Ministrul Apărării: România a spus că nu trimite trupe. Nici nu s-a cerut ca aceasta să trimită trupe în Iran
Ministrul Apărării, Radu Miruță, a declarat duminică, într-o intervenție la Antena 3, că România nu are în vedere trimiterea de trupe în zone de conflict precum Ucraina sau Iran. Radu Miruță a declarat că astfel de decizii nu se iau unilateral și depind de cadrul legal și de angajamentele internaționale. Întrebat dacă există o „linie roșie” privind desfășurarea de trupe în afara țării, ministrul a explicat că România acționează strict în limitele stabilite de legislație și de apartenența la NATO. „Trimiterea de trupe în afara țării nici nu se face doar printr-o decizie la Ministerul Apărării conform legislației actuale. România a spus că nu trimite trupe în Ucraina, nici ca garanții de securitate”, a declarat acesta. Acesta a precizat că nu există nici discuții privind implicarea României în alte conflicte din afara ariei NATO, cum ar fi războiul din Iran, desfășurat de Israel și SUA în această perioadă: „România a spus că nu trimite trupe, nici nu s-a pus problema, nici nu s-a cerut dacă să trimită România sau să nu trimită trupe în Iran. Că nu este o chestiune care implică NATO, ce se întâmplă în Iran. România participă la misiuni internaționale doar în cadrul parteneriatelor, a mai adăugat Ministrul Apărării. „Uitați, în luna aprilie, România trimite, cred că vreo sută de militari într-o misiune de poliție aeriană pe care noi o desfășurăm în Lituania. Absolut, doar în acest cadru suntem astăzi”, a spus Miruță. Ministrul a oferit și exemplul unei misiuni recente din Irak, în ceea ce privește protejarea, de către Români, a propriilor militari, aflați în situații de risc. „Am avut 117 militari la baza NATO din Irak. De asemenea, o chestiune ca parteneriat și ca membri NATO, s-au întors acum o săptămână, vinerea trecută, pentru că a crescut gradul de risc acolo și baza a fost evacuată și noi am adus militarii de pe o zi pe alta în România absolut în siguranță și în totalitate”, a declarat acesta.
Cum arată forțele militare ale României și pe ce loc se află Armata la nivel global. Punctele forte și punctele slabe ale Apărării
În contextul escaladării conflictului dintre Isarel-SUA și Iran, apare tot mai des întrebarea: Cât de capabile sunt forțele militare ale României în cazul unui posibil război la nivel global? Deși sunt voci sceptice care spun că România are o armată slabă și susțin că am fost acceptați în NATO datorită poziției noastre strategice, adevărul este că țara noastră nu este un stat peste care se poate trece cu vederea atunci când vine vorba despre forțele militare. În acest sens, Global Firepower a realizat un clasament al celor mai puternice armate din lume pentru anul 2026 și arată diferențe uriașe între marile puteri militare și statele cu capacități militare mai reduse. Analiza prezintă o imagine detaliată a forțelor armate ale principalelor state și ia în calcul aspecte precum dimensiunea armatei, bugetele militare și echipamentele din dotare. În 2026, România se află pe locul 52 în topul țărilor cu cele mai puternice armate din lume, din 145 de state cuprinse în clasamentul realizat de publicația specializată în apărare Global Firepower. Important de menționat este faptul că Global Firepower (GFP) nu este o sursă oficială, dar analizează indicele de putere militară (PowerIndex) pe baza a peste 60 de indicatori, inclusiv numărul de militari activi, diversitatea armamentului, resursele naturale, capacitatea logistică, infrastructrua strategică și oferă o perspectivă asupra capacităților militare convenționale ale statelor analizate. Deși a pierdut un loc în clasament, din punct de vedere militar, România rămâne lider regional, Ungaria fiind pe locul 57, Bulgaria pe locul 62, iar Serbia pe locul 63. Care este statul cu cea mai puternică forță militară Statele Unite, Rusia și China rămân printre cele mai puternice forțe militare ale lumii și continuă să domine clasamentul realizat de Global Firepower. În 2025, bugetul Apărării al SUA a depășit 830 de miliarde de dolari, cel mai mare din lume. Armata americană are aproximativ 1,3 milioane de militari activi, la care se adaugă încă 800.000 de rezerviști. Forțele aeriene și navale sunt printre cele mai dezvoltate din lume. Aviația militară a Statelor Unite dispune de aproximativ 1.800 de avioane de vânătoare, 900 de avioane de atac și aproximativ 1.000 de elicoptere de atac. În același timp, flota navală include 11 portavioane, 9 nave de desant portelicoptere, 83 de distrugătoare, 27 de corvete și 66 de submarine. Forțele Terestre americane au aproape 4.000 de tancuri, aproximativ 1.500 de piese de artilerie autopropulsate și aproximativ 1.700 de lansatoare multiple de rachete. Din anumite puncte de vedere, forțele militare ale României stau foarte bine, potrivit analizei GFP. De exemplu, la capitolul fregate, România are trei astfel de nave și se află pe poziția 16 din 145, iar la capitolul corvete pe 8 din 145, cu șapte astfel de nave aflate în serviciu activ. De asemenea, țara noastră ocupă locul 13 la artilerie tractată, locul 21 la sisteme MLRS (lansatoare multiple de rachete) și locul 23 la rețeaua feroviară. Sursa: Global Firepower Din punct de vedere financiar, România are un buget militar de aproximativ 10,23 mld. dolari, adică locul 34 din 145. De asemenea, la indicatorul privind paritatea puterii de cumpărare, țara noastră se află pe locul 35 la nivel global, cu o valoare estimată la aproximativ 774 mld. dolari. Sursa: Global Firepower De altfel, Armata României are aproximativ 75.000 de militari în serviciu, aproximativ 55.000 de rezerviști și aproximativ 15.000 de membri ai forțelor paramilitare. În plus, România deține arme și platforme capabile. Forțele Aeriene române au în dotare aproximativ 32 de avioane de tip F-16 și 60 de elicoptere. Sursa foto: Ministerul Apărării Naționale Forțele Terestre au aproximativ 250 de tancuri și aproximativ 240 de lansatoare multiple de rachete. Sursa foto: Mediafax De asemenea, Forțele Navale ale României au în dotare 3 fregate și 4 corvete. De asemenea, în România există un scut anti-rachetă (platformă Aegis Ashore) foarte performant, la Deveselu. Acesta are rolul de a intercepta rachetele balistice care vizează flancul estic al NATO. Care sunt punctele slabe ale Apărării În contrast, stăm foarte prost la 9 capitole, conform analizei Global Firepower. Forțele militare ale României nu dispun de avioane de atac la sol, submarine, distrugătoare și elicoptere de atac, motiv pentru care ocupăm poziția 145 din 145 posibile. De asemenea, analiza evidențiază faptul că nivelul datoriei externe este unul extrem de ridicat, aproximativ 145 mld. dolari, motiv pentru care țara noastră se situează pe locul 104 din 145. Indicatorul este important deoarece, pe termen lung, spațiul fiscal pentru investiții în domeniul apărării ar putea fi afectat. Ce investiții urmează să facă România în apărare Este important de precizat că România continuă programele de înarmare, inclusiv cu bani europeni prin programul SAFE. În total acesta costă 9,6 miliarde de euro, iar România va lua transportatoare blindate de personal 8×8 / Piranha 5, vedete de intervenție pentru scafandri, nave de patrulare maritimă, elicoptere multi-misiune H225M, sisteme de rachete Naval Strike Missile (NSM), armele și muniția individuală de infanterie la standard NATO, mașini de luptă pentru infanterie pe șenile, sisteme de apărare antiaeriană, radare și sisteme de rachete sol-aer și muniții. Armata României continuă să se mențină la mijlocul clasamentului global și are anumite puncte forte din punct de vedere al infrastructurii logistice și al unor capabilități terestre și navale. Totuși, lipsa unor platforme militare moderne, precum avioanele de atac dedicate, rămâne una dintre principalele provocări pentru modernizarea forțelor armate. RECOMANDAREA AUTORULUI: Primul anunț al Armatei Române despre războiul din Orientul Mijlociu: „Nu este o amenințare militară la adresa teritoriului național” România găzduiește cel mai mare exercițiu militar al Forțelor Terestre ale SUA din Europa. Când are loc și ce testează NATO
Parlamentul European cere crearea unei piețe unice a apărării în Uniunea Europeană. Raportul a fost aprobat miercuri
Parlamentul European a aprobat miercuri un raport care propune crearea unei piețe unice pentru apărare în Uniunea Europeană și adoptarea unor măsuri pentru acoperirea deficitului de capabilități militare ale statelor membre. Acesta a fost adoptat cu 393 de voturi pentru, 169 împotrivă și 67 de abțineri. Conform comunicatului de presă, documentul prezintă planul eurodeputaților pentru un sistem de apărare european mai integrat, cu scopul de a consolida baza tehnologică și industrială din domeniul apărării. Parlamentarii consideră că o piață comună ar putea crește eficiența cheltuielilor militare, ar putea susține competitivitatea industriei și ar putea întări autonomia strategică a Uniunii. Raportul prevede, de altfel, creșterea finanțării europene pe termen lung pentru sectorul apărării, dar și dezvoltarea unor programe comune de achiziții. Eurodeputații propun și o administrare comună a echipamentelor militare pe durata întregului ciclu de viață, dar și reguli mai simple pentru proiectele industriale realizate în cooperare între mai multe state. Un alt obiectiv important îl reprezintă reducerea dependenței de furnizorii din afara Uniunii Europene. Pentru acest lucru, raportul recomandă stimulente care să încurajeze cooperarea între companiile din diferite state membre și să susțină integrarea industriei europene de apărare. Eurodeputații susțin și introducerea unui principiu de tip „cumpărare europeană” în cazul achizițiilor militare. Acest tip de abordare ar putea face cererea mai previzibilă pentru industrie și ar putea încuraja investițiile în cercetare și dezvoltare, alături de extinderea capacităților de producție. Ucraina este și ea menționată în document, prin arhitectura de securitate europeană. Parlamentarii consideră că Ucraina ar trebui inclusă în piața europeană de apărare și tratată ca parte integrantă a acestui sistem. Pentru eliminarea problemelor, în raport este recomandată reformarea regulilor privind achizițiile publice din domeniul apărării. Deputații cer aplicarea directivelor europene și simplificarea transferurilor de echipamente militare între statele membre. Printre măsuri se regăsesc procedurile de certificare comune și recunoașterea reciprocă a autorizațiilor de securitate.
Ministrul Apărării: România nu a oferit sprijin pentru atacul împotriva Iranului și nu a primit solicitări de implicare
Ministrul Apărării, Radu Miruță, a declarat luni că România nu a avut niciun rol în acțiunile militare declanșate împotriva Iranului și că nicio infrastructură aflată pe teritoriul național nu a fost utilizată în acest scop. Miruță a declarat că statul român nu a pus la dispoziție facilități, baze sau alte resurse care să contribuie la atacurile recente. „Vă confirm că, de pe teritoriul naţional, România nu a sprijinit ceea ce s-a întâmplat vineri seară sau când a fost iniţiat atacul împotriva Iranului. Nu s-au folosit, că am primit multe întrebări zilele astea la minister, s-a folosit de pe teritoriul naţional vreo facilitate pentru a ajuta un astfel de atac? Şi răspunsul pe care l-am primit de la şeful Statului Major este că nu”, a declarat ministrul Apărării, luni seară, la Euronews România. În contextul tensiunilor din regiune, ministrul a fost întrebat dacă autoritățile de la București au primit vreo cerere de implicare, inclusiv pentru eventuale acțiuni desfășurate în Europa, după ce o bază militară britanică din Cipru a fost vizată de un atac iranian. Radu Miruță a precizat că, până în prezent, nu există o astfel de solicitare oficială. „Se întâmplă multe lucruri în primele zile ale unui astfel de atac militar şi sunt şi foarte multe informaţii care se împing într-o anumită direcţie. Eu vă spun oficial că România, până în acest moment, nu a primit o astfel de solicitare”, a răspuns ministrul.
Radu Miruță, întrevederi cu reprezentanți ai industriei europene de apărare, la München
Ministrul Apărării, Radu Miruță, a avut vineri întâlniri cu reprezentanți ai industriei europene de Apărare, sectorului tehnologic și organizațiilor de analiză strategică, în cadrul Conferinței de Securitate de la München. Potrivit unui comunicat al Ministerului Apărării Naționale, discuțiile s-au concentrat pe extinderea cooperării industriale, stimularea investițiilor în România, dezvoltarea parteneriatelor pe termen lung și facilitarea transferului de tehnologie, în acord cu obiectivele de modernizare a forțelor armate și consolidare a bazei industriale și tehnologice de apărare la nivel european. În întâlnirile cu Gerd Chrzanowski, CEO Schwarz Group, Thomas Saueressig, membru al Comitetului Executiv SAP SE, Éric Béranger, CEO MBDA, și Michael Schöellhorn, CEO Airbus Defence and Space, s-au analizat perspectivele cooperării în producția de echipamente și sisteme de apărare, digitalizarea proceselor industriale, reziliența lanțurilor de aprovizionare și dezvoltarea capabilităților tehnologice avansate. Radu Miruță a spus că România „își asumă un rol activ în arhitectura de securitate euroatlantică, fiind nu doar un beneficiar, ci și un furnizor de securitate în regiune”. Ministrul a afirmat că dezvoltarea unei industrii naționale de apărare competitive, interoperabile și integrate în ecosistemul european reprezintă o prioritate extrem de importantă. El a mai punctat interesul României pentru atragerea de investiții, realizarea de proiecte comune de producție și mentenanță pe plan intern și crearea de parteneriate care să crească autonomia strategică și capacitățile industriale europene. Potrivit MApN, „România este un partener de încredere, predictibil și angajat în dezvoltarea unor proiecte industriale sustenabile, care să sprijine atât securitatea națională, cât și consolidarea Pilonului European al NATO și a dimensiunii de apărare a Uniunii Europene”. În cadrul întâlnirilor cu oficiali seniori ai Atlantic Council și The Cohen Group au fost discutate progresele pe partea de securitate regională, consolidarea relației transatlantice, rolul NATO și al Uniunii Europene, dar și perspectivele sprijinului pentru Ucraina și investițiile în sectorul apărării.