De ce se încălzește Europa în ritm record. Patru factori
Europa se încălzește cu viteză record. Continentul se confruntă cu efecte severe ale încălzirii climatice în 2026, iar zona europeană se încălzește mai rapid decât alte regiuni ale lumii. Specialiștii avertizează că fenomenul are consecințe grave asupra populației. Încălzirea globală afectează întreaga lume, însă Europa se încălzește de două ori mai rapid decât celelalte continente. Valurile de căldură au provocat deja zeci de mii de decese asociate temperaturilor extreme în această vară. Loading … Europa se încălzește cu viteză record. Sursă foto: Shutterstock Continentele se încălzesc mai repede decât oceanele, care absorb mai multă căldură. Europa este însă deosebit de vulnerabilă din patru motive. Printre acestea se numără schimbarea tiparelor meteo, apropierea de Arctica, reducerea zăpezii și scăderea poluării atmosferice. Europa este acum cu 2,5°C mai caldă față de perioada preindustrială. Creșterea este aproape dublă față de media globală, de 1,4°C. Din anii ’90, temperaturile europene au crescut cu 0,56°C pe deceniu. În comparație, în America de Nord, temperaturile au crescut cu 0,42°C, iar în America de Sud, creșterea este cu 0,27°C, arată The Guardian. Valuri de căldură mai frecvente și mai intense în Europa Modificările circulației atmosferice au favorizat valuri de căldură mai frecvente și mai intense în Europa. În iunie 2026 a fost înregistrat cel mai sever val de căldură de până acum. Aerul fierbinte a rămas blocat sub o „cupolă de căldură” staționară. Schimbările ar putea fi legate de modificarea curentului jet. Acest vânt puternic de mare altitudine influențează vremea din Europa și, la rândul său, este afectat de încălzirea globală. Arctica se încălzește cel mai rapid dintre regiunile planetei. Topirea gheții accelerează fenomenul. Suprafața albă reflectă lumina solară, iar reducerea ei permite absorbția unei cantități mai mari de căldură. Topirea gheții lasă la vedere oceanul mai întunecat, care absoarbe mai multă căldură. Astfel, procesul de topire se accelerează și apropierea Europei de Arctica contribuie la creșterea mai rapidă a temperaturilor, explică sursa. În trecut, suprafețe extinse din Europa erau acoperite de zăpadă pe timpul iernii. Zăpada reflecta lumina solară și ajuta la menținerea temperaturilor mai scăzute, însă încălzirea climatică reduce stratul de nea de pe continent. În martie 2025, suprafața Europei acoperită de zăpadă a scăzut cu 31% față de media 1991-2020. Suprafața pierdută a fost de aproximativ 1,3 milioane de kilometri pătrați. A fost al treilea cel mai scăzut nivel înregistrat din 1983. Cum poate fi accentuată încălzirea pe termen scurt și care sunt consecințele? Aerul mai curat poate accentua încălzirea pe termen scurt. Reducerea poluării elimină particulele care reflectau o parte din lumina solară. Astfel, mai multă căldură ajunge la suprafața Pământului și, în același timp, efectul încălzirii provocate de dioxidul de carbon devine mai evident. Particulele poluante reflectă o parte din radiația solară și contribuie și la formarea norilor. Reducerea poluării lasă mai multă căldură să ajungă la sol, iar fenomenul ar putea favoriza și apariția unor tipare de blocaj atmosferic. De altfel, există și o serie de consecințe. Încălzirea accelerată provoacă tot mai multe decese, iar incendiile și secetele devin mai intense. Și furtunile, ploile torențiale și inundațiile sunt amplificate de temperaturile ridicate. Efectele afectează viețile și veniturile oamenilor din Europa, iar situația se va agrava până la atingerea emisiilor „zero”. Simon Stiell, șeful ONU pentru climă, avertizează că efectele crizei climatice au ajuns la nivel de „urgență națională”. El cere renunțarea mai rapidă la combustibilii fosili și susține extinderea energiei regenerabile și protejarea populației. Sursă foto: Shutterstock – imagini care au rol ilustrativ
Arctica pierde o suprafață uriașă de gheață: record negativ înregistrat în această iarnă
În mod normal, gheața arctică atinge extinderea maximă în luna martie, după luni întregi de temperaturi scăzute și întuneric polar, scrie CNN. În 2026, însă, această extindere a fost mult mai redusă decât media istorică. Datele colectate de NASA și de Centrul Național pentru Date despre Zăpadă și Gheață (NSIDC) arată că suprafața gheții marine a ajuns la aproximativ 5,52 milioane de mile pătrate. Este cu circa 9% mai puțin decât media înregistrată între 1981 și 2010. Comparativ cu valorile obișnuite, lipsește o suprafață de gheață de aproximativ 500.000 de mile pătrate. Ar fi o zonă de aproape două ori mai mare decât statul american Texas. Tendința de scădere continuă de decenii Nivelul scăzut din acest an se situează foarte aproape de recordul negativ înregistrat anul trecut. Este considerat cel mai mic maxim de iarnă observat de când există măsurători satelitare, începând din 1979. Cercetătorii spun că un singur an cu valori reduse nu reprezintă neapărat o schimbare majoră. Totuși, datele pe termen lung arată o tendință clară de scădere a gheții arctice. În ultimii 19 ani, nivelurile de gheață marină au fost constant printre cele mai scăzute din istorie. Gheața arctică joacă un rol important în echilibrul climatic al planetei. Suprafața sa albă reflectă o mare parte din radiația solară înapoi în spațiu. Pe măsură ce gheața dispare, oceanul întunecat absoarbe mai multă căldură. Iar acest fenomen accelerează încălzirea globală și influențează tiparele meteorologice la nivel mondial. Potrivit specialiștilor, reducerea continuă a gheții arctice este unul dintre cele mai clare semnale ale schimbărilor climatice provocate de emisiile de gaze cu efect de seră. Arctica ar putea rămâne fără gheață vara până în 2050 Un studiu publicat în 2023 sugerează că Oceanul Arctic ar putea deveni aproape complet lipsit de gheață în timpul verii până în jurul anului 2050. Procesul se va produce chiar dacă emisiile globale de carbon ar fi reduse semnificativ. Oamenii de știință avertizează că pierderea gheții din Arctica nu este doar un fenomen regional, ci unul cu consecințe globale asupra climatului, ecosistemelor și nivelului mărilor.
Oficial. NATO lansează o misiune în Arctica
NATO a anunțat lansarea unei misiuni de consolidare a securității în Arctica, potrivit Le Figaro. Aceasta se numește „Arctic Sentry”. Anunțul oficial a fost făcut miercuri. Despre misiune s-a vorbit în ultima vreme ca urmare a dezbaterilor provocate de președintele SUA, Donald Trump, despre Groenlanda. Noua misiune subliniază angajamentul Alianței de a „menține stabilitatea într-una dintre cele mai importante regiuni din punct de vedere strategic”, a declarat Comandantul Suprem al Forțelor Aliate, generalul american Alexus Grynkewich, prin intermediul unui comunicat de presă. Liderii europeni au fost reticenți în ceea ce privește intențiile Administrației Trump privitoare la Groenlanda. Recent, în timpul unei întâlniri de la Palatul Élysée cu liderii Danemarcei și Groenlandei, președintele Franței, Emmanuel Macron, a descris conflictul cu Statele Unite privind Groenlanda drept un „semn de avertizare strategic pentru întreaga Europă”. Președintele american Donald Trump a spus în repetate rânduri că SUA sunt obligate să controleze Groenlanda. El a vorbit despre achiziționarea insulei, dar nu a exclus varianta militară. Declarațiile au sporit presiunea asupra localnicilor care refuză autoritatea americană și asupra Danemarcei, care controlează insula. Trump susține că Rusia și China ar putea prelua controlul asupra Arcticii dacă Washingtonul nu o face. În cele din urmă, Trump a acceptat ca o sluție pentru securitatea regiunii arctice să fie realizată în colaborare cu NATO.
Italia intră în jocul Arcticii: Roma are planuri pentru proiecte economice în regiune
Premierul Giorgia Meloni vrea să transforme nordul înghețat într-o „zonă de pace, cooperare și prosperitate”. Strategia Italiei pentru Arctica a fost făcută piblică vineri, la Roma, de miniștrii de Externe, Apărare și Cercetare. Meloni a precizat că Italia este „perfect conștientă” de importanța strategică a Arcticii. „Această regiune reprezintă un cadran esențial în echilibrul global”, a spus prim-ministrul italian, citat sâmbătă de Politico. Ea a cerut ca Arctica să devină o prioritate clară pentru Uniunea Europeană și NATO și a îndemnat alianța nord-atlantică să aibă o prezență coordonată, menită „să prevină tensiunile, să mențină stabilitatea și să răspundă ingerințelor altor actori”. Planuri pentru afaceri italiene în Arctica Ministrul de Externe Antonio Tajani a anunțat că Italia va lansa „o misiune de afaceri italienească în Arctica”. „Atenția Europei și a Italiei pentru Arctica nu este una nouă. Am recunoscut întotdeauna rolul său central”, a spus Tajani. El a precizat că Roma analizează crearea unui grup de afaceri axat pe exporturi în domenii precum apărarea, energia și spațiul. „Vrem să ne sprijinim companiile, pentru că regiunea arctică este o prioritate pentru noi”, a declarat oficialul. Discuții cu SUA pe tema materiilor prime Șeful diplomației italiene va ajunge la Washington în următoarele săptămâni, unde va purta discuții despre materii prime, inclusiv cu secretarul de stat american Marco Rubio. Tot în acest sens, Roma va găzdui, la începutul lunii martie, Arctic Circle Rome Forum – Polar Dialogue, un eveniment dedicat dialogului asupra Arcticii. La forum sunt așteptați antreprenori, companii din domeniul apărării, cercetători, oameni de știință și politicieni. Anunțul a fost făcut de ministrul Cercetării, Anna Maria Bernini. Strategia Italiei a fost prezentată la scurt timp după ce Danemarca și mai mulți aliați au anunțat că își vor întări prezența militară în Groenlanda, ca urmare a declarațiilor repetate ale președintelui SUA, privind intenția sa de a prelua teritoriul arctic. „Pare începutul unei glume” Ministrul Apărării italiene, Guido Crosetto, a criticat aceste desfășurări militare fragmentate. „Nu are sens ca fiecare țară să trimită câte 15 soldați”, a spus el. „15 italieni, 15 francezi, 15 germani – pare începutul unei glume”. Crosetto a subliniat că Italia este deja activă în regiunea arctică: „Marina, Forțele Aeriene și Armata desfășoară exerciții în Arctica de mult timp. Nu vorbim despre gesturi simbolice”. „Este în interesul nostru să păstrăm lumea occidentală unită și să gândim în termeni de NATO și ONU”, a mai spus ministrul.
SUA își mărește flota de spărgătoare de gheață în regiunea arctică, în demersul său de a-i valorifica resursele extrem de bogate
Cursa pentru mineralele arctice se intensifică, iar administrația Trump nu vrea să piardă startul. Administrația Trump își mărește flota de spărgătoare de gheață în Arctica, conform unui raport care avertizează că alte națiuni își extind „capacitățile” în regiunea bogată în resurse, iar China e o amenințare deosebită. Alături de China e și Rusia mutată în regiune. Topirea gheții oferă noi rute de călătorie și comerciale, oportunități de baze militare, potrivit Axios. Regiunile arctice și polare, din ce în ce mai importante Obsesia lui Trump pentru Groenlanda e justificată de dorința de a valorifica imensa bogăție a teritoriului arctic. Departamentul pentru Securitate Internă acordă prioritate „construirii și întreținerii spărăgoarelor de gheață arctice și polare la nivel național, promovând, în același timp, inițiativele de dezvoltare a forței de muncă”, se arată într-un raport al departamentului. „Regiunile arctice și polare sunt din ce în ce mai importante pentru securitatea națională și prosperitatea economică și conducerea globală a SUA”, se mai precizează în raport, mai ales că și alte națiuni își extind capacitățile în aceste locații. Chinezii sunt deja acolo, iar America nu-și permite să nu fie și ea Un număr „fără precedent” de nave militare și de cercetare chineze au operat în apele arctice americane sau în apropierea acestora în 2025, potrivit raportului intitulat. Efortul de colaborare pentru spargerea gheții face parte din demersul Gărzii de Coastă de a apăra suveranitatea americană, într-o poziție proactivă, care reflectă „angajamentul reînnoit al administrației de a securiza frontierele și interesele SUA, chiar și în regiunea arctică îndepărtată”.