi, în plus, declaraţiile mele nu au fost făcute în numele Administraţiei Prezidenţiale, ci exclusiv în nume propriu si din preocuparea de atragere a celor mai competenţi profesionişti în administraţia publică”, precizează Dragoş Anastasiu, adăugând că înţelege de ce această decizie şi, în acest context, şi declaraţiile sale au stârnit reacţii din partea societăţii civile şi a presei. Între interesul public şi drepturile individuale ale cetaţenilor “România are o istorie politică recentă marcată de corupţie şi lipsă de responsabilitate publică, iar teama că o asemenea măsură ar putea reduce transparenţa este legitimă. Opinia mea a fost exprimată din perspectiva oportunităţii şi eficienţei: transparenţa este esenţială într-o societate democratică, dar trebuie să fie dublată de respectarea vieţii private. Îmi menţin convingerea că verificarea averilor trebuie să se realizeze riguros de către instituţiile competente, nu prin expunerea lor publică generalizată”, explică omul de afaceri. El susţine că, din punct de vedere juridic, “mulţi jurişti de calibru au confirmat deja că decizia Curţii Constituţionale este una corectă”. “România are nevoie de un stat performant, modern şi integru, iar pentru a-l construi, trebuie să discutăm echilibrat despre cum protejăm atât interesul public, cât şi drepturile individuale ale cetaţenilor”, conchide consilierul onorific al preşedintelui României. Citiți și: Consilierul lui Nicușor Dan a susținut secretizarea declarației de avere înainte de hotărârea CCR: „Să scăpăm de tâmpenia asta”

După 60 de ani. Audrey, o tânără dispărută din Statele Unite, a fost găsită vie, la bătrânțe

dupa-60-de-ani.-audrey,-o-tanara-disparuta-din-statele-unite,-a-fost-gasita-vie,-la-batrante

Audrey, o tânără din Statele Unite, a dispărut în Wisconsin în iulie 1962.  Femeia fost găsită teafără la mai bine de 60 de ani de la dispariţia sa. Femeia avea 20 de ani când a dispărut, iar anchetatorii au urmat numeroase piste de-a lungul anilor, însă cazul a devenit în cele din urmă unul rece, fiind abandonat până la o reevaluare recentă, scrie Sky News, preluat de Observator. La începutul acestui an, în cadrul unei revizuiri a cazurilor nerezolvate, un detectiv a analizat din nou toate dosarele și probele, iarÎn urma acestor eforturi, Audrey Backeberg a fost localizată. Femeia, acum în vârstă de 82 de ani, a fost găsită „vie și nevătămată” și locuiește în afara statului Wisconsin, conform Sky News. Audrey și-a luat lumea-n cap împreună cu bona de 14 ani Potrivit organizației Avocatul persoanelor dispărute din Wisconsin (Wisconsin Missing Persons Advocacy), Audrey era căsătorită și avea doi copii în momentul dispariţiei, pe 7 iulie 1962. Plecase de acasă pentru a-și încasa salariul, dar nu s-a mai întors. Soțul ei a început imediat să întrebe rudele dacă știau ceva despre locul unde s-ar putea afla. La scurt timp, bona lor, o adolescentă de 14 ani, a declarat că ea și Audrey au făcut autostopul până în Madison, capitala statului Wisconsin, apoi au luat un autobuz spre Indianapolis, Indiana. Tânăra a povestit că, odată ajunse, s-a speriat și a dorit să se întoarcă acasă, în timp ce Audrey a refuzat. Ea a fost văzută ultima dată în apropierea unei stații de autobuz. Conform aceleiași organizații, căsnicia doamnei Backeberg era problematică, existând acuzații de abuz. O plângere penală fusese depusă cu câteva zile înainte de dispariția sa, iar rudele au susținut mereu că Audrey nu și-ar fi abandonat niciodată copiii. Soțul ei a trecut un test poligraf și a afirmat că este nevinovat. Descoperită la rubrica decese Detectivul Isaac Hanson, cel care a găsit-o pe Audrey Backeberg, a spus că un cont de pe site-ul Ancestry.com, ce aparţinea surorii ei, a fost esențial pentru descoperirea adresei femeii. Acest lucru a fost vital pentru identificarea înregistrărilor de deces, rapoartelor de recensământ, tot felul de date”, a declarat el pentru postul de știri local WISN. Am sunat la departamentul șerifului local și le-am spus: «Există o femeie care locuiește la această adresă. Aveți pe cineva să treacă pe acolo?». Zece minute mai târziu, m-a sunat și am vorbit timp de 45 de minute, susţine Hanson. Rene Pârșan a debutat în presă în 1992, reporter și redactor la Evenimentul Zilei. Între 1994 și 2010 a fost senior editor, editorialist, reporter și fotoreporter la ZIUA. A mai colaborat ca … vezi toate articolele

Nicușor Dan neagă că ar fi plătit AMENZI personale din banii bucureștenilor: Nu a existat un asemenea caz

nicusor-dan-neaga-ca-ar-fi-platit-amenzi-personale-din-banii-bucurestenilor:-nu-a-existat-un-asemenea-caz

Candidatul independent la alegerile prezidențiale din luna mai, Nicușor Dan, a infirmat miercuri, într-o conferință de presă, acuzațiile potrivit cărora ar fi folosit bani din bugetul Primăriei Capitalei pentru a plăti amenzi primite pe persoană fizică. Întrebat de jurnaliști dacă a plătit astfel de sancțiuni cu bani publici, Nicușor Dan a explicat că acest subiect a mai fost invocat și în trecut, inclusiv în raportul Agenției Naționale de Integritate (ANI), însă instanțele au clarificat situația. „Nu. Și Tribunalul București, și ulterior Curtea de Apel, și în dosarele pe amenzi, și ulterior Curtea de Apel și Înalta Curte au spus că aceste amenzi au fost date pentru instituția Primăriei Municipiului București”, a spus candidatul independent la alegerile prezidențiale. De asemenea, Nicușor Dan a susținut că nu a existat un asemenea caz. CITEȘTE ȘI: Nicușor Dan neagă orice implicare a lui Matei PĂUN, afaceristul acuzat de legături cu KREMLINUL, în campania sa: „Nu va avea o poziție la Cotroceni” Nicușor Dan explică de ce a apelat la 6 firme de avocatură: „Primăria Capitalei, exonerată de plata către un privat a sumei de 60 de milioane de lei” Absolventă a Universității de Stat din Republica Moldova, Facultatea de Jurnalism și Științe ale Comunicării, Borșcevschi Olga a debutat în presă la televiziunea Realitatea TV Moldova și la … vezi toate articolele