Elena Lasconi: Demolarea fostei Uzine Electrice Câmpulung
Marți seară, 4 august, Elena Lasconi a publicat imagini de la demolarea fostei uzine electrice Câmpulung. Acțiunea de implozie controlată a fost pregătită în ultimele zile, iar intervenția a avut loc în condiții speciale de siguranță. Autoritățile au restricționat temporar circulația în zona operațiunii. „Imagini spectaculoase de la demolarea prin explozie controlată a fostei uzine electrice Câmpulung”, a notat Elena Lasconi pe Facebook. Loading … Elena Lasconi publică imagini de la demolarea fostei uzine electrice Câmpulung Fosta Uzină Electrică a fost demolată prin explozie controlată Fosta Uzină Electrică a fost demolată, în cursul zilei de marți, 4 august 2026. Înainte de implozie, zona a fost izolată, iar circulația a fost oprită temporar. Autoritățile au cerut populației să evite perimetrul și să respecte indicațiile echipelor din teren. Fosta Uzină Electrică din Câmpulung a fost demolată după zeci de ani de existență. Terenul din cartierul Apa Sărată va putea fi pregătit pentru viitoare proiecte de dezvoltare sau reamenajare, scrie epitesti.ro. Fosta Uzină Electrică a fost demolată Înainte de acțiunea propriu-zisă de demolare, autoritățile locale au anunțat modul în care urma să se desfășoare. Intervenția a fost programată între orele 13:00 și 21:00, în apropierea DJ 738 Câmpulung-Poenari de Muscel. Lucrările au fost efectuate de o firmă autorizată, cu sprijinul autorităților și al structurilor de ordine publică. Autoritățile au instituit măsuri stricte de siguranță pentru demolare. Accesul a fost interzis pe o rază de 500 de metri, iar circulația pe DJ 738 a fost oprită temporar în timpul detonării, scrie Ziarul din Muscel. Ce a transmis Primăria Municipiului Câmpulung „Vă informăm că în ziua de 04.08.2026 (marți), în intervalul orar 13:00 – 21:00, un operator economic autorizat va efectua lucrări de demolare a construcțiilor care au aparținut de fosta UZINĂ ELECTRICĂ situate în Municipiul Câmpulung, cartierul Apa Sărată, în apropierea drumului județean D.J. 738 (Câmpulung-Poenari de Muscel). Având în vedere că demolarea construcțiilor se execută prin metoda exploziei controlate, adresăm rugămintea cetățenilor care locuiesc în apropiere să își păstreze calmul, să evite desfășurarea de activități în afara locuinței, să mențină pe cât posibil ușile și ferestrele închise și să nu se deplaseze în zona indicată. Principalele măsuri de siguranță stabilite de executanți sunt: – este interzisă prezența persoanelor neautorizate la mai puțin de 500 de metri de construcțiile ce urmează a fi demolate; – pe timpul executării detonării controlate și pe o perioadă de 5-10 minute după explozie, D.J. 738 (pe sectorul de drum învecinat) va fi temporar închis. Vă asigurăm că activitatea de demolare se execută de către personal autorizat potrivit legii, în condiții de maximă siguranță, cu sprijinul autorităților locale și al structurilor din sistemul de ordine publică și siguranță națională! Vă mulțumim pentru înțelegere și ne cerem scuze pentru disconfortul creat!”, a transmis Primăria. Sursă foto: capturi video, Mediafax Foto Sursă video: Facebook
Riscul din paharul cu apă, egal cu cel al sedentarismului
Apa de la robinet ar putea fi un factor de risc cardiovascular subestimat: un studiu realizat pe peste 74.000 de persoane din întreaga lume arată că expunerea la apă potabilă cu salinitate ridicată crește riscul de hipertensiune arterială cu 26%, un nivel comparabil cu cel asociat sedentarismului, potrivit The Independent. Cercetătorii de la Universitatea Internațională din Florida, conduși de profesorul Rajiv Chowdhury, au analizat 27 de studii bazate pe populație din Europa, SUA, Australia, Israel, Bangladesh, Vietnam și Kenya. Concluzia este îngrijorătoare: apa potabilă mai sărată este asociată cu valori semnificativ mai ridicate ale tensiunii arteriale. De unde vine sarea din apa de băut Principala cauză este creșterea nivelului global al mării. Pe măsură ce oceanele avansează, apa de mare pătrunde în acviferele de apă dulce din zonele de coastă. Rezultatul: apa freatică devine din ce în ce mai sărată. Peste trei miliarde de oameni trăiesc în zone costiere sau în apropierea coastelor. Mulți dintre ei, în special din țări cu venituri mici și medii, depind de apa freatică ca principală sursă potabilă. Cifrele din spatele riscului Persoanele expuse la apă cu salinitate ridicată aveau o tensiune arterială sistolică mai mare cu aproximativ 3,22 mmHg. Tensiunea diastolică era mai mare cu aproximativ 2,82 mmHg. Riscul de hipertensiune era cu 26% mai ridicat față de persoanele care beau apă cu salinitate normală. Acest risc este comparabil cu cel al activității fizice reduse, care crește hipertensiunea cu 15–25%. Un miliard de oameni, deja afectați de hipertensiune Hipertensiunea arterială afectează peste un miliard de persoane la nivel global. Este una dintre principalele cauze ale bolilor de inimă și ale accidentelor vasculare cerebrale. Eforturile de prevenție se concentrează, de regulă, pe sarea din alimentație. Pâinea, cerealele, sosurile și mâncărurile semipreparate rămân principalele surse de sodiu. Apa potabilă nu a fost, până acum, considerată un factor major. Problema se va agrava odată cu schimbările climatice Dr. Chowdhury avertizează că situația se va înrăutăți pe măsură ce schimbările climatice se accelerează. Creșterea nivelului mării va contamina și mai mult sursele de apă dulce din zonele costiere. Populațiile vulnerabile – cele care nu pot detecta gustul sărat al apei și nu au acces la surse alternative – sunt cele mai expuse. Ele pot ingera cantități mari de sodiu fără să știe, doar prin consumul zilnic de apă. Limita de sare recomandată de Organizația Mondială a Sănătății este de maxim 5 grame pe zi.
Sursa neașteptată de sare care ar putea crește tensiunea arterială a milioane de oameni
Cercetările recente arată că un factor de mediu mai puțin discutat ar putea contribui semnificativ la creșterea tensiunii arteriale în rândul populației globale, în special în zonele de coastă afectate de schimbările climatice, scrie Science Alert. Pe măsură ce nivelul mărilor crește, apa sărată pătrunde tot mai mult în sursele de apă dulce, contaminând acviferele subterane utilizate pentru consumul uman. Peste trei miliarde de oameni trăiesc în regiuni de coastă sau apropiate de coastă, multe dintre acestea situate în țări cu venituri mici și medii, unde apa subterană reprezintă principala sursă de băut. În aceste comunități, apa sărată și hipertensiunea arterială pot deveni o problemă majoră de sănătate publică, deoarece sodiul din apă este dificil de detectat gustativ. O echipă internațională de cercetători, coordonată de Rajiv Chowdhury, profesor de sănătate globală la Florida International University, a realizat o analiză sistematică și o meta-analiză care a inclus 27 de studii populaționale din mai multe țări, însumând peste 74.000 de participanți. Rezultatele arată că persoanele expuse la apă sărată au, în medie, o creștere de 3,22 mmHg a tensiunii sistolice și de 2,82 mmHg a tensiunii diastolice. Mai mult, riscul de a dezvolta hipertensiune este cu 26% mai mare, efectele fiind cele mai pronunțate în comunitățile de coastă. Apa sărată, comparabilă cu sedentarismul Deși creșterile de tensiune pot părea modeste la nivel individual, la scară largă acestea pot duce la un număr semnificativ de cazuri suplimentare de boli cardiovasculare. Cercetătorii subliniază că riscul asociat cu apa sărată este comparabil cu cel al sedentarismului, un factor de risc bine cunoscut. În prezent, Organizația Mondială a Sănătății nu stabilește un prag de siguranță pentru sodiul din apa potabilă.