Un curier polonez a refuzat să livreze un colet de Revelion. Motivul, „Pur și simplu mi-a fost milă de…”
Un curier dintr-o localitate rurală din Polonia a stârnit o dezbatere aprinsă pe internet, chiar înainte de Revelion, după ce a refuzat să livreze un colet cu artificii unui cunoscut. Motivația lui: animalele care, spune el, ajung să sufere în fiecare an din cauza zgomotelor puternice. Povestea, spusă chiar de curier pe rețelele sociale, a adunat mii de reacții și opinii pro și contra. Întâmplarea a fost relatată pe un grup de Facebook cunoscut în Polonia pentru povești din culisele muncii de curier. De data aceasta, nu a fost vorba despre proceduri sau clienți dificili, ci despre o alegere personală, motivată de empatie față de animale, scrie Onet Kobieta . Postarea a strâns aproape 2.000 de comentarii, preia Observator. Autorul spune că lucrează ca livrator în mai multe sate din zonă, inclusiv în localitatea în care s-a născut și a crescut. Locul exact nu a fost făcut public. „Locuiesc aici de 24 de ani. Mai întâi am stat cu părinții, iar acum m-am mutat în casa bunicii. Toată lumea mă cunoaște”, a scris acesta. „Mi-a scris dacă ajung cu coletul. Comandase artificii” Bărbatul spune că este obișnuit ca foști colegi de liceu sau cunoștințe să îl contacteze direct atunci când știu că el le va livra comenzile. „Mai am prieteni din liceu care, atunci când comandă ceva prin firma la care lucrez, îmi scriu pe Messenger să mă întrebe la ce oră ajung. Azi mi-a scris Kamil dacă vin cu coletul lui, pentru că își comandase artificii de Revelion”, a povestit curierul. Problema a apărut în momentul în care s-a gândit la animalele din gospodăria prietenului său. Spune că știe foarte bine cum sunt ținuți câinii acestuia: în cuști sau legați, iar în noaptea de Revelion nu sunt aduși în casă. „Sunt împotriva acestui lucru, pentru că știu cât de tare se sperie”, explică el. Coletul nu a ajuns la timp la destinaţie Decizia a fost una clară: curierul a refuzat să livreze coletul. „I-am scris că nu îi aduc artificiile. El a crezut că glumesc, dar nu. Pur și simplu mi-a fost milă de animale”, a spus acesta. Gestul său a devenit rapid subiect de discuție atât în comunitatea locală, cât și online. Unii l-au lăudat pentru empatie și pentru faptul că a ales să ia atitudine, în timp ce alții l-au acuzat că și-a depășit atribuțiile și că a amestecat convingerile personale cu munca. Recomandarea autorului: Motivul pentru care un oraș din Germania a INTERZIS artificiile în apropierea refugiaților
Beneficiile keratinei. PĂR de la frizerie, UNGHII și BLANĂ de la abator, pasta de dinți a viitorului
Oamenii de știință cred că au descoperit că pasta de dinți fabricată din păr de orice origine, care conține keratină, repară în mod natural smalțul dinților. În prezent, se recurge la fluor pentru a încetini eroziunea smalțului, dar s-a descoperit că tratamentele pe bază de keratină o opresc complet. Specialiștii consideră că părul uman de la frizerie sau cel de oaie de la abator pot revoluționa industria. Cercetătorii de la King’s College London au descoperit că, keratina, o proteină prezentă în păr, piele și lână, folosită adesea în șampoanele reparatoare, poate fi utilă și pentru dinți. Aceștia susțin că pasta de dinți fabricată din păr poate repara dinții deteriorați și poate opri stadiile incipiente ale cariilor, potrivit Sky News. „Considerăm că aceasta este o descoperire revoluționară, o schimbare majoră în industrie, care introduce keratina ca produs de uz zilnic pentru protejarea și vindecarea smalțului dentar fără ca noi să ne dăm seama”, a declarat dr. Sherif Elsharkawy, de la Facultatea de Stomatologie, Științe orale și craniofaciale a Universității King’s, pentru sursa citată. Explicațiile savante „Dacă aveți o microfisură sau un defect foarte mic, acesta se va vindeca fără ca voi să vă dați seama”, a mai adăugat el. Multe probleme dentare provin din smalțul deteriorat, care nu se regenerează. Când keratina se amestecă cu mineralele din salivă, produce un strat protector care imită structura și funcția smalțului natural, afirmă speciaaliștii. În prezent, pastele de dinți cu fluor și fluorul adăugat în apa potabilă sunt utilizate pentru a încetini eroziunea smalțului, dar s-a descoperit că tratamentele pe bază de keratină o opresc complet. „Keratina oferă o alternativă transformatoare la tratamentele dentare actuale”, a declarat Sara Gamea, cercetătoare doctorandă la King’s College London și prima autoare a studiului. Când ar putea fi disponibilă pentru cumpărare noua pastă de dinți Tratamentul ar putea fi aplicat zilnic sub formă de pastă de dinți sau, în cazuri mai extreme, sub formă de gel aplicat de un specialist, similar cu lacul de unghii. Potrivit oamenilor de știință, pasta ar putea fi disponibilă publicului în doi-trei ani și este considerată o alternativă mai ecologică la restaurarea dentară tradițională. Te poți spăla pe dinți cu părul din sifon Produsele de testare dezvoltate la King’s College au fost fabricate din lână, dar, în viitor, dr. Elsharkawy a spus că oamenii ar putea chiar să-și colecteze propriul păr pentru a extrage keratina. Cu toate acestea, pentru moment, echipa de cercetători „optează pentru lâna de oaie, deoarece este foarte abundentă și este un deșeu biologic, este durabilă și e profitabil și pentru fermieri”. Pasta de dinți va arăta și va avea aceeași textură ca pasta standard cu fluor, cu aromă de mentă și textură spumoasă, dar va conține suficientă keratină pentru utilizarea zilnică. Keratina este o proteină structurală fibroasă care formează elementul de bază al părului, unghiilor și pielii. Este responsabilă pentru aspectul puternic, rezistența și strălucirea firului de păr. Keratina se găsește în organismele animale, inclusiv în coarne, pene, gheare, copite și stratul exterior al pielii vertebratelor. Ea este o proteină foarte rezistentă și insolubilă în apă. Keratina naturală este esențială pentru sănătatea podoabei capilare, iar tratamentele cu keratină, utilizate frecvent în cosmetică, ajută la netezirea părului, regenerarea firului de păr degradat și mărirea elasticității acestuia. Keratina este una dintre cele mai rezistente substanțe care protejeaza organismul, sugerează aceeași sursă. Recomandarea autorului: Care pastă de dinți este toxică, potrivit medicului stomatolog Traian Comănescu
Cum vrea inteligența artificială să vorbească cu animalele. În Marea Britanie se construiește un centru științific dedicat
Un proiect științific ambițios va lua startul în această toamnă la Londra, unde cercetătorii vor încerca să afle, cu ajutorul inteligenței artificiale, ce gândesc și ce simt animalele. Centrul Jeremy Coller pentru Senzația Animală, găzduit de prestigioasa London School of Economics, își va începe activitatea oficial pe 30 septembrie 2025 și își propune să exploreze conștiința non-umană, de la câini și pisici până la insecte și cefalopode. Noua instituție, susținută printr-o finanțare de 4 milioane de lire sterline, va reuni experți din domenii extrem de diverse: neuroștiință, psihologie comparativă, biologie evolutivă, științe comportamentale, drept, economie, filosofie, științe veterinare și, desigur, inteligență artificială. Una dintre cele mai ambițioase direcții de cercetare vizează dezvoltarea unor modele AI care să faciliteze „dialogul” între oameni și animalele de companie – un obiectiv fascinant, dar care vine și cu numeroase riscuri, scrie publicația bitanică The Guardian. Inteligența artificială ar putea „traduce” emoțiile animalelor, dar cu limite etice Directorul centrului, profesorul Jonathan Birch, avertizează că dezvoltarea unor aplicații de „traducere” pentru animale ar putea degenera rapid într-un spectacol de iluzii plăcute, dar deconectate de realitate. „AI-ul este adesea construit să genereze răspunsuri care îi mulțumesc pe utilizatori, nu care reflectă adevărul. Dacă acest principiu este aplicat în comunicarea cu animalele, poate duce la rezultate dezastruoase pentru bunăstarea lor”, explică el. Un exemplu concret este anxietatea de separare la câini: stăpânii vor să creadă că animalul lor e bine când rămâne singur, iar o aplicație AI ar putea oferi această confirmare, chiar dacă realitatea este diferită. În acest context, Birch subliniază urgența dezvoltării unor cadre etice și de reglementare pentru utilizarea inteligenței artificiale în raport cu animalele. Centrul își propune să colaboreze cu ONG-uri, organizații de protecție a animalelor și instituții internaționale pentru a redacta ghiduri și coduri de bune practici, cu scopul de a fi implementate pe scară globală. Reglementarea este considerată vitală într-un moment în care AI-ul avansează rapid în agricultură, transport și alte domenii care implică interacțiunea cu animale. Pisică și câine. (Foto: Unsplash) De la pisici și câini la caracatițe și crabi: cine sunt „pacienții” acestui proiect O caracteristică remarcabilă a centrului Jeremy Coller este interesul său pentru o varietate foarte mare de specii. Cercetările nu se vor limita la mamiferele domestice, ci vor include și organisme evolutiv foarte îndepărtate, precum insecte, crabi sau sepii. Birch este deja cunoscut pentru contribuția sa la extinderea Legii britanice privind bunăstarea animalelor, care a inclus pentru prima dată în mod explicit cefalopodele și crustaceele decapode. Profesorul Jeff Sebo, de la Universitatea din New York, consideră că acest domeniu de cercetare este „printre cele mai importante, dificile și ignorate de către societate”. „Oamenii influențează viața a milioane de specii, de multe ori fără să fie conștienți”, spune el. Cercetările ar putea avea implicații uriașe și în alte domenii. Profesorul Kristin Andrews, membră a consiliului științific al centrului, speră că studiul conștiinței la animale ne va apropia de înțelegerea conștiinței umane – o enigmă științifică fundamentală. În mod paradoxal, ea crede că studiul sistemelor „simple” ar putea duce la mari descoperiri în neurologie și medicină. Animale. Între progres tehnologic și responsabilitate morală Proiectul vizează și schimbarea mentalităților sociale față de animale. Dr. Kristof Dhont, alt membru al echipei, atrage atenția asupra prăpastiei dintre ceea ce cred oamenii despre animale și comportamentele lor reale față de ele. „Mulți spun că iubesc animalele, dar participă la sisteme și obiceiuri care le provoacă suferință. De exemplu, resping carnea cultivată, deși recunosc că ar salva vieți.” Finanțatorul proiectului, filantropul Jeremy Coller, spune că viziunea sa este de a combate ceea ce el numește „speciismul” uman. „Așa cum Piatra din Rosetta a descifrat hieroglifele egiptene, sunt convins că AI-ul poate debloca secretele interacțiunii dintre oameni și animale”, spune el.