Va avea sau nu Europa antibiotice în această iarnă? / Ce spune Agenția Europeană a Medicamentului după ani de penurii
Agenția Europeană a Medicamentului dă asigurări că blocul comunitar nu se va confrunta cu lipsa de antibiotice în această iarnă. Asigurarea vine după mai mulți ani în care aprovizionarea a fost limitată în lunile reci, într-un bloc comunitar care rămâne puternic dependent de ingredientele farmaceutice active din străinătate (în principal din India și China). De amintit că, în ianuarie 2024, 19 țări din Spațiul Economic European s-au confruntat cu lipsuri acute de tratamente specifice bolilor sezonului rece, iar 11 dintre ele au înregistrat penurii critice. Datele Agenției arată că utilizarea antibioticelor a rămas relativ stabilă între 2024 și 2025. 36 de medicamente sunt în deficit în UE Unul dintre cele mai utilizate antibiotice, amoxicilina, a fost greu de procurat începând cu 2022 până în iunie anul trecut, când EMA a eliminat-o de pe lista de monitorizare a medicamentelor deficitare și a retras recomandările aferente. De marți, 36 de medicamente se află în deficit în Uniunea Europeană, potrivit datelor EMA, însă niciunul dintre acestea nu e antibiotic. Cele mai multe nu sunt nici măcar pentru utilizare generală – vorbim de medicamente de chimioterapie și antipsihotice pentru care există alternative. Dependență de importuri Recent, Curtea Europeană de Conturi a redactat un raport în care arată că UE se confruntă des cu penuria de medicamente. Penuriile sunt cauzate de numeroase cauze, printre care: creșterea bruscă a cererii, dar, de cele mai multe ori, este vorba de o perturbare în lanțul de aprovizionare. În timpul pandemiei de Covid au fost evidențiate vulnerabilitățile și riscurile provocate de întreruperile exporturilor. În orice caz, blocul comunitar rămâne puternic dependent de ingredientele farmaceutice active din străinătate, în principal din India și China.
Specialiștii trag un semnal de alarmă: 8 din 10 episoade de răceală și gripă sunt virale și nu necesită tratament cu antibiotice
În perioada 18–24 noiembrie este marcată Săptămâna Mondială de Conștientizare a Rezistenței Antimicrobiene (WAAW), o campanie a Organizației Mondiale a Sănătății care atrage atenția asupra pericolului reprezentat de folosirea greșită a antibioticelor. Societatea Română de Rinologie și Asociația Română pentru Educație Pediatrică în Medicina de Familie (AREPMF) avertizează că românii continuă să ia antibiotice „după ureche” și transmit mesajul: „Nu lăsa antibioticul să-ți facă rău, în loc să-ți facă bine”. În România, utilizarea medicamentelor „după ureche” încă e la un nivel ridicat Organizațiile medicale explică faptul că rezistența antimicrobiană apare atunci când bacteriile, virusurile, fungii sau paraziții nu mai răspund la tratamente, iar infecțiile devin greu sau imposibil de vindecat. Un studiu publicat în Jurnalul Român de Rinologie arată că 40% dintre adulți au luat antibiotice pentru dureri în gât sau alte probleme respiratorii, iar peste jumătate cred greșit că antibioticele omoară virusurile. În realitate, 8 din 10 răceli și gripe sunt cauzate de virusuri, iar antibioticele nu au niciun efect. Mesajul specialiștilor „Antibioticele sunt eficiente doar împotriva infecţiilor bacteriene, nu şi împotriva celor virale precum răceala sau gripa. Folosirea responsabilă a antibioticelor protejează sănătatea fiecăruia dintre noi şi reduce riscul dezvoltării rezistenţei antimicrobiene”, a declarat Prof. Dr. Codruţ Sarafoleanu, Secretar General al Societății Române de Rinologie. „Îndrumăm pacienţii să utilizeze antibioticele doar la recomandarea medicului, să respecte recomandările de tratament (doza, durata şi medicamentul prescris) şi să contribuie la informarea corectă a celor din jur. Protejând prezentul, asigurăm viitorul”, a spus şi Dr. Raluca Ghionaru, Preşedinte AREPMF.
Ultimele antibiotice își pierd eficiența în fața unei maladii vechi, care revine în forță
Oamenii de știință avertizează că Salmonella Typhi, bacteria care provoacă febra tifoidă, evoluează într-un ritm îngrijorător, devenind rezistentă la aproape toate tratamentele existente. Tulpinile XDR – tulpini extrem de rezistente la majoritatea antibioticelor – nu mai răspund la tratamentul obișnuit. Un studiu amplu, citat de Science Alert, a analizat genomurile a aproximativ 3.500 de tulpini colectate între 2014 și 2019 din Nepal, Bangladesh, Pakistan și India. Concluzia cercetătorilor a fost ca tulpinile XDR se răspândesc accelerat, înlocuind rapid variantele mai slabe, care încă pot fi tratate. Iar fenomenul nu se limitează la Asia de Sud. „Viteza cu care tulpinile extrem de rezistente au apărut și s-au răspândit este un real motiv de îngrijorare”, a atras atenția Jason Andrews, cercetător în boli infecțioase la Universitatea Stanford. Rezistență la antibiotice noi și vechi Inițial, antibioticele precum ampicilina sau cloramfenicolul erau eficiente. Ulterior, medicii s-au bazat pe chinolone – antibiotice care blochează multiplicarea bacteriei – și pe cefalosporine, din familia penicilinelor, folosite în infecțiile severe. De asemenea, s-au folosit și macrolide, care opresc producerea proteinelor necesare dezvoltării bacteriei. Dar până la începutul anilor 2000, peste 85% dintre cazurile din Asia de Sud și Singapore prezentau mutații care anulau efectul antibioticelor. În prezent, singurul antibiotic oral care mai funcționează este azitromicina. „Însă nu pentru mult timp”, spun medicii. Studiul arată că mutațiile care conferă rezistență la azitromicină încep deja să circule. „Aceste modificări amenință eficacitatea tuturor antimicrobienelor orale pentru tratarea tifoidei”, explică autorii. Dacă aceste mutații ajung în tulpinile XDR, tratamentele orale ar putea deveni complet inutile. Risc în întreaga lume, nu doar local COVID-19 ne-a demonstrat cât de ușor se pot răspândi bolile într-o lume globalizată, iar scenariul pare să se repete. Deși 70% dintre cazuri provin din Asia de Sud, tulpinile rezistente au fost depistate în Africa, Asia de Sud-Est. Au fost raportate cazuri inclusiv în SUA, Canada și Marea Britanie. Din 1990 încoace, au fost documentate aproape 200 de cazuri de răspândire internațională. Vaccinul pot preveni o criză majoră Experții insistă că soluția nu este doar dezvoltarea de noi antibiotice, ci și extinderea accesului la vaccinuri. Pakistanul a fost prima țară care a introdus vaccinarea anti-tifoidă de rutină, iar alte câteva state încep să îi urmeze exemplul. Potrivit CDC – cea mai importantă agenție americană de sănătate publică, Organizația Mondială a Sănătății a pre-calificat patru vaccinuri conjugate împotriva tifoidei, recomandate pentru programele naționale de imunizare din țările endemice. Un alt studiu, din India, arată că vaccinarea copiilor în zonele urbane ar putea reduce cu până la 36% cazurile și decesele provocate de infecția cu Salmonella Typhi. Un avertisment fără echivoc Rezistența la antibiotice provoacă deja mai multe decese decât HIV/SIDA sau malaria. Iar în 2024 au fost raportate peste 13 milioane de cazuri de tifoidă la nivel modial. „Nu este timp de pierdut”, avertizează autorii studiului. Fără măsuri rapide, lumea s-ar putea confrunta cu o nouă criză sanitară majoră, una pentru care armele terapeutice încep deja să se epuizeze.
Noile tipuri de bacterii rezistente la antibiotice pot pune Europa pe butuci / Incidența infecțiilor este în continuă creștere – raport ECDC
ECDC identifică aceasta drept o problemă extrem de serioasă din cel puțin trei puncte de vedere majore: sănătatea pacienților, sistemele publice de sănătate sistemul economic. Ultimele antibiotice care mai pot da rezultate (și considerate așa-zis „de intenție”) sunt carbapenemele și colistina. Ca tratament, mai întâi sunt folosite carpabenemele, iar, dacă pacientul nu răspunde la acestea, se administrează colistina ca ultimă soluție . Colistina – ultima redută a antibioticelor Însă lumea medicală observă o creștere semnficativă a rezistenței până și la colistină, adică ultima redută a antibioticelor. Răspândirea acestor bacterii extrem de rezistente diferă pe tot cuprinsul continentului european. În unele state raportul identifică o rezistență mai mare la carbapeneme, ceea ce înseamnă un consum crescut de colistină. În cele mai multe cazuri de infecții, rezultatele terapeutice sunt slabe și există rate ridicate ale morbidității, cu toate cele care vin la pachet – costuri de internare mai ridicate, durată de spitalizare mai mare. Mortalitatea variază de la 26% la 44% în cazul infectării cu aceste bacterii. Cât costă fiecare pacient infectat cu aceste bacterii Raportul mai citează un studiu din Israel care a relevat că pacienții infectați cu aceste bacterii sunt de patru ori mai expuși la deces din cauza infecției decât pacienții infectați cu bacterii nerezistente. Spitalele din Europa și America de Nord cheltuie, în medie, sume suplimentare cuprinse între 10 000 EUR și 40 000 EUR pe an, pentru a trata fiecare pacient infectat cu bacterii rezistente. Impactul asociat pierderilor de productivitate din cauza eficienței reduse în muncă, a bolilor de lungă durată și a decesului ar putea să dubleze aceste sume. La nivel mondial, se estimează că aproximativ 700 000 dintre decesele care au loc în fiecare an sunt cauzate de infecții rezistente, printre care se numără nu numai tulpini de infecții bacteriene comune, ci și HIV, tuberculoză și malarie. În cazul în care tendințele actuale privind infectarea și rezistența nu vor fi inversate, se estimează că numărul deceselor la nivel global ar putea ajunge la 10 milioane pe an până în 2050. Acest lucru ar afecta, de asemenea, economia Europei și ar putea determina o reducere a PIB-ului european cuprinsă între 1 % și 4,5 % până în 2050. Ca soluții, raportul identifică: 1 – Crearea unor grupuri de lucru multidisciplinare naționale, alcătuite din experți în domeniu, cu sprijin politic. Acest grup trebuie să elaboreze politica, să culeagă date și să intervină, atunci când este necesar. 2 – Cadre medicale specializate în controlul infecțiilor și asigurarea unui număr suficient de paturi de spital. Până acum, raportul – standard a fost de 1 cadru medical specializat la 250 de paturi, însă, pe baza datelor recente, acest raport ar trebui să fie de 1 cadru specializat la 100 de paturi. În țările UE, acest raport variază semnificativ. 3 – Examinare atentă a pacienților „de risc” la internarea în spital este o metodă eficientă, se scrie în raport. Acest lucru este essential pentru prevenirea infecțiilor intraspitalicești. Raportul arată că acest lucru se face numai cu o raportare promptă a rezultatelor positive de către laboratorul microbiologic. Măsura este foarte important în statele – member UE, având în Vedere mobilitatea crescută a pacienților între țări, pentru primirea de asistență medicală. 4 – Ideal – izolarea pacienților purtători de bacterii extrem de rezistente în reserve cu un singur pat, iar alternativ, în zone destinate izolării cu cohort. 38 de țări europene se confruntă cu Enterobacteriaceae producătoare de carbapenemază – bacterii din familia Enterobacteriaceae, care au dezvoltat rezistență la antibiotice puternice (carbapeneme). Vorbim, deci, de o amenințare mondială (și, în primul rând, europeană) deosebit de serioasă, de la care România nu este scutită. Cele mai la îndemână soluții Una dintre cele mai simple metode de a sta departe de aceste infecții este buna igienă a mâinilor. Raportul identifică, apropos de asta, un cost de promovare a igienei mâinilor de sub 1% din costul de îngrijire a pacienților. De asemenea, consumul de soluții de curățare pe bază de alcool pentru igiena mâinilo variază, în spitalele din Europa, semnficiativ. Efectuarea corectă a igienei mâinilor trebuie nu doar monitorizată permanentă, ci sprijinită cu programe educative și controale, mai arată raportul.
Rogobete: Este crucial ca România să își consolideze capacitatea de a produce medicamente sigure
Ministrul Sănătății spune că proiectul „Centrul de cercetare-dezvoltare Inova A+ și producție de medicamente critice”, dezvoltat de Antibiotice Iași cu sprijinul Ministerului Sănătății și al Ministerului Fondurilor Europene, reprezintă un pas semnificativ în consolidarea capacității României de a produce medicamente sigure, moderne și accesibile. „Proiectul, care va sprijini direct dezvoltarea industriei farmaceutice românești, va fi lansat prin programul STEP (Strategic Technologies for Europe Platform). Noul centru va transforma Antibiotice Iași într-un veritabil hub național de inovare farmaceutică, capabil să dezvolte medicamente critice și soluții terapeutice avansate, consolidând independența României în producția de medicamente esențiale”, a scris pe Facebook Alexandru Rogobete. El arată că, în prezent, compania dispune de o capacitate de producție proprie de peste 480 de milioane de comprimate anual și de fluxuri performante pentru fabricarea capsulelor, dintre care 130 de milioane de capsule pe fluxul de peniciline și 80 de milioane pe fluxul de non-peniciline. „Lider mondial în producția de Nistatină și una dintre cele mai respectate companii din Europa în domeniul antibioticelor, Antibiotice Iași este o companie complet integrată, cu peste 1.300 de angajați, o prezență în peste 50 de țări și o capitalizare bursieră de 1,73 miliarde de lei”, mai arată ministrul. Și președintele Nicușor Dan a scris pe Facebook despre vizita la Antibiotice Iași, despre care spune că este un simbol al industriei farmaceutice românești și lider mondial în producția de nistatină. „Am vizitat astăzi fabrica și am discutat despre consolidarea producției farmaceutice în România, valorificarea fondurilor europene pentru cercetare și deschiderea către noi piețe internaționale”, arată șeful statului.
OMS: Bacteriile devin tot mai puternice, iar antibioticele tot mai slabe. Una din șase infecții bacteriene este rezistentă la tratament
În cel mai amplu raport publicat până acum privind rezistența la antibiotice, Organizația Mondială a Sănătății (OMS) avertizează că „rezistența antimicrobiană este răspândită, în creștere și inegal distribuită”, iar eficacitatea tratamentelor de primă alegere „este tot mai compromisă”. În Europa, rezistența la antibiotice crește îngrijorător Raportul privind supravegherea rezistenței la antibiotice se bazează pe mai mult de 23 de milioane de infecții bacteriene, analizate în 104 țări între 2016 și 2023. Rezultatele arată că aproximativ 17% dintre infecțiile confirmate sunt cauzate de bacterii care nu mai răspund la antibioticele uzuale. „Rezistența bacteriilor la medicamentele salvatoare de vieți este critic de ridicată și în creștere, în special în țările cu resurse limitate”, atrage atenția dr. Yukiko Nakatani, director general adjunct al OMS, în prefața raportului. Potrivit analizei OMS, rezistența este cea mai mare în Asia de Sud-Est și Orientul Mijlociu, unde aproape o treime dintre infecțiile raportate sunt rezistente. În Africa, infecțiile de sânge cauzate de bacterii precum E. coli și Klebsiella pneumoniae prezintă rate de rezistență ce depășesc 70%, în timp ce în Europa media este de 10–17%, dar cu tendințe ascendente în țările din estul continentului, inclusiv România. Bacterii comune, tot mai periculoase Escherichia coli și Klebsiella pneumoniae sunt printre principalii agenți ai infecțiilor rezistente la antibiotice, cea din urmă fiind una dintre cele mai periculoase cauze ale infecțiilor spitalicești grave, deși trăiește adesea în organism – în intestin, nas sau gât – fără să provoace boală. România, parte a rețelei europene EARS-Net, care monitorizează rezistența bacteriană la nivelul spitalelor europene, și a sistemului global OMS GLASS, destinat supravegherii rezistenței la antibiotice la scară mondială, este inclusă în estimările regionale din raport. Europa are, în ansamblu, niveluri mai scăzute decât alte regiuni, dar cu tendințe de creștere pentru unele bacterii și antibiotice-cheie. Rezistență în creștere la antibiotice-cheie Printre aceste combinații se numără Klebsiella pneumoniae rezistentă la imipenem (un antibiotic puternic, folosit ca ultimă opțiune) în infecțiile urinare, cu o creștere anuală estimată de 29,4% între 2018 și 2023. De asemenea, toate speciile din genul Salmonella au dobândit rezistență la ciprofloxacină, în creștere cu 36,2% în Europa față de doar 4,9% în Pacificul de Vest. Iar Klebsiella pneumoniae rezistentă la cefotaxim (o cefalosporină de generația a treia) înregistrează o rată medie de rezistență de 17,7% la nivel european. Analiza datelor indică faptul că „una din șase infecții bacteriene este rezistentă la tratament” astăzi, rezistența la antibiotice fiind deja asociată cu peste un milion de decese anual la nivel mondial. OMS descrie această evoluție ca o „sindemie”, o combinație între rezistența bacteriană și slăbiciunea sistemelor de sănătate, care afectează disproporționat țările cu venituri mici și mijlocii. În multe dintre acestea, doar 1-2% dintre laboratoare pot efectua teste microbiologice complete, ceea ce duce la tratamente empirice și la utilizarea excesivă a antibioticelor puternice. „Rezistența antimicrobiană depășește progresele medicinei moderne, amenințând sănătatea familiilor din întreaga lume. Trebuie să folosim antibioticele responsabil și să asigurăm acces la tratamente de calitate și la vaccinuri”, a declarat Tedros Adhanom Ghebreyesus, directorul general al OMS, luni, odată cu publicarea raportului. Planul OMS pentru controlul rezistenței OMS cere măsuri urgente pentru a limita răspândirea rezistenței la antibiotice până în anul 2030, subliniind că „până atunci cel puțin 70% din consumul total de antibiotice ar trebui să provină din categoria Access, în conformitate cu Declarația Politică a ONU din 2024 privind rezistența antimicrobiană”. Această categorie include antibioticele de primă alegere, cu spectru restrâns, considerate esențiale și mai puțin susceptibile de a genera rezistență. Raportul arată că „reducerea utilizării antibioticelor din grupul Watch – care cuprind medicamente cu spectru larg și risc crescut de a genera rezistență – și promovarea celor din grupul Access sunt strategii esențiale pentru limitarea rezistenței antimicrobiene”. „Infecțiile obișnuite ar putea redeveni netratabile” OMS solicită, de asemenea, „investiții susținute în diagnosticare, cercetare și dezvoltarea de medicamente noi”, precum și aplicarea unei „abordări coordonate de tip «One Health», care să conecteze sănătatea umană, animală și de mediu pentru a combate eficient rezistența antimicrobiană”. „Fără acțiuni urgente și susținute, infecțiile obișnuite ar putea redeveni netratabile”, punând în pericol progresele medicinei moderne, atrage atenția Organizația Mondială a Sănătății.
Inteligența Artificială a creat de la zero antibiotice inovatoare împotriva gonoreei și a stafilococului auriu, două dintre cele mai rezistente la tratament
O echipă de cercetători de la Massachusetts Institute of Technology (MIT) a folosit Inteligența Artificială de tip generativ pentru a obține două noi potențiale antibiotice, care ar putea ucide gonoreea rezistentă la medicamente și SURM (Staphilococcus aureus rezistent la meticilină). Medicamentele au fost concepute atom cu atom de către AI și au ucis superbacteriile în teste de laborator și pe animale. Desigur, cei doi compuși mai au nevoie de testări suplimentare, ani de perfecționare și studii clinice înainte să fie propuse pacienților. De ce rezistența la antibiotice este o problemă globală Echipa de la MIT a comentat că această descoperire ar putea marca începutul unei „a doua epoci de aur” în descoperirea antibioticelor, într-o lume în care infecțiile de acest tip provoacă peste un milion de decese pe an. Din cauza utilizării excesive a antibioticelor, bacteriile au evoluat, iar ultimele decenii au fost marcate de o lipsă acută a antibioticelor noi. Faptul că Inteligența Artificială generativă a creat aceste produse este un pas uriaș pentru cercetarea în acest domeniu. Staphilococcus aureus este inofensiv dacă este pe piele, dar, odată intrat în organism prin răni, tăieturi, etc, este devastator. Cum a ajuns IA să creeze medicamentele De asemenea, gonoreea, provocată de bacteria Neisseria gonorrhoeae, care a dezvoltat rezistență de-a lungul timpului, la toate clasele de antibiotice și pe care OMS a clasificat-o „patogen prioritar de nivel critic”, dezvoltă, în unele cazuri, o super-tulpină, care este extrem de dificil de vindecat și care nu răspunde la tratamentele-standard. Oamenii de știință au antrenat AI-ul oferindu-i structura chimică a unor compuși cunoscuți, împreună cu date despre măsura în care aceștia încetinesc creșterea diferitelor specii de bacterii. Astfel, AI a învățat cum sunt afectate bacteriile de diferite structuri moleculare, alcătuite din atomi precum carbon, oxigen, hidrogen și azot. Au fost testate două abordări pentru proiectarea de noi antibiotice cu ajutorul AI. Prima a identificat un punct de plecare promițător căutând într-o bibliotecă de milioane de fragmente chimice, de opt până la 19 atomi, și a construit de acolo. A doua a oferit AI-ului libertate totală încă de la început. Procesul de proiectare a eliminat, de asemenea, orice compus prea asemănător cu antibioticele existente. Mai e mult până departe, dar începutul e promițător S-a încercat, totodată, garantarea faptului că sunt create medicamente, nu substanțe precum săpunul, și filtrarea oricărui compus prevăzut a fi toxic pentru oameni. După fabricare, cele mai promițătoare modele au fost testate pe bacterii în laborator și pe șoareci infectați, rezultând două noi potențiale medicamente. „Suntem entuziasmați pentru că am demonstrat că inteligența artificială generativă poate fi folosită pentru a crea antibiotice complet noi”, a declarat profesorul James Collins, de la MIT, pentru BBC. „AI ne poate ajuta să concepem molecule ieftin și rapid și, în acest fel, să ne extindem arsenalul și să ne ofere un avantaj în lupta noastră de inteligență împotriva genelor superbacteriilor.” Totuși, acestea nu sunt pregătite pentru teste clinice, iar medicamentele vor necesita rafinare – estimată la încă unu sau doi ani de muncă – înainte ca lungul proces de testare pe oameni să poată începe.
Aproape 8.500 de tone de antibiotice ajung anual în râuri. Care este cel mai frecvent contaminant întâlnit
„Deși cantitățile de reziduuri ale fiecărui antibiotic în parte se traduc în concentrații foarte mici în majoritatea râurilor, ceea ce le face greu de detectat, expunerea cronică și cumulativă la aceste substanțe poate reprezenta totuși un risc real pentru sănătatea umană și pentru ecosistemele acvatice”, a declarat Heloisa Ehalt Macedo, cercetătoare postdoctorală în geografie la McGill și autoarea principală a studiului, scrie abc.es. Antibioticele, detectate în aproape 900 de locații fluviale Echipa de cercetători a utilizat un model global validat cu date colectate din aproape 900 de locații fluviale din întreaga lume. Conform rezultatelor, amoxicilina, cel mai utilizat antibiotic la nivel global, este și cel mai probabil să fie prezent în concentrații periculoase, mai ales în Asia de Sud-Est, o regiune în care creșterea consumului de antibiotice și lipsa infrastructurii de tratare a apelor uzate agravează problema. „Studiul nostru nu are rolul de a descuraja utilizarea antibioticelor – acestea sunt esențiale pentru sănătatea publică globală – dar rezultatele sugerează că ar putea exista efecte nedorite asupra mediului acvatic și că acestea pot contribui la creșterea rezistenței antimicrobiene”, a explicat Bernhard Lehner, profesor de hidrologie globală la McGill și coautor al studiului. Contaminarea este și mai gravă decât pare O limitare importantă a studiului este că nu a luat în considerare antibioticele provenite din zootehnie sau din industria farmaceutică, două surse majore de poluare. În acest context, Jim Nicell, profesor de inginerie ambientală la McGill, avertizează că: „Rezultatele arată că poluarea râurilor cu antibiotice generate exclusiv de consumul uman este deja un factor critic, care ar putea deveni și mai grav dacă sunt incluse și sursele veterinare sau industriale. De aceea, este esențial să dezvoltăm programe de monitorizare a contaminării cu antibiotice și alte substanțe chimice, mai ales în regiunile identificate de modelul nostru ca fiind expuse riscului.”