Diana Buzoianu: DSP va avea ultimul cuvânt. va trebui să stabilească criteriile de a da drumul la apă
„Începând de luni, eu cred că dacă ne încadrăm pe calendar și înțeleg că toate autoritățile dau asigurări că se parcurg toate etapele pentru a fi tratată apa, luni va putea să înceapă să curgă apa care este tratată, dar atenția va ajunge în timp la toate localitățile și evident va ajunge mai rapid la localitățile mai apropiate de acest sistem, în timp un pic mai mare la localitățile mai îndepărtate”, a declarat ministrul, joi, la Digi24. Totuși, Diana Buzoianu a specificat: „până la urmă DSP va avea ultimul cuvânt și el va trebui să stabilească foarte clar care sunt criteriile legale, optime de a da drumul la această apă. Înțeleg că de astăzi, chiar ieri sau astăzi, au luat deja probele biologice pentru o primă testare”. Buzoianu a declarat că nu își poate exprima o opinie personală privind calitate apei: „Răspunsul DSP este răspunsul oficial și el trebuie să fie urmat. În mod evident, ei sunt experții pe acest domeniu și ei vor spune exact care sunt etapele care trebuie să fie parcurse și verificările. Eu nu pot să zic da sau nu, asta zic. Ei vor trebui să zică în aceste zile dacă da sau nu, respectând bineînțeles condițiile legale și condițiile care trebuie să fie îndeplinite. Pentru că nu mai vreau să intru în această discuție să îmi dau eu cu părerea. Prefer să decidă experții”.
Ministerul Mediului neagă că ar fi ştiut de riscul opririi alimentării cu apă: „ESZ Prahova nu a semnalat riscurile pe care le invocă astăzi”
Ministerul Mediului a transmis o informare rin care neagă că instituţia ar fi fost înştiinţată de compania furnizoare de apă, ESZ Prahova, despre riscul riscul opririi alimentării cu apă potabilă. ”ESZ Prahova nu a semnalat riscurile pe care le invocă astăzi, nu a prezentat limitele tehnologice ale staţiei de tratare, nu a informat că turbiditatea ridicată ar face imposibilă tratarea, nu a activat nicio măsură de prevenţie”, acuză ministerul. Instituţia mai transmite că Hotărârea Comitetului Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă Prahova din 6 noiembrie ”nu avertizează asupra unui risc de întrerupere a alimentării din cauza coborârii nivelului apei în urma lucrărilor pentru lacul Paltinu, ci asupra unui risc de întrerupere a alimentării cu apă potabilă dacă nu ar fi fost realizată această lucrare”. ”Afirmaţiile apărute în presă, potrivit cărora ministerul ar fi cunoscut riscul opririi alimentării cu apă şi ar fi ignorat avertismente, sunt false. Ba mai mult, reprezentanţii ministerului Mediului au întrebat expres dacă există acest risc, în mai multe şedinţe tehnice şi au primit asigurări de la toate autorităţile din subordine de la nivel local că nu există riscul populaţiei de a nu mai avea acces la apă. ESZ Prahova, instituţia responsabilă de tratarea şi furnizarea apei, nu a transmis că turbiditatea crescută ar putea face imposibilă operarea Staţiei Voila”, transmite joi dimineaţă Ministerul Mediului. Ministerul mai informează că au fost dispuse verificări prin Corpul de Control pentru clarificarea şi stabilirea resăponsabililor pentru acest dezastru. Instituţia mai aminteşte şi de minuta întâlnirii tehnice din 22 octombrie 2025, despre care spune că este minuta unei întâlniri desfăşurate la barajul Paltinu între ANAR, ABA Buzău–Ialomiţa, SGA Prahova, Hidroelectrica, CONSIB, specialiştii firmei de scafandri şi operatorul de apă ESZ Prahova, în care ”specialiştii au constatat că lucrările de remediere la GF2 (golirea de fund 2 – n.r.) pot determina, temporar, o creştere a turbidităţii în apa brută care ajunge la Staţia de Tratare Voila”. Conform aceleiaşi instituţii, ”în niciun moment, operatorul ESZ Prahova, singura instituţie care tratează apa pentru consum, nu a informat participanţii şi nu a transmis MMAP că o astfel de creştere a turbidităţii ar putea conduce la imposibilitatea de a trata apa şi, implicit, la întreruperea alimentării cu apă potabilă”. ”Deşi avea obligaţia legală şi profesională de a anunţa orice situaţie care pune în pericol continuitatea tratării apei, ESZ Prahova: nu a semnalat riscurile pe care le invocă astăzi, nu a prezentat limitele tehnologice ale staţiei de tratare, nu a informat că turbiditatea ridicată ar face imposibilă tratarea, nu a activat nicio măsură de prevenţie (rezerve, acumulări tampon, surse alternative)”, mai informează cei de la Mediu. Ba mai mult, documentul din 22 octombrie nu conţine nicio avertizare, observaţie sau notă semnată de operatorul ESZ Prahova privind imposibilitatea tratării apei în caz de creştere a turbidităţii. Potrivit responsabilităţilor ce-i revin, aceasta este singura structură care avea responsabilitatea exclusivă de a semnala incapacitatea de potabilizare, explică Ministerul Mediului. În Hotărârea nr. 9 a Comitetului Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă Prahova, din 6 noiembrie, spune că menţionează strict ”riscul operaţional generat de avaria la golirea de fund GF2, cauzată de incidentul tehnic din 17 iunie 2025”. ”Hotărârea nu avertizează asupra unui risc de întrerupere a alimentării din cauza coborârii nivelului apei în urma lucrărilor pentru lacul Paltinu, ci asupra unui risc de întrerupere a alimentării cu apă potabilă dacă nu ar fi fost realizată această lucrare. CJSU a recunoscut o situaţie GENERATOARE de urgenţă, legată exclusiv de: imposibilitatea intervenţiei tehnice la GF2, riscul pentru siguranţa barajului dacă lucrările nu se fac, obligativitatea reparării instalaţiei avariate. Acest document nu precizează că ESZ Prahova ar fi avertizat sau ar fi solicitat vreo măsură privind riscul populaţiei de a nu mai avea acces la apă potabilă”, mai spun cei de la minister. Operatorul de apă ESZ Prahova avea obligaţia legală şi contractuală de a menţine rezerve minime de apă (BAC-ul nefuncţional din 2017), de a raporta imediat orice limită tehnologică a staţiei, de a evalua impactul turbidităţii asupra procesului de tratare, de a informa MMAP, ANAR şi autorităţile locale în cazul unei posibile întreruperi şi de a activa surse alternative, potrivit celor de la Mediu. ”Niciuna dintre aceste obligaţii nu a fost îndeplinită”, încheie Ministerul Mediului. RECOMANDAREA AUTORULUI: Toți știau. Cronologia dezastrului de la Paltinu. Primele informații despre Criza Apei au apărut în 17 iunie. Cinci luni mai târziu, 100.000 de oameni nu au apă și securitatea energetică a României este în pericol Vicepremierul Tánczos Barna, despre criza apei potabile: ”Dorel ajunge în funcţie de conducere din ce în ce mai des şi la companii vitale”.
Elevii din 13 localități prahovene fac cursuri online, săptămâna viitoare, pe fondul crizei apei potabile. Cum e ajutată populația din zonele afectate
Inspectoratul Școlar Județean (ISJ) Prahova a anunțat, duminică seara, că elevii din 13 localități vor face orele de curs în regim online, săptămâna viitoare. Decizia a fost luată ca urmare a crizei apei potabile. Măsura se va aplica școlilor din municipiului Câmpina și din alte 12 localități, pentru că în respectivele localităţi nu este furnizată apă potabilă şi nici menajeră în sistem centralizat, informează Mediafax. „Având în vedere că aprovizionarea cu apă potabilă în 13 localităţi din judeţul Prahova a fost întreruptă în urma unor probleme apărute la sursele de alimentare, vă comunicăm că, în perioada 02-05.12.2025, în unităţile de învăţământ/unităţile conexe din localităţile Câmpina, Breaza, Băicoi, Adunaţi, Cornu, Poiana Câmpina, Şotrile, Băneşti, Brebu, Telega, Floreşti, Vărbilău şi Aluniş, cursurile se vor desfăşura în sistem online”, se arată în comunicatul emis de Inspectoratul Şcolar Judeţean Prahova. În prezent, peste 107.000 de persoane din judeţele Prahova şi Dâmboviţa nu primesc apă în sistem centralizat, de două zile, deoarece apa în barajul Paltinu prezintă o turbiditate ridicată care nu poate fi tratată. „La Stația de Tratare Schiulești, situația din teren este puternic influențată de precipitațiile abundente din ultimele ore. Aluviunile aduse de torenți au pătruns masiv în zona de captare, provocând colmatarea instalațiilor și creșterea accentuată a turbidității apei brute. În aceste condiții, procesul de tratare nu se poate desfășura în parametri normali, motiv pentru care furnizarea apei potabile a fost oprită temporar.“, a transmis Hidro Prahova pe pagina de Facebook. În acest context, Comitetul Național pentru Situații de Urgență (CNSU) a adoptat, duminică, Hotărârea nr. 32, prin care se aprobă distribuirea din rezervele de stat a apei potabile și se dispun măsuri urgente pentru sprijinirea populației afectate. FOTO – Captură video: Știrile Pro TV „În această seară (duminică, 30 noiembrie-n.r.), peste 50.000 de litri de apă potabilă îmbuteliată, în flacoane de 2 litri, din rezerva de stat, vor ajunge în zonele afectate de întreruperea alimentării cu apă potabilă din județele Prahova și Dâmbovița. Mâine (luni, 1 decembrie-n.r.), în prima parte a zilei, vor ajunge încă 150.000 de litri. Distribuirea acestora va fi coordonată de prefecții județelor, în colaborare cu autoritățile locale și inspectoratele pentru situații de urgență. Vom suplimenta cantitățile în zilele următoare, până la restabilirea alimentării cu apă”, a mai spus premierul Ilie Bolojan.
Diana Buzoianu despre situația gravă privind criza apei din Prahova: Informaţiile care au ajuns la minister spuneau că în orice situaţie se va asigura apa potabilă”
Ministrul Mediului, Diana Buzoianu, a catalogat drept „de neacceptat” lipsa apei potabile pentru zeci de mii de consumatori din judeţul Prahova. Situaţia gravă din regiune a apărut din cauza turbidităţii crescute a apei de la barajul Paltinu, unde se efectuează lucrări, iar condiţiile meteorologice au agravat problema. „Informaţiile care au ajuns la Ministerul Mediului erau că «în orice situaţie vom asigura apa potabilă, nu există riscul de a nu asigura apa potabilă»”, a declarat ministrul. Buzoianu a precizat că este necesar să fie analizat imediat dacă se îndeplinesc criteriile pentru declararea stării de urgenţă. Într-o intervenție de duminică la Antena 3, ministra a fost întrebată despre eventuale ascunderi de informaţii privind criza apei. Diana Buzoianu a declarat că „toate autorităţile care au fost implicate nu au comunicat corect, nu au transmis informaţiile, nu au luat în calcul riscurile care urmau să aibă loc şi da, informaţiile care au ajuns la Ministerul Mediului erau că «în orice situaţie vom asigura apa potabilă, nu există riscul de a nu asigura apa potabilă»”. Referitor la o posibilă declarare a stării de urgenţă, ministrul a afirmat: „Da, «Apele Române» au dat această recomandare de a se analiza dacă se îndeplinesc condiţiile legale pentru situaţia de urgenţă. Astăzi cred că este necesar să fie analizat de urgenţă dacă se îndeplinesc criteriile”. Diana Buzoianu a mai spus că lucrările la baraj erau cunoscute încă din iunie și că intervenţia a fost amânată până la sfârşitul lunii noiembrie, în perioada ploioasă. „Vreau să aflu de ce o lucrare despre care se ştia din luna iunie, când ar fi putut să aibă loc lucrările în vară, fără a avea riscul acesta de ploi, a fost întârziată şi a fost lansată la finalul lunii noiembrie. (…) În analiza pe care au făcut-o autorităţile nu s-au luat în considerare cu adevărat riscurile, care sunt foarte ridicate, iată, doar dacă plouă, ceea ce este un eveniment absolut predictibil în această perioadă”, a explicat ministra. Potrivit datelor transmise de specialişti, încă 72 de ore după oprirea ploilor vor fi necesare pentru ca apa să devină din nou potabilă. Diana Buzoianu a mai spus că membrii Corpului de control al ministerului au demarat deja verificările și că autorităţile locale consideră situaţia „absolut inedită, în care s-au acumulat mai mulţi factori, pe de o parte scăderea apei din lac, pe de altă parte codul portocaliu”. Ministra a mai declarat că fenomenele meteorologice din această perioadă nu sunt imprevizibile, și că era de așteptat ca vremea să fie astfel în ultimele zile din noiembrie. „Dar dacă stăm să ne gândim corect, cinstit şi statistic, pe date, ideea că la final de toamnă – început de iarnă avem cod portocaliu în această zonă a României nu mi se pare un scenariu atât de imprevizibil”, a spus Buzoianu la Antena 3. Duminică, 30 noiembrie, Diana Buzoianu se află în Prahova pentru a discuta cu autorităţile judeţene despre rezolvarea acestei situaţii.
Cipru încearcă să învingă efectele secetei prin desalinizarea apei mării
Țara se confruntă cu o criză de apă fără precedent, pe fondul schimbărilor climatice, al scăderii precipitațiilor și al cererii tot mai mari de apă potabilă. Pentru a combate efectele secetei, autoritățile extind capacitățile de desalinizare a apei mării, o soluție considerată esențială pentru viitorul aprovizionării cu apă. „Plouă sau nu plouă, Cipru trebuie să-și acopere nevoile în materie de apă și putem face asta doar folosind tehnologia”, a explicat ministrul Agriculturii, Mediului și Resurselor Naturale, Maria Panayiotou, citată de Reuters. Oficialul a subliniat că actuala administrație a adoptat o politică de funcționare permanentă a stațiilor de desalinizare, indiferent de anotimp. Apa potabilă, o resursă pe cale de dispariție în Cipru Cantitatea anuală de precipitații a scăzut cu 15% în ultimii 90 de ani, iar temperaturile în capitala Nicosia au crescut cu 1,8°C, de două ori mai mult decât media globală, potrivit datelor oficiale. La 1 septembrie, rezervoarele de apă ale insulei erau umplute în proporție de doar 14,7%. Pe lângă schimbările climatice, presiunea demografică agravează situația. Populația Ciprului este de aproximativ 1 milion de locuitori, iar anual sosesc aproape 3 milioane de turiști. Cererea de apă a crescut de trei ori din 1990, lăsând țara cu un deficit permanent. „În 2023, deficitul a atins 66 de milioane de metri cubi, echivalentul a peste 26.000 de bazine olimpice”, a explicat Yianna Oikonomidou, inginer executiv la Departamentul de Dezvoltare a Apei. Ea susține că desalinizarea și reutilizarea apei tratate sunt singurele soluții viabile, în deplin acord cu principiile economiei circulare. Desalinizare cu prețul vieții marine Cipru a început să folosească desalinizarea în 1997, iar în prezent aceasta acoperă aproximativ 70% din consumul de apă potabilă. În vara aceasta au fost instalate stații mobile aduse din Emiratele Arabe Unite, iar autoritățile plănuiesc extinderea rețelei până la sfârșitul anului 2025. Totuși, unii oficiali și reprezentanți ai societății civile critică această direcție: „Este foarte costisitoare și, dacă nu este gestionată atent, poate provoca daune semnificative”, a avertizat deputatul Charalambos Theopemptou, președintele Comisiei pentru Mediu din Parlament. El a menționat plângerile pescarilor legate de scăderea vieții marine în zonele unde este evacuată saramura provenită din procesul de desalinizare. Cipru se transformă în deșert În paralel, experții atrag atenția că insula riscă un proces accelerat de deșertificare: „Cu excepția masivelor Troodos și Pentadaktylos, cele două principale lanțuri muntoase ale insulei Cipru, toate celelalte regiuni sunt potențial deșertificate”, a precizat pentru sursa citată Michael Loizides, inginer de mediu în cadrul Centrului de Proiecte și Cercetare AKTI. Pentru că „Cipru se află într-o situație devastatoare, iar asta înseamnă că trebuie să fim creativi și inovatori”, AKTI derulează un proiect european care explorează metode sustenabile de conservare a apei și refacere a solului, precum compostarea, proces natural prin care resturile organice se descompun și se transformă într-un îngrășământ natural foarte bogat.
Inundațiile din zona Praid închid fabricile pe bandă rulantă și sute de angajați se află la un pas de șomaj, din cauza lipsei apei potabile
Inundațiile și dezastrul de la Salina Praid au lăsat economia pe butuci. Salinitatea râului Târnava Mică a suferit modificări, iar în aceste momente sunt probleme cu alimentarea cu apă potabilă în oraşul Târnăveni. În acest context, cele mai multe companii cu capital străin şi-au suspendat activitatea, iar sute de angajaţi sunt în pericol de șomaj. De exemplu, o companie cu capital german care produce sisteme de ventilaţie industriale, unde profitul poate ajunge la 2 milioane de euro lunar, consumă 3.500 de litri de apă zilnic. Acum, cei din conducere caută soluţii pentru a nu renunţa definitiv la angajaţi. „Este destul de complicat, pentru că o zi avem apă, două nu avem. Am hotărât să oprim producția. Probabil o să încercăm să trimitem operatorii din producție în concedii forțate. Încercăm să îi relocăm în alte posturi”, a explicat Ciprian Burlacu, director de producție, potrivit observatornews.ro. „Ne împactează foarte tare, în primul rând, din punct de vedere al igienei la toalete pentru cei 270 de angajaţi. Am asigurat recipiente de 1000 de litri cu apă, găleţi”,a adăugat Alina Morar, şef administrativ și HR. Lipsa apei a afectat şi o fabrică care produce vată minerală pentru pieţele din străinătate, unde activitatea a fost sistată deja definitiv. „O firmă care a investit peste 140 de milioane de euro în municipiul Târnăveni. Au mari cereri, dar din păcate, salinitatea nu permite utilajelor să funcționeze. Acum este perioada construcțiilor. E plină vara şi ei sunt închişi, nu pot onora comenzile”, a declarat primarul din Târnăveni, Sorin Megheșan. În Târnăveni, dar şi alte trei comune, apa potabilă este sistată, astfel că singura sursă pentru populaţie este apa de la cisternă sau câteva sticle îmbuteliate oferite de autorităţi. „E foarte greu. Cam de trei săptămâni. Acum, mâine, iar primim… eu primesc două baxuri de apă”, a povestit o localnică. Autorităţile nu știu, deocamdată, când se va remedia situaţia, dar se aşteaptă la noi valuri de apă cu salinitate crescută. Marian Tănase are o experiență de peste 20 de ani în presa online. A absolvit Facultatea de Jurnalism din cadrul Universității Hyperion în anul 2001, iar în 2002 se angaja deja la portalul Apropo.ro, … vezi toate articolele
Aproape 40.000 de oameni din 16 localități mureșene riscă să rămână fără apă potabilă, după dezastrul de la Praid
Situație critică în județul Mureș. După dezastrul de la Praid, aproape 40.000 de oameni din 16 localități riscă să rămână fără apă la robinet. Salinitatea râului Târnava Mică a crescut brusc, miercuri seară, așa că două uzine ar urma să fie oprite, pentru că nu mai pot continua procesul de filtrare, informează Știrile Pro TV. Autoritățile cer oamenilor să-și facă rezerve de apă de uz casnic. Cea potabilă este asigurată cu cisterne de mai bine de o săptămână. Apa râului Târnava Mică – cel care se intersectează cu pârâul Corund – este monitorizată frecvent, după dezastrul de la salina Praid. De o săptămână, din cauza infiltrărilor de sare, localnicii primesc apă potabilă din cisterne, iar cea din rețea era folosită pentru uz casnic. Acum, situația riscă să fie și mai gravă, chiar dacă autoritățile sperau ca apa să poată fi folosită pentru animale. Pentru că salinitatea a crescut brusc, s-au luat unele măsuri. „Riscul este iminent ca în următoarele ore să trebuiească să oprim uzinele de apă din Fântânele și după câteva ore la propagarea valului respective inclusiv uzina din Târnăveni. Ju mai pot face față sistemele de tratare, inclusiv țevile. Vorbim de concentrații înzecite”, precizează Sipos Levente, director Aquaserv. „Presupun prin logică că o fi intrat apa săratăîn Târna,a motivul și cum chiar nu cunoaștem”, a declarat Barabas Antal Szabolcs, prefectul județului Mureș. Astfel, 16 localități ar putea rămâne fără apă la robinet. Oamenii sunt sfătuiți să-și facă rezerve de apă dulce. „Vom relua transportul de apă pentru adăparea animalelor cu cisternele propria ale ISU în funcție de solicitările acestora”, a afirmat Cristian Buhăianu, șef adjunct ISU Mureș. „Noi sperăm căîn câteva ore sau într-o zi sa reușim să repornim uzinele de apă”, a completat Sipos Levente, director Aquaserv. În județul Mureș sunt 48 de puncte de distribuție a apei potabile, iar monitorizarea râului continuă în 14 locuri. Până acum, s-au distribuit peste 570 de mii de litri de apă pentru consum și adăparea animalelor. FOTO – Captură video: Știrile Pro TV Marian Tănase are o experiență de peste 20 de ani în presa online. A absolvit Facultatea de Jurnalism din cadrul Universității Hyperion în anul 2001, iar în 2002 se angaja deja la portalul Apropo.ro, … vezi toate articolele
Alertă la Spitalul de Pediatrie Ploieşti. O bacterie periculoasă, prezentă în reţeaua de apă. Măsuri luate de autorități
Mihai Poliţeanu, primarul Piteștiului, a anunțat că, la peste o lună de când bacilul Piocianic a fost depistat în reţeaua Spitalului de Pediatrie din Ploieşti, bacteria este în continuare prezentă în reţeaua de apă a unităţii sanitare. Edilul precizează că, în continuare, există restricţii cu privire la folosirea apei furnizate în spital şi că s-a decis înlocuirea întregi reţele de ţevi din interiorul clădirii în care acesta funcţionează. Specialiștii spun că infecția cu o astfel de bacterie duce la infecții grave ale plămânilor, iar consecințele pot fi fatale. În condiţiile în care intervenţiile pentru igienizarea reţelei de apă nu au dat rezultat şi în contextul în care pe reţeaua din afara unităţii sanitare nu a fost depistat bacilul, s-a decis înlocuirea întregii reţele de ţevi din interiorul unităţii sanitare, lucrările în acest sens începând deja. „În data de 10 martie analizele au arătat că reţeaua internă de apă a Spitalului de Pediatrie Ploieşti este contaminată cu bacteria Pseudomonas aeruginosa (bacilul piocianic). Chiar dacă nu s-au semnalat cazuri de infecţie cu Pseudomonas Aeruginosa nici la pacienţii internaţi, nici la personalul spitalului, situaţia încă nu este rezolvată, în ciuda tuturor măsurilor pe care spitalul le-a luat din acel moment până astăzi. Bacilul este încă prezent în reţeaua de apă a spitalului”, anunţă, într-un mesaj postat joi pe reţelele de socializare, primarul Ploieştiului, Mihai Poliţeanu. Primarul a mai punctat că, în cadrul unei şedinţe organizate săptămâna aceasta împreună cu reprezentanţi ai Prefecturii Prahova, Consiliului Judeţean, Direcţiei de Sănătate Publică şi Spitalului de Pediatrie s-a stabilit menţinerea tuturor măsurilor anterioare de restricţionare a accesului la apa potabilă şi menajeră şi asigurarea în continuare a stocului de apă îmbuteliată pentru pacienţi, aparţinători şi personalul din spital. Sursă foto: Gândul CITIȚI ȘI: Reţeaua internă de apă a Spitalului de Pediatrie Ploieşti este CONTAMINATĂ cu bacteria Pseudomonas aeruginosa Mara Răducanu este jurnalist de eveniment. A terminat Facultatea de Jurnalism și Științele Comunicării din București și a lucrat la mai multe publicații, precum Jurnalul național, Evenimentul … vezi toate articolele
Cseke Attila: Aproape un milion de români au primit acces la APĂ potabilă prin Programul Anghel Saligny
„Aproape un milion de români au primit acces la apă potabilă, iar alți 800 de mii trăiesc în gospodării care au fost racordate la rețeaua de canalizare”, anunță ministrul Dezvoltării, Cseke Attila. „În 2020, aproape 28% din populație nu avea acces la un serviciu public de bază: apa potabilă de la robinet, 44% din populație locuia în gospodării neracordate la rețeaua de canalizare, aproape 1.000 de localități nu erau racordate la rețeaua de gaze și peste două treimi din drumurile județene și comunale nu erau modernizate. În 2021, Guvernul a adoptat Programul Național de Investiții «Anghel Saligny», un program menit să rezolve problemele de infrastructură edilitară de bază din localități”, afirmă Cseke Attila. Ministrul Dezvoltării a adăugat că, în trei ani, au fost modernizați 3.840 kilometri de drumuri comunale și județene, aproape 1 milion de cetățeni au primit acces la apă potabilă, 800 de mii de oameni trăiesc în gospodării racordate de atunci la rețeaua de canalizare și 42 de noi localități au fost racordate la rețeaua de gaze. Totodată, dacă la Revoluție, doar 4.000 de kilometri de drumuri județene și comunale erau modernizate, acum aproape 26.000 kilometri de drumuri comunale și județene sunt modernizate, iar numărul localităților racordate la rețeaua de gaze a fost dublat din 1990 până în 2023. „Programul Național de Investiții «Anghel Saligny» a fost conceput ca o soluție la rezolvarea problemelor de infrastructură edilitară de bază în localitățile României. Avem nevoie în continuare de acest program care a adus rezultate vizibile și livrează în continuare dezvoltare localităților din România”, a conchis ministrul. Sursa foto: Mediafax CITEȘTE ȘI: Ministerul Dezvoltării alocă 1,5 mld. lei pentru PROIECTE finanțate prin Programul „Anghel Saligny”. Cseke Attila: Achităm facturile restante Tanczos Barna: Continuăm DEZVOLTAREA localităţilor prin programele Anghel Saligny şi PNDL, pentru care am alocat 11 miliarde de lei Absolventă a Universității de Stat din Republica Moldova, Facultatea de Jurnalism și Științe ale Comunicării, Borșcevschi Olga a debutat în presă la televiziunea Realitatea TV Moldova și la … vezi toate articolele