Concertele lui Kanye West sunt permise în Olanda, în ciuda protestelor împotriva remarcilor sale antisemite
Rapperul american Kanye West, cunoscut și drept „Ye”, va avea voie să susțină două concerte în Olanda, ca urmare a unei decizii luate de un judecător, relatează Euronews. În ciuda controverselor ample din jurul rapperului american, Tribunalul Districtual din Amsterdam nu a găsit motive pentru a interzice spectacolele. West a făcut anterior numeroase remarci antisemite. Concertele sale sunt programate să aibă loc pe 6 și 8 iunie la Gelredome din orașul Arnhem, din estul Olandei. Concertele sale nu sunt o amenințare la ordinea publică Judecătorul a decis că spectacolele nu reprezintă o amenințare la adresa ordinii publice. Astfel, a fost respinsă încercarea Consiliului Evreiesc Central din Olanda de a bloca evenimentele. Grupul a intentat un proces de urgență, invocând istoricul lui West de remarci antisemite. „Nu există indicii că prezența lui West în zilele următoare va duce la pericole concrete pentru ordinea publică”, a declarat instanța, potrivit sursei citate. Chanan Hertzberger, președinta Consiliului Evreiesc Central, a declarat că „sentimentul pe care îl avem este că e în regulă dacă ești antisemit”. Remarcile sale antisemite nu sunt „un motiv pentru a-i refuza intrarea” în Olanda Viceprim-ministrul olandez Bart van den Brink a declarat, săptămâna trecută, că sunt necesare „motive solide” pentru a interzice oamenilor intrarea în țară. El a menționat că „declarațiile anterioare ale lui West nu reprezintă, în acest moment, un motiv pentru a-i refuza intrarea”, mai specifică sursa. Organizatorii concertului spun că s-au vândut 70.000 de bilete pentru cele două spectacole din Olanda ale rapperului american. Mai multe concerte ale lui West din Europa au fost anulate Această decizie vine după ce multe dintre concertele europene ale lui West au fost anulate. Spectacolele au fost anulate inclusiv în Franța, Marea Britanie, Polonia și Elveția. Cele mai recente anulări au fost cele două concerte din Italia, care urmau să aibă loc luna viitoare în orașul nordic Reggio Emilia. Autoritățile italiene au anunțat că spectacolele lui West și ale colegul său rapper, Travis Scott, nu vor avea loc. Autoritățile au invocat motive de ordine publică și securitate, conform aceleiași surse. Când au început comentariile antisemite ale artistului Remarcile antisemite ale lui West au început în 2022, când a făcut o serie de comentarii jignitoare pe rețelele de socializare. Acestea au dus la eliminarea sa atât de pe X, cât și de pe Instagram. Muzicianul a fost concediat de agenția sa, iar mai multe branduri de modă s-au distanțat de West. În februarie 2025, West a început să vândă tricouri cu svastică. În luna mai, a lansat o melodie intitulată „Heil Hitler”, care îl lăuda pe liderul nazist. Aceasta a dus la retragerea vizei de intrare în Australia și la arestarea imediată în Brazilia. West a dat vina pe comportamentul său impulsiv Artistul și-a cerut scuze pentru acțiunile sale. Rapperul american a publicat un anunț pe o pagină întreagă în Wall Street Journal, la începutul acestui an. El a abordat comentariile sale antisemite din trecut, reflectând asupra unui „episod maniacal de patru luni de comportament psihotic, paranoic și impulsiv”. West a adăugat că „a pierdut contactul cu realitatea”, mai arată sursa.
Manifestările antisemite au explodat pe rețelele de socializare în ultimele ore. Institutul Elie Wiesel, avertisment după incidentul Vexler și votul pe legea anti-extremism
Potrivit INSHR-EW, pretextul valului de mesaje îl reprezintă reacțiile venite din zona opoziției parlamentare după gestul deputatului Silviu Vexler (reprezentant al comunității evreiești în Parlament), care a rupt în plen un colaj cu mai multe personalități ale culturii române, asociate cu texte sau poziționări antisemite. Momentul a avut loc într-o ședință tensionată, în care inițiatorul proiectului a fost întrerupt și contestat, iar parlamentari ai opoziției au afișat portretele unor autori canonici, transformând dezbaterea într-un conflict simbolic despre „cultură” vs. „propagandă”. Ce s-a întâmplat în plen În timpul dezbaterilor, Vexler a îndepărtat afișul lipit de zona tribunei, iar după ce acesta a fost reaplicat, l-a mototolit și l-a rupt, gest pentru care ulterior și-a cerut scuze. Într-o altă relatare, deputatul a invocat că a fost provocat și intimidat în sală, susținând inclusiv că ar fi fost amenințat, iar incidentul s-a produs într-o atmosferă ostilă. Miza: legea care înăsprește pedepsele pentru extremism și discurs instigator la ură Contextul imediat al disputei este votul asupra legii care modifică cadrul de combatere a extremismului (inclusiv OUG 31/2002) și Legea 157/2018, cu prevederi mai dure pentru organizații și materiale fasciste/legionare/rasiste/xenofobe, precum și pentru negarea sau minimalizarea Holocaustului, inclusiv în mediul online. Camera Deputaților a adoptat proiectul la reexaminare cu 173 de voturi „pentru”, 106 „împotrivă” și 6 abțineri, după ce, anterior, președintele Nicușor Dan retrimisese legea în Parlament. În procedura de reexaminare, Senatul a votat forma transmisă mai departe pe 8 decembrie 2025, potrivit fișei legislative. INSHR-EW: protest în fața Templului Coral, scandări antisemite În mesajul invocat de institut, INSHR-EW mai afirmă că, „ieri”, de Ziua Minorităților Naționale din România (marcată anual pe 18 decembrie), un grup de protestatari s-ar fi strâns în fața Templului Coral din București, iar în filmări publicate online s-ar fi auzit huiduieli și scandări antisemite, inclusiv „afară cu voi!”. Institutul consideră că transformarea reprezentantului comunității evreiești într-o țintă a unei campanii de ură cu instigări explicite are efect de intimidare asupra întregii comunități și cere autorităților „maximă responsabilitate”, subliniind că solidaritatea publică în astfel de momente este „testul maturității” societății.
Ambasadorul american Kushner convocat de Franța după o scrisoare privind creșterea antisemitismului
Ministerul de Externe al Franței a emis duminică o declarație în care anunța că l-a convocat pe Kushner să se prezinte luni la Ministerul Francez pentru Europa și Afaceri Externe și că acuzațiile sale „sunt inacceptabile”. Casa Albă nu a răspuns unui mesaj în care i se solicită un comentariu. Purtătorul de cuvânt al Departamentului de Stat, Tommy Pigott, a declarat duminică seara că susține comentariile lui Kushner, adăugând: „Ambasadorul Kushner este reprezentantul guvernului SUA în Franța și face o treabă excelentă în promovarea intereselor noastre naționale în această funcție”. Convocarea ambasadorului este o notificare formală și publică a nemulțumirii. Kushner, un dezvoltator imobiliar, este tatăl ginerelui președintelui Donald Trump, Jared Kushner. Ministerul francez de externe a declarat că „Franța respinge ferm aceste acuzații” ale lui Kushner și că autoritățile franceze s-au „mobilizat pe deplin” pentru a combate creșterea actelor antisemite de la atacul Hamas asupra Israelului din 7 octombrie 2023, considerând aceste acte „intolerabile”. Conținutul scrisorii nu a fost făcut public Acuzațiile lui Kushner încalcă dreptul internațional și obligația de a nu se amesteca în afacerile interne ale unei alte țări, a declarat ministerul francez, adăugând că „acestea nu sunt la înălțimea parteneriatului transatlantic dintre Franța și Statele Unite și a încrederii care trebuie să existe între aliați”. Conflictul survine după ce Macron a respins săptămâna trecută acuzațiile prim-ministrului israelian Benjamin Netanyahu, potrivit cărora intenția Franței de a recunoaște un stat palestinian alimentează antisemitismul. Franța găzduiește cea mai mare populație evreiască din Europa de Vest, cu aproximativ 500.000 de evrei. Aceasta reprezintă aproximativ 1% din populația națională. Discordia diplomatică survine în contextul în care relațiile franco-americane s-au confruntat cu tensiuni în acest an, pe fondul războiului comercial al lui Trump și al divergențelor privind viitorul forțelor de menținere a păcii ale ONU în Liban. Franța, în special, s-a opus presiunilor SUA de a reduce operațiunea de menținere a păcii cunoscută sub numele de UNIFIL, votul pe această temă fiind programat pentru sfârșitul lunii de către Consiliul de Securitate al ONU.