Un arheolog amator susține că ar fi găsit un obiect de pe vremea voievodului Ștefan cel Mare cu ajutorul unui detector de metale
Un căutător de comori a semnalizat o descoperire arheoligică de mare importanță pe grupul „DetecțieMetal-Comunitatea Arheologilor Amatori din România” de pe platforma Facebook. El susține că în timp ce căuta cu detectorul de metale, a surprins un semnal de 38-40 la o adâncime de peste 30 cm. Crezând că era o conservă, și-a făcut curaj și a săpat, a scris el Facebook. Ce a găsit pare să fie de mare importantță istorică. Pare a fi o pecete medievală, cu înscrisuri slavone. Autorul descoperirii crede că ar putea fi pecetea voievodului Bogdan I sau chiar a lui Ștefan cel Mare. „Salutare grup ,În urma unui semnal de 38-40 la o adâncime de peste 30 cm pe equinox 800 , crezând ca este o conserva, am zis totuși sa sap.Rog o identificare la aceasta pecete dacă este Bodgan I sau Ștefan cel Mare.Multumesc anticipat !” În imagine se poate vedea clar și stema Moldovei – capul de bour cu o stea între coarnele sale, Luna și un trandafir heraldic, similar cu sigiliul lui Ștefan cel Mare. Capu de bour a fost folosit pe stema Principatului Moldovei la un timp după extincție, din secolul 15, înlocuit cu un cap de zimbru, o altă specie extinctă din secolul 18. Trandafirul heraldic a fost luat drept un soare. Soarele dintre coarne a fost luat drept o stea reprezentată adesea cu 6 raze, sau cu 5 dar cu vârful în jos. Primele monede emise de statul moldovenesc, datând din vremea domniei lui Petru I Mușat, aveau de regulă următoarea legendă în limba latină: SIM PETRI WOIWODI, SIM MOLDAVIENSIS, care se întregește astfel: Signum Petri woiwodi, signum Moldaviensis, pentru ca, în timpul lui Alexandru cel Bun, cea mai frecventă legendă să fie „MONE ALEXANDRI, WD MOLDAVIENSIS”, adică Moneda Alexandri, waiwodae Moldaviensis. Cea mai veche pecete domnească cu stema Moldovei este cea atârnată de un document semnat de Petru Mușat la 1377, cu sigiliul „Petrus voivoda Moldaviensis”, cu capul de bour având coarnele recurbate în afară. Majoritatea sigiliilor domnești conțineau elementul constitutiv obligatoriu, cu legenda în limba slavonă: „Печать ИО Романа воевода Земле Молдавской” („pecetea voievodului Roman al Țării Moldovei”). Sigiliul atârnat de gramota semnată de Alexandru cel Bun are legenda: „Печать Олександра воеводы, господарь Земли Молдавской”. Din 1409, este modificată forma coarnelor bourului, acestea fiind curbate înăuntru, în relație cu dispariția bourului și cu forma coarnelor de zimbru. Informații despre blazoanele medievale din Țara Moldovei se pot găsi în următoarea biografie: Mischevca, V., Negrei, I., Nichitici, Al., Simbolurile Țării Moldovei Grigore Jitaru, Blazoane domnești în Țara Romînească și Moldova, Editura Uniunii Scriitorilor, Chișinău, 1997 G. Buzdugan, O. Luchian, C. C. Oprescu, Monede și bancnote românești, București Citește și: Filă neprețuită de istorie românească! A fost DESCOPERIT un Tetraevangheliar scris în perioada domniei lui Ștefan cel Mare Absolvent al Facultății de Istorie (2013-2016) și al programului de master „Istorie și Practică în Relații Internaționale” (2019-2021) la Universitatea din București, Alexandru Stan Bogdan … vezi toate articolele
Revoluția AI în secvențierea proteinelor: Descoperiri esențiale în medicină, arheologie, dar și mediu
Se pare că noi modele bazate pe inteligență artificială pot identifica proteine necunoscute în probe complexe, oferind, astfel, perspective esențiale pentru cercetarea biologică și istorică. După ce a revoluționat înțelegerea plierii proteinelor, inteligența artificială se impune acum în domeniul secvențierii proteinelor, procesul prin care se identifică proteinele pe baza secvenței de aminoacizi care le compun, scrie Science.org. Noile sisteme AI, mai rapide și mai eficiente decât metodele clasice, permit detectarea proteinelor necunoscute, chiar și în probe degradate din țesuturi infectate, medii marine sau situri arheologice. Cea mai recentă inovație, descrisă într-un studiu publicat în Nature Machine Intelligence, provine de la o echipă europeană care a dezvoltat InstaNovo, un model de AI capabil să identifice proteine patogene în răni și compuși proteici produși de microbi marini. InstaNovo este doar unul dintre cele peste 20 de sisteme AI de acest tip apărute în ultimii patru ani. „Este clar că în această direcție se îndreaptă domeniul”, afirmă William Noble, cercetător în AI aplicată proteomicii la Universitatea Washington. Concret, folosirea acestor instrumente s-a extins deja în biologia evoluționistă, unde sunt folosite pentru a analiza proteine antice care pot oferi indicii despre diferențele dintre Homo sapiens și rudele sale dispărute. Algoritmi inspirați de modelele de limbaj Spre deosebire de metodele tradiționale, care se bazează pe compararea fragmentelor de peptide cu baze de date existente, noile modele de inteligență artificială, inclusiv Casanovo și InstaNovo, reconstruiesc proteinele analizând toate combinațiile posibile de peptide, chiar și în absența unor corespondențe în baze de date. Ele folosesc rețele neuronale similare celor care susțin modelele lingvistice precum ChatGPT, pentru a „învăța” sintaxa proteinelor, adică regulile prin care aminoacizii se combină cel mai probabil. InstaNovo aduce o noutate, și anume un mecanism numit „difuzie”, care introduce și elimină zgomot digital în datele de intrare pentru a rafina rezultatul, o tehnică utilizată și în generarea de imagini de către AI-uri precum DALL-E. În testele de laborator, InstaNovo și versiunea sa avansată, InstaNovo+, au identificat cu 42% mai multe peptide decât modelul precedent Casanovo. Aplicat în practică, InstaNovo a detectat peste 1200 de peptide unice în proteina albumină din răni infectate, de zece ori mai multe decât metodele convenționale. Dintre acestea, 254 erau complet necunoscute în bazele de date existente. Alte peptide au fost asociate cu 52 de proteine bacteriene, demonstrând capacitatea AI-ului de a analiza probe biologice complexe. Aplicații promițătoare în arheologie și mediu – totul cu inteligența artificială Noile AI-uri sunt deja folosite în cercetarea arheologică. Matthew Collins, specialist în paleoproteomică la Universitatea Cambridge, utilizează aceste modele pentru a analiza probe vechi de milenii, în care proteinele sunt adesea degradate sau provin de la specii dispărute. Modelele AI s-au dovedit eficiente în astfel de condiții „imprevizibile”, identificând urme de proteine de iepure în situri neanderthaliene și proteine musculare de pește în vase ceramice antice din Brazilia. „Aceste instrumente sunt atât de folositoare, încât ne-am mutat întreaga cercetare pe această platformă”, afirmă Collins. „Este o schimbare de paradigmă”, s-a precizat, de asemenea.
O femeie din Iași a fost prinsă de polițiști că vindea vestigii DACICE într-un talcioc. Obiectele le-ar fi primit de la un profesor universitar
O femeie de 48 ani din Iași a intrat în vizorul oamenilor legii după ce a fost prinsă când vindea în talcioc vestigii arheologice la sume cuprinse între 3 și 5 lei. Artefactele ar data din perioada dacică. Poliţiştii locali de la Serviciul Intervenţii au anunţat că vestigiile arheologice din perioada dacică provin din zona Băiceni, comuna Cucuteni, fiind pietre din granit, marmură și ceramică. Fiecare piesă avea o inscripție specifică exponatelor regăsite în muzee, potrivit Agerpres. „Astăzi de dimineaţă (duminică), unul dintre poliţiştii de la Servicii Intervenţii a observat că o femeie în vârstă de aproximativ 50 de ani oferea spre vânzare diverse pietre din granit, marmură, ceramică dacică. Colegului nostru i-a atras atenţia că fiecare pietricică avea o inscripţie cu acelaşi scris de mână, exact ca în exponatele care se regăsesc în muzeele de profil. A întrebat acea persoană cu cât vinde acele pietre. I s-a răspuns că între 3 şi 5 lei. Poliţistul local s-a gândit că ceva nu e în regulă şi a condus acea persoană la Secţia 6 Poliţie”, a explicat Liviu Zanfirescu. Ancheta va fi efectuată de Serviciul Investigaţii Criminale din cadrul IPJ Iaşi. „Persoana respectivă a motivat că are acele pietre, 38 la număr, de la o persoană la care a făcut curăţenie. Cert este că astfel de vestigii nu aveau ce căuta într-un talcioc. Ele pot proveni fie de la un muzeu, de la o colecţie, de la o universitate”, a subliniat directorul general al Poliţiei Locale Iaşi. Femeia a dezvăluit că le-a primit cadou de la un fost profesor universitar după ce i-a făcut curățenie la domiciliul acestuia. Profesorul a decedat între timp. După anchetă, obiectele recuperate vor fi încredințate specialiștilor de la Palatul Culturii din Iași pentru Muzeul de Istorie al Moldovei. Vor fi inventariate și clasificate în funcție de perioada din care provin. Potrivit legilor țării, orice obiect de valoare găsit în pământ aparține patrimoniului și trebuie să ajungă la muzeu, indiferent că este vorba de silexuri, cioburi sau topoare. Femeia care a încălcat legea va fi amendată cu 3.000 lei pentru că nu a anunțat autoritățile că deține astfel de obiecte. Polițiștii iau în calcul și deschiderea unui dosar penal. Sursa Foto: Poliția locală Iași Citește și: Adevărata POVESTE a coifului de la Coțofenești, spusă de urmașa descoperitorului său. „NU a fost folosit pentru adăparea găinilor” Absolvent al Facultății de Istorie (2013-2016) și al programului de master „Istorie și Practică în Relații Internaționale” (2019-2021) la Universitatea din București, Alexandru Stan Bogdan … vezi toate articolele