Parlamentul European cere crearea unei piețe unice a apărării în Uniunea Europeană. Raportul a fost aprobat miercuri
Parlamentul European a aprobat miercuri un raport care propune crearea unei piețe unice pentru apărare în Uniunea Europeană și adoptarea unor măsuri pentru acoperirea deficitului de capabilități militare ale statelor membre. Acesta a fost adoptat cu 393 de voturi pentru, 169 împotrivă și 67 de abțineri. Conform comunicatului de presă, documentul prezintă planul eurodeputaților pentru un sistem de apărare european mai integrat, cu scopul de a consolida baza tehnologică și industrială din domeniul apărării. Parlamentarii consideră că o piață comună ar putea crește eficiența cheltuielilor militare, ar putea susține competitivitatea industriei și ar putea întări autonomia strategică a Uniunii. Raportul prevede, de altfel, creșterea finanțării europene pe termen lung pentru sectorul apărării, dar și dezvoltarea unor programe comune de achiziții. Eurodeputații propun și o administrare comună a echipamentelor militare pe durata întregului ciclu de viață, dar și reguli mai simple pentru proiectele industriale realizate în cooperare între mai multe state. Un alt obiectiv important îl reprezintă reducerea dependenței de furnizorii din afara Uniunii Europene. Pentru acest lucru, raportul recomandă stimulente care să încurajeze cooperarea între companiile din diferite state membre și să susțină integrarea industriei europene de apărare. Eurodeputații susțin și introducerea unui principiu de tip „cumpărare europeană” în cazul achizițiilor militare. Acest tip de abordare ar putea face cererea mai previzibilă pentru industrie și ar putea încuraja investițiile în cercetare și dezvoltare, alături de extinderea capacităților de producție. Ucraina este și ea menționată în document, prin arhitectura de securitate europeană. Parlamentarii consideră că Ucraina ar trebui inclusă în piața europeană de apărare și tratată ca parte integrantă a acestui sistem. Pentru eliminarea problemelor, în raport este recomandată reformarea regulilor privind achizițiile publice din domeniul apărării. Deputații cer aplicarea directivelor europene și simplificarea transferurilor de echipamente militare între statele membre. Printre măsuri se regăsesc procedurile de certificare comune și recunoașterea reciprocă a autorizațiilor de securitate.
Europa vrea să se apere singură: Liderii europeni vor să se bazeze mai puțin pe SUA după acțiunea lui Trump asupra Groenlandei
Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a transmis la Conferința de Securitate de la München că liderii europeni simt o schimbare majoră, scrie Reuters. „Au fost depășite unele linii care nu mai pot fi depășite”, a spus Ursula. Tensiunile transatlantice au crescut după revenirea președintelui Donald Trump la Casa Albă. Dorința lui Trump de a anexa Groenlanda a condus la creșterea îndoielile europenilor privind sprijinul Washingtonului pentru apărarea NATO. Secretarul de stat american Marco Rubio a făcut puține reasigurări pe tema aceasta, spunând că SUA doresc să colaboreze cu Europa. Rubio a folosit în discursul său de la München un ton mai calm decât JD Vance anul trecut, dar a criticat politica recentă europeană și nu a menționat NATO, Rusia sau războiul din Ucraina. Cu războiul pe cale să intre în al cincilea an, liderii europeni au declarat că vor accelera consolidarea propriei apărări și se vor baza mai puțin pe SUA. „Acest nou început este corect în toate circumstanțele. Este corect dacă Statele Unite continuă să se distanțeze. Este corect atâta timp cât nu ne putem garanta propria securitate pe cont propriu”, a spus Friedrich Merz. Cancelarul german, președintele francez, Emmanuel Macron și prim-ministrul britanic, Keir Starmer au promis sprijin pentru un „pilon european” mai puternic în cadrul NATO. Merz a declarat că a început discuțiile cu Macron despre o descurajare nucleară europeană, Franța fiind singura țară cu descurajare nucleară complet independentă în Europa. Europa trebuie să transforme cuvintele în fapte, a spus Ursula von der Leyen. Cheltuielile pentru apărare au crescut aproape 80% de la începutul războiului din Ucraina. Membrii NATO au convenit să crească cheltuielile de bază de la 2% la 3,5% din PIB, cu un plus de 1,5% pentru alte investiții de securitate. Țările europene au format consorții pentru sisteme de arme mai complexe. Miniștrii apărării din Franța, Germania, Italia, Polonia și Suedia au semnat o scrisoare de intenție pentru proiectul European Long-Range Strike Approach (ELSA), dedicat dezvoltării de rachete „de adâncime”. Cu toate acestea, unele proiecte mari întâmpină probleme în continuare. Viitorul proiectului de avion de vânătoare franco-germano-spaniol FCAS este în joc de luni de zile. Partenerii nu au putut stabili cota de muncă pentru companii. De asemenea, există dispute privind limitarea achizițiilor de arme doar la firmele UE sau deschiderea către alți producători. „În timpul acestui război, armele evoluează mai repede decât deciziile politice menite să le oprească.”, a declarat președintele Volodimir Zelenski despre acest subiect. Numai luna trecută, Ucraina a fost atacată de peste 6.000 de drone și 150 de rachete.