Etichetă: antreprenori

Cum a ajuns un brand româneasc de bomboane în Japonia, SUA și Australia. Ciprian Scrieciu, Bomboniera, la conferința Made in Romania: Ce am discutat la târg a rămas tot anul, deci m-am cam ținut de cuvânt

Bomboanele Cipi au devenit, în aproape două decenii, un brand familiar românilor de bomboane și caramele. Povestea a început în 2004, când Ciprian Scrieciu a intrat în producția de dulciuri și a pus bazele Bomboniera. Astăzi, povestea continuă într-o formă nouă: bomboane produse în România ajung pe piețe precum Japonia, Statele Unite și Australia. Ciprian Scrieciu, Managing Partner și fondator al Bomboniera, a vorbit, la conferința Gândul „Made in Romania”, despre drumul către aceste piețe,care a însemnat ani de investiții și participări la târguri internaționale. De la prima fabrică din Bragadiru până la noua unitate din Măgurele și de la piața locală la exporturi în peste 20 de țări, compania a crescut mizând pe investiții și pe capacitatea de a adapta rapid produsele la cerințele unor piețe foarte diferite. Compania a investit recent circa 600.000 de euro pentru relocarea din Bragadiru în Măgurele, cu producţie, birouri şi depozite, dar şi pentru înlocuirea unor echipamente. Flexibilitatea: un avantaj competitiv pentru companii emergente Însă în 2004, când Ciprian Scrieciu pornea producția de bomboane, țara noastră nu avea o reputație construită în jurul acestei industrii. La primele târguri internaționale producătorul român trebuia mai întâi să-i convingă pe potențialii clienți că România poate face bomboane la standarde internaționale. A mizat pe un avantaj competitiv pe care giganții din industrie nu îl au: flexibilitatea. O fabrică mare poate avea nevoie de volume foarte mari pentru a configura producția, însă compania condusă de Scrieciu poate răspunde unei comenzi mai mici și poate realiza combinații diferite de arome sau ambalaje. „Dacă te duci în Germania la o fabrică (…) capacitatea de producție pe oră este cam de patru tone”, explică antreprenorul. În cazul său, clientul poate solicita un mix de produse într-un volum mult mai mic, iar fabrica îl poate realiza fără să transforme comanda într-o problemă de eficiență industrială. Scrieciu explică faptul că Bomboniera poate produce loturi și variante personalizate pe care o fabrică mare nu le poate aborda la fel de ușor. „Vine un client la mine și spune vreau bomboana asta, să mi-o ambalezi în hârtie cu metal (…) dacă pot să o fac, eu fac”, spune el. Cum au cucerit dulciurile Bomboneria piețele externe La primele târguri internaționale, provocarea era și una de imagine. Industria românească a dulciurilor nu avea o tradiție internațională suficient de puternică pentru ca un producător să beneficieze automat de reputația țării de origine. „Dacă vrei să ieși la export, cum fac eu, nu pot să acumulez capital dacă taxarea este foarte mare”, spune antreprenorul. Dar, dincolo de costuri, el a identificat un avantaj pe care compania l-a transformat într-o strategie de export: flexibilitatea. „De ce am ajuns să vând și în Japonia și în Statele Unite și în Australia? Pentru că am avut produse bune, am putut să le ofer la momentul în care au vrut ei, nu am venit cu costuri suplimentare. Ce am discutat la târg cu ei a rămas tot anul, deci m-am cam ținut de cuvânt”, spune Scrieciu. Antreprenorul vorbește deschis și despre dificultatea de a construi capital într-o companie care trebuie să reinvestească permanent pentru a rămâne competitivă. Problema nu sunt doar de taxele către stat, explică el, ci și costurile asociate accesului în marile rețele de retail. Un producător trebuie să plătească pentru a intra și pentru a se menține în rețea și să contribuie la marketingul retailerului. Pentru Bomboniera, exportul a devenit astfel și o modalitate de a căuta alte modele comerciale. Ce înseamnă dulciurile „Made in Romania” la târgurile internaționale Scrieciu a povestit și experiența participării la târguri internaționale. De la începutul fabricii, Bomboniera a participat cu stand propriu la târgul ISM de la Köln, unul dintre cele mai importante evenimente internaționale dedicate industriei dulciurilor. Însă participarea într-un stand colectiv al României a fost însă, în opinia sa, mult mai puțin eficientă: spațiul era prea mic pentru întâlniri cu potențialii clienți, iar decontarea unei părți din costuri a venit târziu și doar parțial. Omul de afaceri spune că sprijinul pentru export trebuie gândit pornind de la costul real al accesului la o piață internațională, nu doar printr-un buget fix acordat formal. Dacă un stand costă 20.000 de euro pentru patru zile, spune antreprenorul, un sprijin din partea statului de 2.000–5.000 de euro poate fi util, dar nu rezolvă problema accesului efectiv la piață. Diplomația economică, vitală pentru exportul românesc Antreprenorul a formulat și o critică foarte directă la adresa diplomației economice. El spune că, la târgurile internaționale la care a participat, nu a întâlnit reprezentanți ai ambasadelor române care să vină să întrebe producătorii ce exportă, ce piețe caută sau de ce sprijin au nevoie. În schimb, spune că a văzut activitatea unor misiuni economice străine care veneau în România tocmai pentru a identifica oameni de afaceri și oportunități comerciale. „Partea (n.r de diplomație) comercială a ambasadelor este, ce să zic, inexistentă. Nu am întâlnit-o la niciun târg unde am fost, să vină să mă caute cineva să mă întrebe dacă pot să fac ceva pentru ei sau pot să-i trimit sau să-mi trimită ambasada o delegație sau nu. În schimb, eu primesc invitații de la o grămadă de ambasade străine din România, că vin misiunea economică din Turcia, din Mongolia, din Japonia și vor să se întâlnească cu oameni de afaceri din România”, spune antreprenorul. De ce e importantă conferința „Made in Romania” pentru antreprenorii locali În interviul acordat Gândul după conferință, Scrieciu spune că una dintre cele mai importante concluzii cu care a plecat de la „Made in Romania” este tocmai aceea că antreprenorii nu sunt singuri în fața acestor probleme. A întâlnit oameni din mediul academic și foști executivi cu experiență pe care nu îi cunoștea și pe care îi vede ca posibile surse de soluții. „Sunt optimist că putem face bine atât țării cât și oamenilor care trăiesc la noi în țară și sper ca la anul să avem rezultate mai bune și să avem cu ce să ne lăudăm. Să arătăm că am trecut peste niște momente grele și suntem mai bine”, spune antreprenorul referindu-se

GALERIE FOTO: La doar 25 de ani, Nicole câștigă 200.000 de dolari anual. Ce afacere a început în propria bucătărie

Nicole Schlesinger, o tânără antreprenoare din SUA, în vârstă de doar 25 de ani, a transformat o idee apărută în timpul facultății într-o afacere care estimează venituri de peste 200.000 de dolari în primul an de activitate. Marca sa, Strip Jerky, a luat naștere în bucătăria apartamentului în care locuia Nicole, scrie Entrepreneur.  Loading … Tânăra vrea să schimbe radical imaginea unui produs tradițional: carnea de vită uscată (beef jerky). Nicole este mare consumatoare de carne de vită uscată, dar nu găsea un brand adecvat cerințelor ei. Ambalajele erau învechite, lista ingredientelor, prea lungă și oamenii nu erau atrași de asemenea produse. Cele mai multe sortimente sunt făcute cu aromă de fum lichid și zahăr brun și au un miros puternic, deci nu reprezintă neapărat o achiziție inspirată, spune Nicole. A avut ideea de a realiza produse după principii culinare bine întemeiate, cu ingrediente puține, simple, ușor de recunoscut de oricine. A început să facă jerky în bucătăria apartamentului ei, unde a învățat totul despre producția alimentară, ambalare, etichetare și reglementările autorităților. Nicole a învățat foarte multe folosindu-se de inteligența artificială. Este cel mai mare critic al său Mai mult, antreprenoarea este foarte strictă cu produsele sale. După ce a descoperit o greșeală de ortografie pe 10.000 de pungi de carne de vită uscată, cu doar patru săptămâni înainte de Summer Fancy Food Show, Nicole a preferat să renunțe la toate ambalajele și să comande altele, decât să le vândă așa. Compania ei a înregistrat peste 1.800 de precomenzi doar pentru două sortimente, iar estimările indică venituri de peste 200.000 de dolari în 2026, la doar șase luni de la debutul afacerii. Succesul are, însă, un preț. Nicole muncește foarte mult, 10-14 ore pe zi și se ocupă de tot ce ține de relația cu retailerii, operațiunile companeii, dezvoltarea produselor, marketingul, conținutul și colaborarea cu partenerii săi de afaceri. În calitate de fondatoare a companiei Strip Jerky, antreprenoarea Nicole spune că are foarte multe responsabilități. Desigur, cea mai mare satisfacție a lui Nicole Schlesinger este că oamenii sunt încântați de produsele sale alimentare. Sursa foto: Instagram / Nicole Schlesinger / Strip Jerky

AUR propune majorarea plafonului pentru microîntreprinderi la 500.000 de euro pentru sprijinirea antreprenorilor români

Potrivit expunerii de motive, reducerea succesivă a plafonului pentru microîntreprinderi, de la un milion de euro la 100.000 de euro, a afectat grav mii de firme românești, obligate să treacă la un regim fiscal mai împovărător și mai complex. Inițiativa legislativă propune revenirea la plafonul de 500.000 de euro, nivel care ar permite unui număr important de întreprinderi mici să își continue activitatea în condiții mai favorabile și mai predictibile. „În aceste zile știm cu toții că economia României este în corzi și, în principal, suferă IMM-urile. Din această cauză, venim cu o lege care va ridica plafonul pentru microîntreprinderi de la 100.000 de euro, cât este astăzi, la 500.000 de euro. Țineți cont că plafonul pentru microîntreprinderi a fost redus de la 1.000.000 de euro, apoi la 500.000 de euro, la 250.000 de euro, iar astăzi a ajuns la 100.000 de euro, o sumă nesemnificativă, care nu îi ajută pe antreprenori”, a declarat deputatul AUR Lucian Mușat. Deputatul AUR subliniază că IMM-urile reprezintă coloana vertebrală a economiei românești și că actualul plafon nu mai reflectă realitățile economice cu care se confruntă antreprenorii români. „Dacă această măsură va fi votată de Parlamentul României, noul plafon de 500.000 de euro va aduce o gură de oxigen companiilor care sunt greu încercate în aceste zile și ar putea salva de la faliment alte câteva zeci de mii de firme care, din păcate, își desfășoară activitatea din ce în ce mai greu”, a precizat Lucian Mușat, deputat AUR. Sprijinirea IMM-urilor reprezintă o condiție esențială pentru relansarea economiei românești, păstrarea locurilor de muncă și stimularea investițiilor. Prin această inițiativă legislativă, AUR oferă antreprenorilor români un cadru fiscal mai stabil, mai predictibil și mai apropiat de realitățile economice actuale.

Un bucovinean a dat lovitura cu o afacere cu sparanghel

Mulți români care vin în contact direct cu piața muncii din Occident se întorc în țară cu o anumită filosofie de business, pe care ajung să o implementeze cu succes. Un astfel de exemplu este un bucovinean care a trudit ani buni la fermele din Germania, iar apoi și-a creat propria plantație de sparanghel, cultură considerată încă de nișă în România. Iată povestea unei afaceri inedite în Bucovina, regiunea cunoscută mai ales pentru patrimoniul cultural și turistic și gastronomia tradițională.  Sparanghelul este considerat o legumă premium în multe țări europene, fiind apreciat pentru conținutul ridicat de vitamine, fibre și antioxidanți. În România, însă, consumul este modest. Totuși, în ultimii ani, interesul pentru planta considerată aristocratică a început să crească. O familie de români care lucrează de 16 ani în Germania, în diferite ferme de sparanghel, a decis să se lanseze în propria afacere în Bucovina. După 4 ani de muncă, cultura sa a ajuns deja la 3,5 hectare. Momentan, investiția nu a fost recuperată, însă Ionuț Câmpanu și familia lui sunt convinși că acest lucru va veni la un moment dat. Prima recoltă din acest an a venit mai târziu decât anul trecut din cauza frigului. În prezent, recoltarea se face de pe două hectare, iar familia speră ca în următorii ani afacerea să devină profitabilă și să le permită întoarcerea definitivă în România. S-a inspirat din „hrana regilor” și a pus-o pe mesele românilor Sparanghelul este cunoscut drept „hrana regilor”, faimă câștigată la curțile aristocratice europene, când era considerat o trufanda. Sparanghelul a devenit celebru în Franța, în vremea regelui Ludovic al XIV-lea. Regele Soare iubea atât de mult sparanghelul încât a vrut construirea unor sere speciale la Versailles pentru a putea fi servit aproape tot timpul anului. Grădinarul regal, Jean-Baptiste de La Quintinie, este cel care a perfecționat metodele de cultivare. De atunci, sparanghelul a rămas direct asociat cu gastronomia sofisticată. Un bucovinean are o afacere de succes cu sparanghel. Foto: G4food.ro O plantă de lux care implică multă muncă O particularitate a acestei plante regale e aceea că, după plantare, fermierii trebuie să aștepte aproximativ 2–3 ani până la prima recoltă. În toată această perioadă, planta trebuie îngrijită constant, fără să aducă încă venituri. În plus, sezonul de recoltare este foarte scurt, circa 6 – 8 săptămâni pe an. Mai trebuie spus că sparanghelul se culege manual, fir cu fir, de obicei dimineața devreme, atunci când tulpinile sunt fragede și își păstrează perfect calitatea.  „Am început cu 4 rânduri de 200 de metri. Acum am ajuns la 3 hectare și jumătate” Inspirată de această plantă specială și de faima ei gastronomică, o familie de români originară din zona Bucovinei a dezvoltat una dintre puținele afaceri locale bazate pe cultivarea sparanghelului. Experiența acumulată timp de 16 ani în Germania, unde au lucrat în firme specializate în producția de sparanghel, i-a inspirat pe români să investească în propria plantație acasă. Bucovinenii nutresc speranța că, în timp, afacerea va deveni profitabilă și le va permite să revină definitiv în țară. Afacere de succes cu sparanghel. Foto: G4food.ro ”De 4 ani avem cultura. Acum lucrăm în Germania tot, la sparanghel. De 16 ani, eu și soția lucrăm în Germania la firme de sparanghel și asta ne-a influențat să alegem să facem o astfel de investiție”, a declarat Ionuț Câmpanu, proprietarul culturii din Vadul Moldovei, pentru G4food.ro. Spectaculoasa cultură de sparanghel din inima Bucovinei Familia Câmpanu a început cultura cu sparanghel în urmă cu 4 ani. Astfel, au plantat 4 rânduri de sparanghel de aproximativ 200 de metri. Ulterior au plantat un hectar, iar astăzi exploatația a ajuns la o suprafață semnificativă, de 3,5 hectare. ”Am început cu 4 rânduri de 200 de metri. După aceea am pus un hectar. Acum am ajuns la 3 hectare și jumătate de culturi de sparanghel. (…) Până anul ăsta, recoltam de pe un hectar. Momentan, recoltăm de pe două hectare. Restul, mai lăsăm un an. De la anul, o să începem să recoltăm de pe 3 hectare jumătate”, explică proprietarul plantației pentru sursa citată. Sparanghel made in Bucovina. Foto: G4food.ro O cultură foarte scumpă. Numai materialul săditor pentru un hectar costă 15.000 de euro Însă, investiția este una foarte costisitoare, deocamdată nefiind recuperată. Numai materialul săditor pentru un hectar costă aproximativ 15.000 de euro. La care se adaugă costurile de întreținere, lucrările agricole sau forța de muncă. ”Cultura este foarte costisitoare. Doar plantele pentru un hectar ajung la vreo 15.000 de euro. Momentan, nu am reușit să ne amortizăm cheltuielile. Sper, nu știu, poate în 2-3 ani să spunem, că acoperim ce am investit”, mai spune bucovineanul. Mai trebuie spus că sparanghelul este o plantă foarte sensibilă la temperatură, dezvoltarea lăstarilor depinzând mult de încălzirea solului. Cum 2026 a venit cu o iarnă severă și o primăvară rece, recolta a întârziat. ”Nu a fost o recoltă mai bogată, ci la fel ca anul trecut, doar că a fost mult mai întârziată față de anul trecut. Totul din cauza frigului. De acum o să culegem în fiecare zi până pe la jumătatea lunii iunie”, a declarat Ionuț Câmpanu, proprietarul plantației, pentru sursa citată. O legătură de 500 grame costă 20 lei Din fericire, are parte de mare ajutor de la tatăl său. În perioada aceasta este cel care se ocupă de recoltat. Ionuț Câmpanu cultivă două soiuri de sparanghel verde: unul cu o nuanță mai deschisă și aspect comercial foarte decorativ, iar celălalt cu o culoare verde mai închisă, apreciat pentru faptul că crește mai drept, fiind mai potrivit pentru comercializare. Bucovineanul care are o afacere de succes cu sparanghel. Foto: G4food.ro Familia vinde în prezent producția în piețele din Suceava, băcănii și mici magazine din județele Suceava și Neamț. Până acum, cererea avută i-a încurajat să continue extinderea culturii. ”Vindeam în piață, avem băcănii, unde ducem tot în zona Sucevei. Mai ducem în Neamț, la Român. Distribuim aproape zilnic în Fălticeni”, mai spune proprietarul culturii. Deși costurile de întreținere și de recoltare au crescut, producătorul a decis să mențină prețul de anul trecut: 20

Antreprenorii de pe litoral caută 20.000 de angajați pentru noul sezon estival. Ce salarii sunt oferite pentru cameriste, recepționere și chelneri

Administratorii de hoteluri şi restaurante de pe litoral ar avea nevoie de 20.000 de angajați în acest sezon estival, dar românii nu prea se înghesuie, iar varianta cu personalul din Asia este sub semnul întrebării din cauza războiului din Orient care dă peste cap zborurile peste zona de conflict. Anul trecut, aproape 6.000 de angajaţi din Asia şi Africa au lucrat pe litoralul nostru, conform datelor de la Inspectoratul General pentru Imigrări. Și, tocmai pentru că acum intuiau cumva această criză, managerii hotelurilor de la mare au început recrutările mai devreme anul acesta, potrivit Observator TV. „Am început mai devreme. Avem norocul acesta de a găsi alt personal, în momentul acesta, dar cu toate astea cameriste nu am găsit. Cel puţin 14-15 cameriste. Avem 60-70% din ele. Mai avem nevoie la bucătărie de personal mult şi ospătari. Nici pe recepţie nu avem tot personalul”, a declarat Oana Olteanu, manager hotel. „Sezonul ne bate la uşă, să spunem aşa, cu paşi repezi şi atunci trebuie să ne reîntregim echipa pentru ezonul estival. Este din ce in ce mai greu pentru că dorinţa de a munci nu mai este atât de mare cum era înainte”, a spus Costina Balea, manager de hotel. Așadar, turiştii care vor să meargă la mare de 1 Mai ar putea avea parte de surprize neplăcute, deoarece unele hoteluri şi restaurante ar putea avea personal insuficient. „Conflictul din Orientul Mijlociu împiedică aducerea la timp a celor care lucrau pe litoral, care aveau vize. Cu siguranţă va fi un pic afectat începutul de sezon”, a spus Cristian Bărhălescu, preşedintele Asociației Naționale a Agențiilor de Turism (ANAT) Sud-Est. „50% sunt români, 50% sunt străini. Noi am vorbit, avem nişte contracte semnate, ei vor veni. Nu contează, s-a scumpit, asta e viaţa, o să plătim”, a spus Matei Datcu, manager de cherhana. În ofertele de angajări, cel mare salariu este trecut la şeful de sală, în medie, 10.000 de lei, iar cameristele, recepţionerele şi chelnerii sunt plătiţi, în medie, cu 4.500 de lei pe lună. Dar, pe lângă salariile stabilite cu noii angajați, unii patroni oferă cazare și mese zilnice. Mai mult, îi lasă pe chelneri și ospătari să ia tot bacșișul de la clienți, iar acest lucru le-ar putea chiar dubla veniturile. Sursa foto: colaj Shutterstock În 2025, investitorii din turism s-au plâns de un sezon deastruos pe litoral, în timp ce Bulgaria a înregistrat un record de turişti români: aproximativ un milion de oameni. Autorul mai recomandă: Meseriile cele mai căutate care nu necesită studii superioare. Piața muncii din România încetinește Un bărbat şi-a găsit loc de muncă într-un sat cu 400 de oameni după ce aplicase fără succes la 1.000 de joburi. Cum a scăpat de stresul financiar Năvălesc turiștii baltici la Marea Neagră. Polonezii se întorc ca berzele la Mamaia Vaporașele din Constanța, un simbol al litoralului, dezmembrate, după ce Primăria le-a vândut la fier vechi. Ce se construiește în locul lor

Ajutor pentru antreprenorii români

După creșterea TVA, ca parte a pachetului de măsuri fiscale ale Guvernului Bolojan, mediul politic reacționează. Astfel, senatorii USR Cynthia Păun și Remus Negoi au depus un proiect de lege care vizează sprijinirea antreprenorilor ce depășesc plafonul de TVA. Potrivit inițiativei senatorilor USR, antreprenorii vor primi un răgaz de 3 zile pentru notificarea autorităților în scopuri de TVA. Propunerea oferă un răgaz antreprenorilor față de obligațiile lor fiscale „Cei doi parlamentari USR vor introducerea în Codul Fiscal a unui termen de maximum 3 zile lucrătoare pentru solicitarea înregistrării, un interval rezonabil, care oferă timp de conformare și păstrează echilibrul între obligațiile fiscale și realitățile din teren”, a transmis formațiunea politică, printr-un comunicat de presă emis duminică, 22 februarie. Sursa foto: Envato Concret, măsura vizează situații în care depășirea plafonului are loc în afara programului de lucru, la sfârșit de săptămână sau în zile nelucrătoare, când intervenția imediată nu este posibilă, notează Mediafax. S-ar reduce riscul sancțiunilor nedrepte Noua propunere are obiectivul de a crea un cadru mai previzibil pentru antreprenori, încercând să reducă riscul sancțiunilor considerate nedrepte, în opinia inițiatorilor proiectului, precum și să mențină un echilibru între obligațiile fiscale și relațiile cu care se confruntă afacerile în mod cotidian. „Legile trebuie făcute astfel încât să poată fi respectate în mod real. Nu putem cere conformare instantanee într-o situație în care, administrativ, nu există posibilitatea de a interveni”, a transmis Cynthia Păun. La rândul său, Remus Negoi a subliniat utilitatea măsurii: „Măsura urmărește stabilirea unui interval clar, previzibil și rezonabil pentru conformare. 3 zile lucrătoare oferă contribuabililor un răgaz adecvat pentru îndeplinirea obligației, fără a afecta interesele bugetare ale statului”. RECOMANDAREA AUTORULUI Iancu Brânză, creierul economic al unui premier fără suflet USR anunță că va sesiza CNA după o emisiune TV. „Unul dintre invitații din studio a susținut în direct că toți USR-iștii ar trebui să se împuște”

De unde provine Dedeman, brandul care i-a făcut miliardari pe frații Pavăl

Dedeman este brandul care i-a făcut miliardari pe frații Pavăl, oficial cei mai bogați frați din România. Povestea de succes are legătură și cu acest nume. Nu puțini români se întreabă de unde vine denumirea brandului și cum s-a născut cel mai mare business antreprenorial de pe piaţa locală. Rețeaua magazinelor Dedeman este extinsă în întreaga țară, iar brandul creat de frații Adrian și Dragoș Pavăl s-a remarcat ca una dintre cele mai de succes afaceri românești post-Revoluție. Însă, cum a fost ales numele magazinelor de bricolaj prezente în aproape toată țara? Proprietarii sunt unii dintre cei mai bogați oameni din România și își conspolidează averea pe zi ce trece. Afacerea s-a născut la Bacău, în anul 1992 Magazinele Dedeman sunt prezente în România de peste 3 decenii. Antreprenorii Adrian și Dragoș Pavăl și-au dezvoltat treptat afacerea de bricolaj, aceasta atingând o performanță reamarcabilă în ultimele două decenii. Dedeman a reușit să se impună în fața marilor jucători străini ai retailerului de bricolaj din România, fiind pe primul loc în acest domeniu extrem de competitiv. Astfel, conform renumitei reviste americane Forbes, Dragoș Pavăl are o avere estimată la 2 miliarde de dolari, iar Adrian Pavăl ar avea o avere estimată la nu mai puțin de 1,3 miliarde de dolari. Împreună cei doi dețin o avere fabuloasă, care însumează 3 miliarde de euro. Averea familiei Dedeman o depășește inclusiv pe cea a lui Daniel Dines, directorul unicornului IT UIPath, care era cotat, la data de apariție a topului american, cu o avere de 2,7 miliarde de dolari. Antreprenorii și-au lansat afacerea în zorii capitalismului românesc, mai exact în anul 1992 la Bacău. Primul magazin de bricolaj l-au deschis abia în 1995, potrivit Ziarului Financiar. Aproape 10 ani mai târziu, în anul 2003, a fost deschisă și prima unitate modernă la Suceava. În prezent, la nivel național există nu mai puțin de 64 de magazine sub această marcă. În luna aprilie 2925, Dedeman a finalizat o investiţie nouă la Alexandria (Teleorman), cel de-al 64-lea magazin al reţelei. Cum a fost ales numele magazinelor luate cu asalt de români Iată cum a luat naștere numele faimoaselor magazine, Inițial, cei doi oamenu de afaceri și-ar fi dorit ceva diferit, dar în final rezultatul a fost cel cunoscut de toți românii. Dragoș Pavăl a dezvăluit ce înseamnă Dedeman, dar și felul cum s-a luat decizia. Astfel, deși aveau în minte câteva denumiri care li se păreau atrăgătoare la acel moment și context istoric, majoritatea erau deja luate. În consecință, cei doi frați au fost nevoiți să ia o decizie rapidă. Dragoș Pavăl a mărturisit că inițial nu își dorea să includă numele membrilor familiei sale, dar ulterior s-a gândit că ar putea constitui singura soluție, și poate cea mai inspirată. Așa a apărut numele magazinelor Dedeman, care practic include numele tuturor membrilor familiei Pavăl, inclusiv inițiala numelui soacrei sale. „Îmi pregătisem nişte denumiri, dar erau deja luate. Cei de la registru mi-au spus să mă gândesc repede la ceva, să-mi pun numele, orice. Nu prea îmi plăcea treaba asta cu numele, dar stând acolo, la coadă, am încercat să compun ceva. Eu – Dragoş, soţia – Denise, fratele meu – Adrian. De-de-an. Nu suna bine. M-am gândit la soacră-mea, Margareta, şi am mai pus şi un M. Aşa a ieşit Dedeman”, a dezvăluit antreprenorul român pentru ZF. RECOMANDĂRILE AUTORULUI Miliardarii Pavăl au pus ochii pe lanțul de supermarketuri Carrefour. Cine se mai bate să preia cele 460 de magazine Tânăra din imagine este cea mai BOGATĂ din România. Mulți români nu știu cine este, dar are o avere de 1,7 miliarde de dolari Tranzacție-record pe piața clădirilor de birouri. Frații Pavăl au cumpărat portofoliul companiei CA Immo, care astfel pleacă din România

Daniel Băluță: Un tânăr din București trebuie să poată duce o viață decentă și corectă aici, fără să PLECE în altă parte

În cadrul unei ediții transmise live de Gândul a emisiunii „Marius Tucă Show”, Daniel Băluță, politician și primar al Sectorului 4 din București, a vorbit despre planurile pe care le are pentru a ajuta tinerii, dar și pentru a readuce diaspora în țară. Urmăriți aici, integral, emisiunea lui Marius Tucă. Daniel Băluță: „Un angajament pe care l-am luat în fața oamenilor este acela de a transparentiza această listă. Nu numai pentru această zonă de apartamente, ci pentru spații comerciale, pentru terenuri și pentru fel de fel de imobile. Pentru că ele reprezintă în mod clar o resursă extrem de importantă pentru tineri. ” Invitat la Marius Tucă Show, Daniel Băluță a vorbit despre planurile pe care le are pentru a susține tineretul, dar și pentru a aduce diaspora în țară. Acesta a început prin a spune că are idei de oportunități pentru tineri. Subvenționarea dobânzilor, închirierea de apartamente mai ieftine sau construirea la prețuri preferențiale sunt idei de susținere a tinerilor ale primarului. „O altă oportunitate pentru tineri este aceea ca Primăria să subvenționeze o parte din dobânda, cum se întâmplă în alte capitale europene, o parte din dobânda pe care tinerii o plătesc la bancă. Iar în ceea ce privește cealaltă versiune de locuit, și anume chiria, Primăria trebuie să vină în ajutorul tinerilor și a familiilor tinere, subvenționând o parte din costul acesteia. Bineînțeles, există și varianta asta, dar pe aia o aplici după ce folosești un fond de locuințe, nu important, ci e foarte important, pe care deja îl ai. Un angajament pe care l-am luat în fața oamenilor este acela de a transparentiza această listă, nu numai pentru această zonă de apartamente, pentru spații comerciale, pentru terenuri și pentru fel de fel de imobile. Pentru că ele reprezintă în mod clar o resursă extrem de importantă pentru tineri. Mai mult decât atât, prin parteneriatele pe care primăria le poate face cu dezvoltatorii, aceștia pot pune la dispoziție pentru primărie, fie spre închiriere, fie spre achiziție, la un preț preferențial, un anumit număr de apartamente pe care să le putem folosi pentru tineri. Sunt, după cum vedeți, foarte multe soluții. Nimeni, din păcate, nu a acordat atenție în ultimii 35 de ani acestei probleme reale, pentru că unul dintre scopurile pe care le am este ca un tânăr din București să poată să ducă o viață decentă, corectă aici și să nu plece în altă parte. Mai mult, aceste măsuri de încurajare și de obținere a locurilor de muncă bine plătite pentru tineri, coroborate cu stimularea mediului antreprenorial ar putea să stimuleze o mulțime de români din diaspora să se întoarcă din nou acasă. Asta înseamnă inclusiv din punct de vedere economic noi investiții.”, a explicat politicianul.

Cum fac față antreprenorii români avalanșei de taxe

Companiile din România trec printr-o perioadă plină de schimbări, atât din punct de vedere fiscal, cât și operațional. Antreprenorii sunt nevoiți să crească eficiența, să-și îmbunătățească experiențele cu clienții, să se digitalizeze și să integreze datele în timp real. Pentru antreprenorii companiilor mici și medii, noile schimbări vin însoțite de o realitate diferită la care trebuie să se adapteze că să existe în continuare pe piață.   Antreprenorii încearcă să-și crească afacerilie cu aceleași resurse pentru a putea face față creșterilor de taxe. Tot mai mulți oameni de business iau în seamnă datele financiare și vor contabili și experți care să îi ajute să înțeleagă cifrele mai ușor și corect. Nevoia de acuratețe pentru datele financiare vine din faptul că tot mai multe firme mici și mijlocii au avut parte de controale din partea autorităților. Antreprenorii vor diversificare, nu majorare de salarii Majoritatea antreprenorilor încearcă să-și diversifice activitatea ca să atragă clienți noi. În cel mai recent raport al Trused Advisor, 36% dintre antreprenori cred că investițiile în marketing sunt prioritare ca să-și poată crește produsele și serviciile.  Pentru cele mai multe dintre companii, creșterea salariilor angajaților rămâne în plan secund. Majoritatea firmelor aleg să investească în automatizare pentru a-și multiplica câștigurile. Deși presiunea creșterii taxelor îi afectează și pe angajați, nu doar pe companii, antreprenorii aleg să investească masiv în procesul de digitalizare și de optimizare a businessurilor, nu în salarii. O altă metodă prin care antreprenorii vor să facă față creșterii de taxe este meținerea resurselor financiare. Conform aceluiași raport, pentru 19% dintre antreprenori cash-flow-ul devine o prioritate, în timp ce pentru 13% dintre ei este mai importantă creșterea profitului net. Pe scurt, antreprenorii caută stabilitate financiară pentru companiile lor și un control mai bun asupra banilor. Astfel, companiile din România încearcă să se adapteze noilor schimbări legislative, a inflației și a rezultatelor din ce în ce mai slabe. RECOMANDĂREA AUTORULUI: Povestea tristă a unui român care a renunțat la viața din Austria pentru a-și deschide o AFACERE acasă: „M-au îngropat în taxe și controale” Care sunt cele mai VALOROASE branduri din lume. Companiile din domeniul tehnologiei domină topul

Startup Nation 4, DEBLOCAT. Radu Miruță: „Vin cu o veste bună pentru antreprenori!”

Ministerul Economiei anunță, vineri, că a deblocat programul Startup Nation 4, finanțat din fonduri europene în valoare totală de 444 milioane euro, prin semnarea ordinului de ministru care permite lansarea acestuia în două etape, a anunțat ministrul Radu Miruță. „Vin cu o veste bună pentru antreprenori! Astăzi am semnat ordinul de ministru care deblochează şi dă drumul la Strartup Nation 4, programul cu finanţare europeană în valoare totală de 444 milioane euro. Iniţial, tot proiectul de 444 milioane de euro era blocat, pentru că nu se atinsese pragul minim de 25.000 de aplicanţi sub 30 de ani. Am păstrat această condiţie, dar am găsit o soluţie corectă: l-am spart şi împărţit lansarea în două etape, ca să nu mai ţinem pe loc pe nimeni”, a anunţat, vineri, ministrul Radu Miruţă pe pagina sa de Facebook. Potrivit ministrului, acest lucru înseamnă, concret, că cei 22.000 de tineri care au aplicat deja „pot merge mai departe către finanţare”, până la 50.000 euro/proiect. „Pentru diferenţa de aproximativ 3.000 de locuri rămase, vom deschide o nouă etapă de înscrieri, astfel încât să ajungem la ţinta totală. Cu alte cuvinte, nu era corect să ţinem pe loc 22.000 de oameni care îşi doresc să performeze, să se dezvolte şi să-i ajute pe ceilalţi să crească foar pentru că încă nu s-au înscris ultimii 3.000”, afirmă Miruţă. Potrivit Ministerului Economiei, din 1 august vor începe cursurile de antreprenoriat – o etapă obligatorie înaintea depunerii proiectelor pentru finanțare. Se estimează că primele aplicații vor putea fi depuse în luna septembrie. Un aspect important anunțat de minister este că procesul se va desfășura în paralel: participanții care finalizează mai rapid cursurile vor putea aplica imediat, fără a aștepta finalizarea tuturor înscrierilor. Selecția finală a câștigătorilor se va face după parcurgerea tuturor etapelor obligatorii. Ministerul afirmă că obiectivul principal este sprijinirea antreprenorilor la început de drum și reducerea birocrației în accesarea fondurilor europene. CITIȚI ȘI: Reporter politic, acreditat la Guvern. În presă din 2004. Am lucrat la TVR, Rol.ro, Realitatea.net, Realitatea TV, Mediafax.ro, B1 TV, România Liberă. Doctorandă la SNSPA, sub coordonarea Prof. … vezi toate articolele