Arborele de smirnă, esențial pentru parfumurile de lux și veniturile Africii, este amenințat de secetă
Amenințați de lipsa apei și roși de animalele înfometate, copacii care odinioară formau o pădure densă în Etiopia sunt în pericol, spun localnicii, potrivit AP. La începutul acestui an, cercetătorii susținuți de Asociația Americană a Produselor din Plante Medicinale, un grup comercial, și de Born Global, o organizație non-profit, au vizitat o sursă a prețioasei rășini care ajunge pe piețele globale din unele dintre cele mai vulnerabile locuri de pe Pământ. Scopul lor era să se asigure că cei care recoltează rășina obțin mai multe profituri directe, în loc de intermediari de-a lungul lanțului opac de aprovizionare. Smirna, utilizată în practicile de frumusețe, sănătate și religioase din antichitate Etiopia este o sursă majoră de smirnă, care a fost utilizată în practicile de frumusețe, sănătate și religioase cel puțin încă din Egiptul antic. Recoltarea tradițională în regiune nu s-a schimbat, ceea ce ajută la protejarea copacilor și produce rășină de cea mai înaltă calitate. Recoltarea manuală a smirnei îi crește prețul, dar cei care lucrează această rășină văd un profit mic. Colectarea unui kilogram (2,2 livre) de rășină aduce între 3,50 și 10 dolari. Asta e departe de prețurile parfumurilor la care contribuie, comercializate de branduri de modă cunoscute precum Tom Ford, Comme des Garcons și Jo Malone, și vândute la prețuri de până la 500 de dolari pe sticlă. Între timp, curiozitatea cu privire la alte utilizări potențiale ale smirnei crește odată cu creșterea interesului global pentru remediile naturale.
Diana Buzoianu: Tăierile ilegale de arbori din spațiile verzi urbane trebuie să devină infracțiuni
Proiectul de modificare a Codului Silvic vine în urma numeroaselor cazuri în care legislația actuală nu a permis sancționarea adecvată a intervențiilor abuzive asupra arborilor, în special în parcurile și zonele verzi ale orașelor mari. „Nu putem vorbi despre orașe sănătoase atâta timp cât legislația permite, prin omisiune, distrugerea arborilor din parcuri și spații verzi. În situații precum cele din IOR, instituțiile s-au lovit de limitele legii în vigoare. Prin această Ordonanță vom putea corecta un vid legislativ și stabili clar că tăierea abuzivă a arborilor din spațiile verzi urbane este o faptă penală. Orașele au nevoie de protecție reală, nu doar declarativă”, a declarat ministra mediului, apelor și pădurilor, Diana-Anda Buzoianu. Decizia de a introduce un regim penal vine în contextul unui fenomen în creștere. Potrivit Ministerului Mediului, Bucureștiul a pierdut peste 500 de hectare de spațiu verde în ultimele decenii, iar în Parcul IOR au fost defrișați ilegal peste 1.500 de arbori, situație în care autoritățile nu au putut aplica actualele prevederi ale Codului silvic deoarece terenul era încadrat la categoria „curți construcții” . „Cazurile recente, precum tăierea ilegală a 30 de arbori în Sectorul 6, sancționată contravențional cu 300.000 lei, confirmă că actualele instrumente sunt insuficiente pentru a descuraja fenomenul. Proiectul prevede că tăierea, distrugerea sau degradarea fără drept a vegetației forestiere de pe spațiile verzi cu suprafețe de peste 500 mp va constitui infracțiune, pedepsită cu închisoare de la 6 luni la 3 ani, indiferent dacă terenul se află în domeniul public sau privat, inclusiv în cazul celor încadrate în categoria „curți construcții” . Vor putes fi tăiați în continuare doar arborii pentru care există legislație să fie tăiați. Această modificare elimină ambiguitățile legislative care au împiedicat până acum intervenția autorităților în cele mai sensibile cazuri de distrugere a arborilor”, transmite Ministerul Mediului, duminică, într-un comunicat de presă. Potrivit notei de fundamentare, înăsprirea regimului sancționator este necesară pentru protejarea patrimoniului verde urban, reducerea efectului de insulă de căldură, îmbunătățirea calității aerului și protejarea sănătății populației, în condițiile în care Bucureștiul are doar 0,88 arbori pe locuitor, mult sub recomandarea europeană de 3 arbori per locuitor.