Dezastru total pentru Jannik Sinner. S-a terminat: va pierde și primul loc după acest anunț
Jannik Sinner (25 de ani), trece printr-un moment dificil, în care s-a văzut nevoit să încheie sezonul 2026 prematur. În urma acestui anunț, campionul de la Wimbledon 2026 va pierde și primul loc în clasamentul ATP. Motivul pentru care Sinner a decis să își pună cariera pe pauză este problema pe care o are la genunchiul drept, care inițial a fost considerată una minoră. Sinner, sezon încheiat prematur După o perioadă în care absența lui Sinner din circuit a stârnit o serie de suspiciuni, italianul a făcut anunțul oficial în privința situației sale. Concret, liderul mondial a decis, împreună cu staff-ul medical, încheierea prematură a sezonului 2026. Pentru multiplul campion de Grand Slam, acest anunț este echivalent cu pierderea primului loc, ce va fi ocupat de Alexander Zverev, care în prezent este pe locul secund, cu 9.720 de puncte ATP, potrivit clasamentul ATP, la 1.280 de puncte în urma lui Sinner. Podiumul este completat de Carlos Alcaraz (23 de ani), cu 5.260 de puncte, care în perioada aprilie – august 2026 a lipsit din circuit, din cauza accidentării la încheietura mâinii drepte. „Salut tuturor. Voiam să vă ofer această scurtă actualizare. Împreună cu medicii, am decis că am nevoie de un tratament pentru genunchi, ceea ce înseamnă că sezonul 2026 s-a încheiat pentru mine. Ultimii ani ai carierei mele, în special perioada de la Torino (n.r. locul unde se desfășoară Turneul Campionilor), mi-au oferit multe momente minunate și emoționante, dar anul acesta va fi diferit. Cu toate acestea, trebuie să mă gândesc la cariera mea pe termen lung. Voi face tot ce pot pentru a reveni la 100%. Vă mulțumesc anticipat pentru susținere și sper să ne revedem cu toții în curând”, a declarat Jannik Sinner, într-o video postat pe social media. Câte puncte avea de apărat Sinner pe finalul sezonului Ultima apariție pe teren a lui Sinner a fost la Wimbledon, unde l-a avut ca adversar pe Alexander Zverev. În contextul retragerii sale, Sinner va rata competiții importane rămase pe finalul acestui sezon, la care și avea de apărat puncte. Anul trecut a fost campion la Viena (ATP 500), la Paris (ATP 1.000) și la Turneul Campionilor de la Torino. Pe lângă acestea, Sinner va absenta și de la Cupa Davis. După finala de la Wimbledon, Zverev s-a impus la US Open, al doilea său Grand Slam din carieră, după Roland Garros 2026. În clasamentul live ATP Race (în care contează rezultatele din sezonul actual și sunt calificați primii opt jucători din lume), Zverev se află pe primul loc.
Trump a anunțat planul privind construirea celei mai mari oțelării din istoria SUA. Investiția este de 15 miliarde de dolari
Președintele Donald Trump a anunțat luni că cea mai mare oțelărie din istoria SUA va fi construită în Iowa. Anunțul a fost făcut din Biroul Oval alături de șeful companiei care va construi oțelăria gigant. „Astăzi, suntem încântați să anunțăm că Mesabi Metallics va construi cea mai mare fabrică de oțel din istoria Americii. Este cea mai mare fabrică, una dintre cele mai mari din lume, dar este, fără îndoială, cea mai mare fabrică din America”, a declarat Trump. Odată ce va deveni operațională în 2030, uzina ar urma să producă cel puțin 7,5 milioane de tone de oțel pe an. Uzina va crea aproximativ 1.750 de locuri de muncă permanente în Iowa. Minereul de fier necesar uzinei va proveni de la noua mină a companiei Mesabi Metallics din Minnesota. Acolo este vorba despre o investiție în valoare de 2,5 miliarde de dolari. Strategia lui Trump privitoare la oțel Planurile pentru noua uzină reprezintă cea mai recentă inițiativă a administrației Trump de a stimula producția internă de oțel în fața concurenței străine. Acest lucru este un element central al agendei economice a președintelui. Anul trecut, Trump a dublat tarifele vamale pentru oțelul importat, ridicându-le la 50%. De asemenea, taxele pe oțel au făcut parte din disputa comercială în curs dintre SUA și Canada. Compania Mesabi nu a anunțat încă locul exact din Iowa unde va fi amplasată oțelăria. Un oficial de la Casa Albă a declarat că aceasta va fi prima uzină siderurgică de mari dimensiuni construită în SUA după anii ’60. Administrația Trump estimează că oțelul produs ar putea susține proiecte de apărare ale SUA în viitor. Oțel și politică Anunțul lui Trump este făcut cu mai puțin de 40 de zile înainte de alegerile de la jumătatea mandatului. Republicanii din Iowa se confruntă cu o competiție strânsă pentru locurile din Camera Reprezentanților și Senatul SUA, precum și pentru funcția de guvernator. Republicanii, care dețin în prezent postul de guvernator și ambele locuri în Senat, încearcă să-i împiedice pe democrații să le afecteze dominația politică.
O țară din apropierea României va amplasa lansatoare capabile să trimită rachete până la Moscova
Polonia este pregătită să amplaseze rachete care pot ajunge până la Moscova. Potrivit Nexta, ministrul polonez Apărării, Władysław Kosiniak-Kamysz, a declarat că, în cadrul programului „Scutul de Est”, Varșovia intenționează să amplaseze rachete capabile să lovească ținte la o distanță de până la 1000 de kilometri. O parte din aceste arme cu rază lungă de acțiune, inclusiv sistemele Homar-A, sunt deja în dotarea armatei poloneze. În plus, dacă este necesar, Polonia poate închide complet punctele de frontieră de la granița de est. Polonia și Rusia, o istorie agitată Relațiile dintre Polonia și Rusia sunt extrem de tensionate. În ultima perioadă, acestea au ajuns la un nivel minim istoric din cauza sprijinului acordat Ucrainei de către Varșovia. De asemenea, Polonia a sprijinit sancțiunile impuse Moscovei ca urmare a declanșării războiului din Ucraina. Tensiunile au și motive istorice care includ, printre altele, secole de dispute și împărțiri teritoriale, și dominația sovietică de după al Doilea Război Mondial.
Ștefania Uță a ieșit campioană mondială U20 și a anunțat care e visul cel mare
Campioană mondială U20 în proba de 400 de metri garduri, la Oregon, Ștefania Uță (18 ani) a spus care e visul cel mare pentru ea și pentru România. În vârstă de 18 ani, Ștefania Uță face legea la junioare în proba de 400 de metri garduri. După aurul european l-a luat și pe cel mondial și vrea să fie campioană olimpică. Ștefania Uță a dezvăluit care este marele vis, după ce a devenit campioană mondială U20 În urmă cu exact un an, tot în luna august, Ștefania Uță surprindea lumea atletismului juvenil prin titlul european câștigat în proba de 400 de metri. Și nu doar că a intrat în posesia titlului continental, deși urma să împlinească 18 ani peste două luni, dar a impresionat prin maniera în care s-a impus. A obținut 57,64 în serii, 57,40 și semifinale și un incredibil 55,55 în finală. Acum, la Oregon, a alergat mult mai repede și visează să devină campioană olimpică. „Mereu, după fiecare cursă, și anul trecut, și anul acesta doamna Ionela Târlea mi-a adresat cuvinte frumoase. Toate mesajele au fost foarte dulci, mă fac foarte fericită. Încă nu am luat pauză. Am vorbit cu managerul meu și s-ar putea să mai fac o cursă, două, dar apoi aș vrea să merge în cât mai multe vacanțe, îmi place să mă plimb prin lume. (n.r. care e marele tău vis în atletism?) Medalia de aur la Jocurile Olimpice, desigur!” a spus Ștefania Uță, la sosirea în România. „Pot spune că după aurul de anul trecut, acesta era următorul vis și mă bucur că a devenit realitate. Cursa nu a fost grea. A venit de la sine. Când m-am văzut în față la ultima sută mă simțeam așa ușurată, alergam de bucurie, simțeam că o să câștig. Ultimele garduri sunt cel mai greu de sărit, asta și pentru că obosesc. Când intervine oboseala, se mai strică tehnica, dar acum a venit mai ușor”, a mai precizat ea. La Oregon a căzut un record al competiției deținut de Gabi Szabo din 1993 Ștefania Uță a progresat de la cursă la cursă și la Campionatul Mondial de la Oregon. După 57,93 în serii, a avut 56,87 în semifinale și 55,33 în ultimul act. La competiția din Statele Unite s-a mai vorbit despre o româncă, fosta mare atletă Gabriela Szabo, deținătoarea recordului competiției la 3.000 de metri. Acum 33 de ani a câștigat titlul mondial și a stabilit un nou record al competiției. Timpul a fost îmbunătățit abia acum, de britanica Innes FitzGerald, potrivit site-ului întrecerii. Performanța este cu atât mai importantă cu cât a avut un având un avans de peste 22 de secunde și, în plus, câștigase titlul la 5.000 de metri cu doar patru zile înainte. „A fost o provocare mare să fac dubla, dar știam că sunt capabilă. Sunt încântată că am câștigat astăzi, iar obținerea recordului campionatului a fost cireașa de pe tort”, a spus ea, după ce a oprit cronometrul la 8:46,39. De precizat că FitzGerald a stabilit, la începutul acestui an, un record european U20 pe distanța de 5000 m, cu timpul de 14:39,56. Altă dublă campioană la Oregon este sportiva italiană Kelly Ann Maevane Doualla Edimo. Ea a câștigat titlul la 100 m cu 11,22, după care a triumfat și la ștafeta de 4×100 de metri.
GALERIE FOTO: Cât mai costă un tractor second-hand acum, în iulie 2026. Câte ore a fost folosit utilajul fabricat în 2012
Un tractor McCormick MC 130, fabricat în 2012, poate fi cumpărat de la o firmă specializată în utilaje agricole din Caracal. Tractorul McCormick MC 130 din 2012 are chiar și AC/climatizare și a fost utilizat 9.000 de ore reale. Loading … Utilajul cu tracțiune 4×4 are anvelope aproape noi, încărcător frontal MX și a fost importat în țară în iulie 2026, precizează anunțul. Prețul este de 19.900 euro + TVA fără încărcător sau 26.000 euro + TVA, cu încărcătorul frontal MX. Firma respectivă aduce la comandă orice utilaj agricol. Are adresa în Caracal și importă utilaje second hand: combine, tractoare șamd. Utilajele sunt verificate și testate și se oferă probă pe loc. Importatorul de echipamente pentru fermieri are capital românesc și deservește clienții de peste 30 de ani. Cât costă un tractor din 1997 Un alt tractor, model Case Maxxum 5120, fabricat în 1997, este disponibil pentru fermierii care caută un utilaj fiabil pentru activitățile din exploatație. Modelul este echipat cu motor de 90 CP, transmisie mecanică și tracțiune integrală 4×4, fiind conceput pentru o gamă variată de lucrări agricole. Tractorul are la bord 9.020 de ore de funcționare și dispune de dotări precum aer condiționat (climă), distribuitor hidraulic, joystick pentru încărcător frontal (fără brațe), radiocasetofon, tirant central și cuplă automată. De asemenea, utilajul este pregătit pentru montarea unui încărcător frontal. Potrivit vânzătorului, tractorul se află în stare bună de funcționare, fiind importat în România în aprilie 2022. Prețul de vânzare este de 14.900 de euro, TVA inclus. Sursa foto: Facebook
BNR menține dobânda-cheie la 6,5% pe an. Cum arată economia României
Banca Națională a României (BNR) a anunțat miercuri, 8 iulie, după ședință, că menține dobânda-cheie la 6,5% pe an, precum și celelalte instrumente de politică monetară. Consiliul de administrație al BNR a decis, miercuri, în urma ședinței, să mențină dobânda-cheie la 6,5% pe an. Loading … Totodată, banca centrală a decis să păstreze rata dobânzii pentru facilitatea de creditare (Lombard) la 7,50% pe an, precum și rata dobânzii la facilitatea de depozit la 5,50% pe an. Au fost menținute nivelurile actuale ale rezervelor minime obligatorii aplicabile pasivelor în lei și în valută ale instituțiilor de credit. „Cele mai recente date și analize indică o ușoară redresare a activității economice în trimestrul II 2026 față de trimestrul precedent, asociată cu o creștere a dinamicii ei anuale, în condițiile unor evoluții eterogene la nivelul componentelor cererii agregate și al sectoarelor majore”, se arată în comunicatul BNR. Ce spune BNR despre rata inflației BNR subliniază faptul că, potrivit actualelor evaluări, „rata anuală a inflației se reduce ușor în luna iunie, iar în trimestrul III 2026 va consemna o scădere substanțială, așa cum s-a anticipat anterior, pe fondul epuizării efectelor directe ale eliminării plafonului la prețul energiei electrice și ale majorării cotelor de TVA și a accizelor”. „În același timp, presiuni dezinflaționiste tot mai evidente sunt așteptate în perspectivă mai îndepărtată din partea factorilor fundamentali, cu precădere din partea cererii agregate, pe fondul corecției bugetare inițiate în 2025 și continuată în acest an, cu implicații favorabile și asupra anticipațiilor inflaționiste, și de natură să conducă la ajustarea pe mai departe a deficitului de cont curent”, se mai arată în comunicatul băncii. BNR: Stabilitatea macroeconomică depinde de politicile economice interne și de implementarea reformelor structurale BNR a precizat că, în actualul context economic, stabilitatea macroeconomică depinde atât de politicile economice interne, cât și de implementarea reformelor structurale. „Incertitudini mari rămân însă asociate, inclusiv în actuala situație politică internă, măsurilor potențial adoptate în viitor în scopul continuării consolidării bugetare dincolo de anul curent corespunzător Planului bugetar-structural pe termen mediu convenit cu CE și procedurii de deficit excesiv. Incertitudini și riscuri mari la adresa perspectivei activității economice, implicit a evoluției pe termen mediu a inflației, generează și conflictul din Orientul Mijlociu și șocul energetic global (…) În această conjunctură, absorbția și utilizarea la maximum a fondurilor europene, în principal a celor aferente PNRR, sunt esențiale pentru contrabalansarea parțială a efectelor contracționiste ale consolidării bugetare și ale conflictului din Orientul Mijlociu, precum și pentru realizarea reformelor structurale necesare, inclusiv a tranziției energetice”, relevă sursa citată. BNR a precizat că monitorizează atent evoluţiile mediului intern şi internaţional şi este pregătită să utilizeze instrumentele de care dispune în vederea îndeplinirii obiectivului fundamental privind stabilitatea preţurilor pe termen mediu, în condiţii de păstrare a stabilităţii financiare.
Când intră pensiile în iulie 2026. Anunț pentru pensionarii care primesc banii pe card
Când intră pensiile în iulie 2026. Anunț pentru pensionarii care primesc banii pe card. Pensionarii care primesc banii pe card ar putea primi pensiile mai repede în iulie 2026. Calendarul obișnuit prevede virarea sumelor în jurul datei de 12 a fiecărei luni, dar programul plăților poate fi ajustat în funcție de zilele lucrătoare și de procedurile bancare. De asemenea, cei care iau banii prin Poșta Română au primit informația că distribuirea banilor va continua conform programului standard. În mod obișnuit, pensionarii care au ales să primească banii în contul bancar primesc banii în jurul datei de 12 a lunii. Pentru iulie 2026, există însă șansa să fie transmiși mai devreme, în jur de 10 iulie. Totul depinde de programul zilelor lucrătoare. Chiar și în cazul acelor transferuri care sunt inițiate în aceeași zi, momentul în care sumele devin disponibile poate varia de la o bancă la alta. În timp ce unele bănci procesează rapid plățile, altele pot înregistra banii în cont cu întârziere. Ce trebuie să știe pensionarii Astfel, pensionarilor li se recomandă să verifice conturile în perioada anunțată pentru efectuarea plăților și să urmărească eventualele notificări transmise de banca la care își primesc pensia. Pentru pensionarii care aleg să primească pensia în numerar, prin intermediul Poștei Române, procedura nu se modifică. Distribuirea sumelor începe, de obicei, în primele zile ale lunii și poate continua până în jurul datei de 15, în funcție de organizarea fiecărui oficiu poștal și de traseele poștașilor. Chiar dacă pensionarii care primesc banii pe card ar putea avea acces la sume mai devreme, cei care primesc pensia la domiciliu vor primi banii conform calendarului obișnuit. Ce poate provoca întârzieri la plata pensiilor Autoritățile avertizează că plățile pot fi întârziate din motive independente de Casa Națională de Pensii: zile nelucrătoare, perioade aglomerate sau proceduri interne ale băncilor. Dincolo de calendarul plăților, pensionarii trebuie să fie cu ochii pe eventualele modificări privind CASS. Actualmente, pensionarii cu venituri mai mari de 3.000 de lei pe lună plătesc o contribuție de 10% aplicată doar sumei care depășește acest prag. Pentru o pensie de 4.000 de lei, contribuția reținută este de 100 de lei, iar pentru o pensie de 5.000 de lei ajunge la 200 de lei.
Singurele pensii care cresc în anul 2026 în România: 200.000 de pensionari sunt vizați. Care este condiția
Singurele pensii care cresc în anul 2026 în România: 200.000 de pensionari sunt vizați. Care este condiția. 200.000 de rezerviști din sistemul de apărare, ordine și siguranță publică au primit vestea mult așteptată. Legea care le-ar fi majorat pensiile și care a fost declarată neconstituțională de CCR a revenit în Parlament, scrie newsweek.ro. Parlamentarii o vor pune în acord cu ce a decis CCR. Pensiile militare nu au crescut la marea recalculare din septembrie 2024. A existat însă promisiunea privind creșterea pensiilor militare. Ce se întâmplă cu restul pensiilor Legea prevede indexarea pensiilor militare atunci când cresc soldele. „Cuantumul pensiilor militare de stat se actualizează ori de câte ori se majorează solda de grad/salariul gradului profesional şi/sau solda de funcţie/salariul de funcţie al militarilor, poliţiştilor şi funcţionarilor publici cu statut special din sistemul administraţiei penitenciarelor, în procentajele stabilite la art. 29 şi 30 (pentru pensiile de serviciu – n.r.) şi în funcţie de vechimea valorificată prin ultima decizie de pensie, (…) astfel: Potrivit gradului militar/profesional avut la data trecerii în rezervă/încetării raporturilor de serviciu şi a mediei soldelor de funcţie/salariilor de funcţie şi a drepturilor băneşti, care fac parte din baza de calcul folosită pentru stabilirea pensiei militare de stat, conform legii, şi valorificate în ultima decizie de pensie, ale căror drepturi au fost deschise înainte de intrarea în vigoare a prezentei legi, În funcție de gradul militar/profesional deținut la data trecerii în rezervă/încetării raporturilor de serviciu și media soldelor de funcție/salariilor de funcție deținute în lunile consecutive de activitate care fac parte din baza de calcul folosită pentru stabilirea pensiei militare de stat, conform legii”, spunea legea. Legea a fost atacată la CCR de Avocatul Poporului. CCR a declarat legea de creștere a pensiilor specială neconstituțională. Cum au „căzut” creșterile de pensii la CCR Într-o analiză, Sindicatul Polițiștilor arată că legea a fost declarată neconstituțională dintr-un singur motiv: S-a încălcat principiul egalității în drepturi (art. 16 alin. 1), din două perspective: excluderea de la actualizare a pensionarilor militari care exercită demnități publice (art. 59³) și existența a două regimuri de echilibrare a pensiilor, după data ieșirii la pensie (art. 59¹). După ce CCR declară neconstituțională o lege, Parlamentul are obligația să îndrepte erorile care au făcut-o astfel și să o refacă pe baza observațiilor CCR. Apoi trebuie să voteze din nou. Timp de 1 an și 2 luni acest lucru nu s-a întâmplat. Zilele acestea legea de creștere a pensiilor militare declarată neconstituțională a reapărut pe ordinea de zi a Camerei Deputaților. Comisia pentru buget, finanțe, bănci a Camerei Deputaților a reintrodus pe ordinea de zi pentru ședința din data de 9 iunie 2026 (marți), Proiectul de Lege Plx 540/2024 (Legea 559/2024) pentru completarea Legii nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat. Prin această decizie, parlamentarii doar respectă obligația clară de reexaminare a legilor declarate neconstituționale a priori înainte de promulgare, pentru punerea în acord a textului legislativ cu decizia Curții. În consecință, legea care prevede creșterea pensiilor militare (rezerviștilor din sistemul de apărare, ordine publică și siguranță) urmează să fie curățată de elementele de neconstituționalitate, supusă la vot și adoptată. Pensiile civile, înghețate În 2026, cele 4,6 milioane pensii civile rămân înghețate în România. Valoarea punctului de referință rămâne 81 de lei. VPR-ul ar fi trebuit să urce la 97 de lei dacă se operau cele două indexări din 2025 și 2026. Și indexarea pensiilor la 1 ianuarie 2027 se află în incertitudine. Autorul recomandă:
Novak Djokovic și-a anunțat retragerea de la turneu: Din păcate, nu voi putea participa
Cel mai titrat jucător în turneele de Mare Șlem, sârbul Novak Djokovic, a dat fanilor o veste cum nu se poate mai rea, anunțându-și retragerea de la turneu. În 2026, Djokovic a jucat doar 10 meciuri, dar nu s-a mai aflat pe teren din 12 martie. Problemele medicale l-au determinat să renunțe la turneul de la Madrid. Novak Djokovic nu poate participa la turneul pe care l-a câștigat de 3 ori Peste o lună începe al doilea turneu de Mare Șlem al anului, cel de la Roland Garros, iar Novak Djokovic, care s-a impus de 3 ori la Paris, în 2016, 2021 și 2023, nu a jucat niciun meci pe zgură. Trebuia s-o facă la Madrid, dar, din cauza unor probleme medicale, și-a anunțat retragerea de la turneul care este programat să se desfășoare între 20 aprilie și 3 mai. „Madrid, din păcate nu voi putea juca anul acesta. Îmi continui recuperarea pentru a reveni curând”, a transmis Djokovic pe platforma X. Sârbul are probleme la umăr, care l-au forțat să rateze turneele de la Miami și Monte Carlo. Anterior anunțului, el a fost prezent la un meci de baschet din EuroLiga, desfășurat în capitala Spaniei, și a spus, potrivit Reuters, că se luptă cu o accidentare, dar și-a exprimat speranța că va juca la turneu. Djokovic a câștigat 8 dintre cele 10 meciuri jucate în acest an. S-a calificat în finală la Australian Open, primul turneu jucat în 2026, unde a fost învins de Carlos Alcaraz cu 6-2, 2-6, 3-6, 5-7. Ulterior, la Indian Wells, s-a oprit în optimi, scos din cursă de britanicul Jack Draper, cu 6-4, 4-6, 6-7 (5), după ce îi eliminase pe polonezul Kamil Majchrzak și americanuș Aleksandar Kovacevic. La prima participare la turneul de la Madrid, Djokovic nu a trecut de calificări Deținător a 24 de tirluri de Mare Șlem, Djokovic a participat de 14 ori la turneul de la Madrid, pe care l-a câștigat de 3 ori. Și-a adjudecat toate finalele pe care le-a jucat, în 2011 (7-5, 6-4 cu Rafael Nadal), 2016 (6-2, 3-6, 6-3 cu Andy Murray) și 2019 (6-3, 6-4 cu Stefanos Tsitsipas). A ajuns tot de 3 ori în semifinale, s-a oprit de două ori în sferturi, iar în celelalte situația a fost eliminat în fazele incipiente ale competiției. La prima participare, în 2005, a fost învins în chiar primul meci din calificări, de croatul Ivo Karlovic, cu un dublu 4-6, pentru ca la ediția din anul următor să ajungă în sferturile de finală. În ceea ce privește turneul de la Roland Garros, Nole l-a învins în 2016 pe Murray cu 3-6, 6-1, 6-2, 6-4, în 2021 pe Tsitsipas cu 6-7 (6), 2-6, 6-3, 6-2, 6-4 și în urmă cu 3 ani pe Casper Ruud cu 7-6 (1), 6-3, 7-5.
Iranienii au făcut anunțul pentru întreaga lume după atacul care a schimbat totul
Iranienii au făcut anunțul pentru întreaga lume după atacul care a schimbat totul, când rachete din SUA și Israel au lovit, la începutul lui martie, un complex sportiv din Teheran, care s-a transformat într-un uriaș maldăr de fiare și moloz. Sportivi și foști sportivi plâng pierderea pe care Iranul o suferă în urma conflictului din Orientul Mijlociu, care a afectat și obiective civile, dar și monumente istorice. Este vorba despre complexul sportiv Azadi, care pe lângă stadionul cu o capacitate de 12.000 de locuri, avea și un cămin și o clădire nouă a Federației Iraniene de ciclism, dar și o piscină și o clădire administrativă a Federației de Canotaj. Complexul se afla în apropierea Lacului Azadi, folosit pentru canotaj. Complexul, o emblemă a Iranului, a fost construit la începutul anilor ’70 și inaugurat în 1974, cu ocazia Jocurilor Asiei. Complexul sportiv Azadi din Teheran, o emblemă a Iranului, a fost făcut una cu pământul în urma unuia dintre atacurile israeliano-americane din 5 martie. Iar iranienii, sportivi și foști sportivi, au făcut anunțul pentru toată lumea, plângându-și pierderea, mai ales că stadioanele sunt considerate „obiective civile”, iar atacarea acestora poate constitui o „crimă de război”, potrivit Convenției de la Geneva. „Toate inimile iranienilor suferă din cauza acestui incident. Era locul pe care îl folosea toată lumea. Toate meciurile importante de baschet și volei se desfășurau aici. Și avem atâtea amintiri”, a declarat Ashkan Jafari (24 de an), jucător la naționala de baschet, citat de Bastille Post Global. „Toate amintirile mele din tinerețe sunt legate de acest loc. Văzându-l în această stare, mi s-a rupt inima. Este insuportabil să fii martor la această distrugere, iar aceasta este o crimă de război de neiertat”, a mărturisit Bijan Taheri (65 de ani), fost jucător de fotbal la națională și antrenor la Eteghlal FC, pentru sursa menționată anterior. Atacul asupra Arenei Azadi a fost justificat la acel moment prin faptul că stadionul devenise o cazemată pentru forțele din Unitatea Specială din Teheran, care fusese lovită pe 3 martie și s-a relocat în arenă, ce ar fi putut oferi protecție tocmai prin prevederile Convenției de la Geneva privind „protecția obiectivelor civile”, așa cum sunt definite stadioanele. Arena Azadi, între cele 120 de muzee și situri istorice distruse în războiul din Orientul Mijlociu Potrivit lui Ahmad Alavi, președintele comisiei pentru patrimoniu cultural din Teheran, Arena Azadi se află între cele 120 de muzee și situri istoric distruse de la începutului războiului din Orientul Mijociu. În urma atacului din dimineața de 28 februarie, liderul suprem Ali Khamenei a fost ucis, alături de nume din vârful conducerii Iranului. „Cel puțin 120 de muzee, clădiri istorice și situri culturale din diferite provincii au fost vizate direct și au suferit daune structurale grave”, a afirmat Alavi, citat de The Time of Israel. Alavi a subliniat că între acestea se află Palatul Golestan, ce este inclus în Patrimoniul UNESCO, alături de alte situri avariate în conflict, printre care Palatul Saabadab, Palatul de Marmură și Casa Teymourtash, care este cunoscută și sub numele de Muzeul Războiului.