Reacția Marilor Rețele și a Magazinelor Online față de proiectul lui Piedone: Consecințele vor fi dintre cele mai grave pentru consumatori și economie
Proiectul de ordin prin care oficialii Autorității Naționale pentru Protecția Consumatorilor (ANPIC) vor să oblige agenții economici să afișeze separat adaosul comercial pentru fiecare produs în parte, la raftul fizic, dar și platforma online, aflat în consultare publică până la finalul lunii, a stârnit reacții puternice în piață. Asociația Marilor Rețele Comerciale din România (AMRCR) și Asociația Română a Magazinelor Online (ARMO) au criticat prevederile propuse, anticipând consecințe nefaste pentru agenții economici, care vor avea efect de bumerang, cu impact asupra consumatorilor și asupra economiei românești. Operatorii economici avertizează cu privire la consecințele ordinului repus în consultare publică de oficialii Autorității Naționale pentru Protecția Consumatorului (ANPC), care prevede obligația ca administratorii unităților comerciale să afișeze separat și vizibil adaosul pe care îl aplică fiecărui produs în parte, cu scopul ca românii să poată facă „alegeri raționale, în cunoștință de cauză”, atunci când fac cumpărături, în magazinele fizice și pe platformele online. Noul proiect de act normativ aduce clarificări privind prețul la care se raportează adaosul, dar și prevederi suplimentare pentru agenții economici care importată produsele comercializate. Mai mult, în referul publicat se precizează că obligaţia de a informa pe consumator „bate” secretul comercial sau profesional. „De asemenea, prevederile art. 23 din Ordonanța Guvernului nr. 21/1992 privind protecția consumatorilor, instituie obligaţia de a informa pe consumator potrivit art. 19, 20, 21 şi 22, iar această obligație nu poate fi înlăturată prin invocarea secretului comercial sau profesional”, se arată în referat. „Zilnic se pierd zeci de locuri de muncă și firme românești își închid ușile” Conducerea Asociației Române a Magazinelor Online (ARMO) a trage atenția, într-un răspuns la solicitarea Gândul, că proiectul, dacă trece în varianta actuală propusă, va afecta într=un final consumatorii pe care ANPC vrea să fie mai bine informați, pentru lua „decizii raționale, în cunoștință de cauză”. „Zeci de mii de companii românești vor fi forțate să divulge un secret comercial, în avantajul principal al platformelor non-UE. Acestor platforme nu li se cere să afișeze aceste informații. Ele vor câștigă de pe urmă măsurii, care aduce obligații suplimentare companiilor românești, deja afectate de concurență neloială. Zilnic se pierd zeci de locuri de muncă și firme românești își închid ușile”, a declarat Cristian Pelivan, director executiv Asociația Română a Magazinelor Online (ARMO), într-un răspuns pentru Gândul. „Dezvăluirea acestor date va supune afacerile locale unor riscuri concurențiale semnificative. Companiile concurente — mai ales cele din afară Uniunii Europene, care nu sunt obligate să respecte cerințe similare — ar putea folosi aceste informații pentru a reduce sistematic prețurile, pentru a manipula echilibrul pieței sau pentru a exercită presiuni asupra furnizorilor. În final, consecințele vor fi dintre cele mai grave pentru consumatorii români și economia națională”, a subliniat reprezentantul ARMO. „Acest ordin este superior legilor adoptate de Parlament, hotărârilor dreptate de guvern și nu-i așa, și tratatelor pe care România le-a semnat” George Bădescu, directorul executiv al AMRCR, a explicat, într-o discuție telefonică cu reporterul Gândul, că acest ordin ridică mari semne întrebare, atât de natură legislativă, ajungând, în forma actuală să fie superior legilor adoptate de Parlament, hotărârilor adoptate de de guvern și chiar tratatelor semnate de România, iar în final suferă economia per ansamblu. „Practic, un operator economic va pui să decidă care reglementare o în calcul și care sancțiunea îi va fi aplicabilă odată ce acest ordin va intra în vigoare, pentru că, practic, indiferent cum s-ar poziționa, va încălca cel puțin o altă piesă legislativă, pentru că la ora actuală avem Legea concurenței în România, avem semnat chiar și un tratat de aderare la Comunitatea Europeană, care spune că în caz de comportament anticoncurențial, sancțiunea este de 10% pe cifra de afaceri. Nu în ultimul rând, avem și contractele bilaterale, contractele dintre partenerii economici, care conțin și clauze de condențialitate. Deci asta a ar fi prima dilemă a unui operator economic”, a explicat George Bădescu. Mai mult, spune directorul executiv al AMRCR, autoritatea care a propus acest ordin nu are drept de inițiativă legislativă. „Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorilor, este un serviciu public, o instituție aflată în subordinea Guvernului și în coordonarea Ministerului Economiei. Deci, cu alte cuvinte, nu poate avea inițiativă legislativă, poate doar emite ordine și instrucțiuni în aplicarea legislației în vigoare. Faptul că se de un ordin care se referă la cu totul altă anvergură, să zic, legislativă înseamnă că, practic, până la urmă, acest ordin este superior legilor adoptate de Parlament, hotărârilor dreptate de guvern și nu-i așa, și tratatelor pe care România le-a semnat. În plus, atât, am putea spune, chiar că în interiorul regăsim și repetiția pe la piețele terțe, deci din afara Uniunii Europene, așa că am putea spune că este un ordin de aplicare universal”, apreciază directorul executiv AMRCR. Astfel, pentru a rămâne în business, spune George Bădescu, un operator trebuie să decidă de ce sancțiuni e pasibil, de la Consiliul Concurenței sau ANPC, pentru că, deși actuala formă a proiectului de ordin nu include sancțiuni/amenzi, dat fiind că nerespectarea lui este definită, în preambul, o practică comercială incorectă, atunci se va raporta la legile care sunt actualmente în vigoare și acest ordin va completa legii. „Și aici suntem sin nou suntem într-o zonă de confuzie legislativă”, spune oficialul AMRCR. „Trebuie găsit un echilibru” Un alt argument al operatorilor economici este că, până la urmă, consumatorul este interesat de prețul final și, chiar dacă este foarte curios privind adaouul, nu aceste este un criteriu, pentru că sunt produse cu adaos mare, dar practicat la un produs negociat la un preț foarte mic cu producătorul, deci în final poate fi mai ieftin decât la un comerciant cu un adaos foarte mic pus la un preț mai mare de achiziție. „Apoi avem și această confuzie între adaos și profit, adică adaosul respectiv trebuie să acopere și cheltuielile de funcționare și, nu-I așa, și profitul deci care ar fi relevanța lui până la urmă? De aceea nu știm dacă ordinul ăsta se adresează consumatorilor cât mai degrabă poate acestor situații în care să dăm acces la informații, care constituie până la urmă atuul