Nicușor Dan a discutat cu comisarul european Magnus Brunner despre apărarea UE și spațiul Schengen
„Vizita sa în țara noastră are loc într-un context de securitate dificil, resimțit puternic în regiune. România se confruntă zilnic cu provocări tot mai complexe, dar și-a dovedit deja contribuția semnificativă la consolidarea securității Uniunii Europene și va continua să acționeze la fel de predictibil”, a scris Nicușor Dan într-un mesaj pe rețelele de socializare. În discuții, Dan a mulțumit comisarului Brunner „pentru sprijinul și implicarea sa în procesul de aderare a României la spațiul Schengen”. „Am subliniat că prima evaluare a țării noastre realizată după intrarea în Schengen a confirmat că România acționează ca un membru deplin și responsabil, fără deficiențe majore care să necesite măsuri urgente”, a mai spus Dan. Un alt subiect abordat a fost apărarea granițelor Uniunii Europene, pe fondul războiului din Ucraina. „Apreciem recunoașterea regiunii Mării Negre ca zonă strategică, de care depinde siguranța întregii Europe și susținerea primită de la nivel european pentru întărirea capacității de reacție la agresiunea hibridă din partea Rusiei”, a încheiat președintele.
UE a ajuns la un acord de principiu pentru susținerea industriei apărării. Condiția centrală privind achizițiile de echipamente
Consiliul Uniunii Europene și Parlamentul European au ajuns la un acord de principiu privind Programul Industriei Europene pentru Apărare (EDIP), un proiect în valoare de 1,5 miliarde de euro pentru perioada 2025-2027. ”Președinția Consiliului UE și negociatorii Parlamentului European au ajuns la un acord provizoriu asupra Programului Industriei Europene pentru Apărare (EDIP), un program special de finanțare a apărării în valoare de 1,5 miliarde de euro, în perioada 2025-2027”, anunță Consiliul UE. Programul EDIP are rolul de stimulare a consolidării apărării europene prin intensificarea competitivității și a reacției Bazei Industriale și Tehnologice Europene (EDTIB). Are și rolul de susținere a cooperării industriei europene de apărare cu Ucraina și cu firmele ucrainene. ”Programul Industriei Europene pentru Apărare este un element central al reacției europene în materie de apărare. Va accelera capacitatea de producție și va furniza echipamente esențiale, asigurând că putem răspunde rapid și determinat la mediul de securitate tot mai complex. În același timp, va aprofunda parteneriatul nostru cu Ucraina prin aducerea industriei ucrainene mai aproape de a noastră – spre beneficiul reciproc al Europei și al Ucrainei”, a afirmat Troels Lund Poulsen, vicepremier și ministru al Apărării în Danemarca, țară care exercită Președinția semestrială a Consiliului UE. Un element central al acordului îl reprezintă condiția ca volumul echipamentelor militare achiziționate din afara UE să nu depășească 35% din costurile estimate ale produsului final. Nicio piesă nu va putea fi cumpărată din națiuni care nu au acorduri de asociere cu UE sau dacă sunt generate situații care ar afecta securitatea statelor europene. Foto: Profimedia RECOMANDAREA AUTORULUI: A 12-a zi de CRIZĂ în Franța. Un fost premier dezaprobă suspendarea reformei pensiilor. Philippe susține DEMITEREA lui Emmanuel Macron ANALIZĂ Frankfurter Allgemeine Zeitung: O pauză scumpă în criza politică din FRANȚA. Administrația Macron produce daune pe termen lung
Ursula von der Leyen, cu ochii pe România. Șefa UE înăsprește tonul în scandalul dronelor: Se întâmplă ceva periculos
Uniunea Europeană trebuie să se doteze cu sisteme ”strategice” pentru a răspunde amenințărilor Rusiei, a afirmat Ursula von der Leyen, președintele Comisiei Europene, evocând incursiunile aeriene produse în ultimele săptămâni în mai multe state europene, inclusiv în România. ”Se întâmplă ceva nou și periculos pe cerul Europei. În ultimele două săptămâni, avioane de vânătoare MIG au pătruns ilegal în spațiul aerian al Estoniei, iar numeroase drone au survolat obiective esențiale din Belgia, Polonia, România, Danemarca și Germania. Numeroase curse aeriene au fost blocate, au fost mobilizate avioane de vânătoare și au fost aplicate măsuri de contracarare pentru protejarea cetățenilor noștri. Nu vă lăsați păcăliți: este vorba de un model îngrijorător de amenințări tot mai mari”, a declarat Ursula von der Leyen, în discursul rostit miercuri în plenul Parlamentului European, la Strasbourg. ”Misiunea fondatoare a Uniunii Europene este menținerea păcii. Astăzi, acest lucru înseamnă dobândirea capabilităților de respingere a agresiunilor și provocărilor. Europa trebuie să dobândească urgent capacitățile strategice de reacție. Rusia vrea să ne divizeze, iar noi trebuie să răspundem prin unitate. Zidul anti-dronă este reacția noastră la realitățile războiului modern”, a subliniat președintele Comisiei Europene. Alianța Nord-Atlantică și Uniunea Europeană au stabilit să intensifice acțiunile comune de contracarare a amenințărilor Rusiei. ”Europa trebuie să furnizeze un răspuns puternic și unitar la incursiunile dronelor Rusiei de la frontierele noastre. De aceea, vom propune acțiuni imediate pentru a crea un zid anti-dronă în cadrul Sistemului pentru monitorizarea flancului estic. Trebuie să acționăm rapid, împreună cu Ucraina și prin coordonarea strânsă cu NATO”, a anunțat săptămâna trecută Ursula von der Leyen, președintele Comisiei Europene. La rândul său, Mark Rutte, secretarul general al NATO, a cerut acțiuni concrete pentru protejarea spațiului aerian european. Foto: Profimedia RECOMANDAREA AUTORULUI: A 3-a zi de CRIZĂ în Franța /Lecornu continuă negocierile pentru adoptarea bugetului/ Premierul demisionar va purta o discuție cu MACRON Comisia Europeană lansează proceduri de sancționare a ROMÂNIEI /Bruxellesul cere protejarea albinelor și îmbunătățirea infrastructurii rutiere
Moșteanu, întâlnire cu reprezentanții BEI în vederea cooperării în domeniul industriei de apărare
Potrivit comunicatului de presă publicat de MApN, ministrul Apărării Ionuț Moșteanu a discutat a avut o întrevedere alături de Robert de Groot, vicepreședintele Băncii Europene de Investiții (BEI), dar și Ioannis Tsakiris, vicepreședinte BEI, responsabil pentru România. Pe agenda discuțiilor s-au aflat aspecte care privesc oportunitățile de cooperare în domeniul industriei de apărare. Reprezentanții BEI au prezentat posibilități concrete de colaborare, prin dezvoltarea de parteneriate și extinderea criteriilor de eligibilitate pentru proiectele de investiții în acest sector strategic, potrivit sursei citate. Discuțiile au avut loc la sediul Ministerului Apărării. Banca Europeană de Investiții (BEI) este o instituție financiară independentă, care își stabilește în mod autonom deciziile privind contractarea împrumuturilor și acordarea de credite, în funcție de proiect și de oportunitățile de pe piețele financiare. În cadrul Uniunii Europene, BEI urmărește prioritățile de finanțare stabilite la nivel european, iar în afara UE, BEI sprijină politicile de dezvoltare și cooperare în diverse țări ale lumii.
Oana Țoiu anunță intenția României de a produce drone defensive împreună cu Ucraina
„Credem că este strategic ca flancul estic să fie mai bine protejat, mai ales în domeniul apărării aeriene. În această direcție, construim parteneriate, de exemplu cu Ucraina, pentru a produce drone defensive pentru viitor”, a spus Țoiu. Ministra a adăugat: „Credem în capacitatea noastră de a face acest lucru realitate rapid”, în marja Adunării Generale ONU. Șefa diplomației de la București a menționat că dialogul privind producția de drone a început înaintea incidentelor recente privind pătrunderea unor aeronave sau drone rusești în spațiul aerian NATO. Ministra a adăugat că inițiativa face parte dintr-un efort mai larg al UE de a crea un „zid de drone” pentru a proteja regiunea și că proiectul nu vizează doar România, ci și aliații NATO și UE. Privind prezența trupelor americane în România, Oana Țoiu a menționat că a fost aprobată o creștere numărului de trupe pentru operațiuni în Orientul Mijlociu.
Angel Tîlvăr, decorat de preşedintele Poloniei pentru contribuţia la securitatea regională
Tîlvăr a declarat că primeşte această recunoaştere „cu emoţie şi responsabilitate”, subliniind că este un semn al aprecierii nu doar personale, ci şi al eforturilor României de a fi un aliat de încredere şi un partener strategic pentru Polonia şi întreaga regiune. În mandatul său la Ministerul Apărării (2023-2025), Tîlvăr a coordonat proiecte majore de securitate într-un context marcat de războiul din Ucraina şi de tensiunile de pe Flancul Estic al NATO. Printre realizările invocate de acesta se numără inaugurarea Centrului European de Instruire F-16 de la Feteşti, sprijinul pentru instruirea piloţilor ucraineni, lansarea iniţiativei comune România–Bulgaria–Turcia pentru siguranţa navigaţiei în Marea Neagră, achiziţia de avioane F-16 şi F-35, modernizarea cadrului legislativ în domeniul apărării şi programe de sprijin pentru personalul militar. De asemenea, Tîlvăr afirmă că a avut un rol activ în diplomaţia militară, prin participarea la reuniuni internaţionale şi consolidarea parteneriatelor României cu SUA, Canada, Coreea de Sud, Turcia şi Republica Moldova, precum şi prin coordonarea reuniunilor formatului B9. „Această distincţie mă onorează, dar mai ales mă responsabilizează. Ea confirmă că România şi Polonia rămân unite în prima linie a securităţii europene şi euroatlantice, pe temelia prieteniei, solidarităţii şi a valorilor comune”, a mai transmis fostul ministru al Apărării.
Miniștrii Apărării din Coreea de Sud și Japonia se întâlnesc la Seul în marja forumului anual de securitate organizat de Coreea de Sud
Miniștrii Apărării din Coreea de Sud, Ahn Gyu-back și Japonia, Gen Nakatani vor purta luni discuții la Seul, în cadrul primei vizite oficiale a unui ministru japonez al apărării în Coreea de Sud după zece ani, anunță Yonhap. Întâlnirea are loc în marja forumului anual de securitate Seoul Defense Dialogue, organizat de Ministerul sud-coreean al Apărării. Întâlnirea trebuia să aibă loc anul trecut Inițial, întâlnirea era programată pentru luna decembrie a anului trecut, însă s-a amânat din cauza crizei politice din Coreea de Sud, declanșate de încercarea fostului președinte Yoon Suk Yeol de a impune legea marțială. Cei doi oficiali au convenit, în cadrul unor discuții telefonice desfășurate luna trecută, să consolideze cooperarea bilaterală în materie de securitate, precum și colaborarea trilaterală cu Statele Unite. Întâlnirea are loc la scurt timp după ce liderii Chinei, Rusiei și Coreei de Nord au participat împreună la parada militară de la Beijing ce comemeorează sfârșitului celui de-al Doilea Război Mondial în Asia, într-o demonstrație de unitate.
Ministrul Apărării despre fabrica de pulberi: Din această producție vom face aici armament
„Rheinmetall o să facă o fabrică de pulberi. Asta a semnat Radu (N.R. Ministrul Economiei, Radu Miruță), este un proiect, o discuție începută acum un an și ceva”, a spus Moșteanu la Antena 3 CNN. Acesta a mai explicat: „E foarte important să avem aceste pulberi în România, în Europa și în România, pentru că în momentul ăsta Europa e dependentă de pulberi venite din Serbia, din Turcia, din China. Sunt lanțuri lungi de aprovizionare și e bine să avem această producție aici. Din această producție vom face aici armament”. Despre înzestrarea Armatei Române, Moșteanu a declarat: „Nu o să se întâmple peste noapte, dar toate contractele pe care noi le închidem de acolo, contractele de înzestrare, o să aibă o componentă de localizare a producției aici, în țară. Și vorbim, de exemplu, de armamentul individual pentru armata română, contract care urmează să se deruleze și să se închidă la anul, vrem noi să-l închidem, să-l băgăm pe SAFE”.
Oana Țoiu, la reuniunea Gymnich: securitatea Dunării și a Mării Negre, pe agenda discuțiilor
Reuniunea Gymnich, găzduită de Danemarca și moderată de șefa diplomației europene, Kaja Kallas, a oferit cadrul pentru dezbateri asupra priorităților de politică externă ale Uniunii Europene și ale statelor membre. Oana Țoiu a subliniat importanța asigurării securității Dunării și a Mării Negre, mai ales în contextul intensificării agresiunilor Rusiei în regiune. Totodată, ea a prezentat concluziile trilateralei România – Republica Moldova -Ucraina, desfășurată recent la Cernăuți, privind investițiile europene și naționale în conectivitate. Un alt punct de pe agenda discuțiilor a vizat necesitatea îmbunătățirii procesului decizional al UE în domeniul securității și al politicii externe, pentru a permite Uniunii să aibă o voce mai puternică pe plan internațional. Miniștrii celor 27 de state membre au formulat o cerință comună pentru asigurarea vizelor necesare diplomaților europeni la Adunarea Generală a ONU din New York, subliniind că o eventuală soluție de pace în Orientul Mijlociu are nevoie de participarea atât a Israelului, cât și a Palestinei la masa negocierilor. În marja reuniunii, șefa diplomației române a avut întrevederi bilaterale cu omologii din Finlanda și Slovacia, axate pe cooperarea în cadrul Flancului Estic și pe sprijinul pentru aderarea României la OCDE.
Ionuț Moșteanu vrea flexibilizarea legislației pentru investiții în industria de apărare
Moșteanu a participat, în perioada 28-29 august 2025, la Reuniunea informală a miniștrilor apărării din statele membre ale Uniunii Europene, desfășurată la Copenhaga, Danemarca. La prima sesiune de discuții, miniștrii apărării au analizat modalitățile de consolidare a sprijinului militar al Uniunii Europene pentru Ucraina, cu accent pe asigurarea munițiilor, rachetelor și mijloacelor de apărare aeriană, dar și pe intensificarea cooperării industriale dintre UE și Ucraina în domeniul apărării. Totodată, au fost evaluate modalitățile de extindere a activităților Misiunii de Asistență Militară a Uniunii Europene pentru Ucraina (EUMAM). La sesiune au participat secretarul general adjunct al NATO, doamna Radmila Shekerinska și, prin videoteleconferință (VTC), ministrul ucrainean al apărării, Denîs Șmîhal. Agenda a inclus, de asemenea, o sesiune de lucru dedicată stadiului implementării direcțiilor din Carta Albă privind pregătirea europeană pentru apărare 2030 și a pachetului Readiness 2030. Miniștrii au avut prilejul să își exprime intențiile de colaborare în domeniile prioritare și să contribuie la definirea modalităților privind consolidarea bazei industriale europene din sectorul apărării. Moșteanu a susținut, în cadrul discuțiilor, flexibilizarea legislației pentru a urgenta investițiile în industria de apărare și simplificarea mecanismelor de evaluare a finanțării prin SAFE, precum și alocarea unor sume substanțiale pentru mobilitate militară și capacități intermodale cu utilizare duală. La sesiunea dedicată apărării europene a participat și președintele Comisiei pentru securitate și apărare din Parlamentul European, Marie-Agnes Strack-Zimmermann. Pe agenda reuniunii s-a aflat și un prânz de lucru în cadrul căruia s-a urmărit evaluarea angajamentelor militare operaționale ale Uniunii Europene în cadrul Politicii de Securitate și Apărare Comună (PSAC), cu accent pe adaptarea respectivelor operații și misiuni UE la noile provocări de securitate, definirea obiectivelor strategice și corelarea resurselor disponibile cu necesitățile operaționale.