Ministerul Culturii reia bursele de studii și creație după aproape două decenii. Cine va putea primi 10.000 de lei
Regulamentul a fost aprobat prin Ordinul ministrului Culturii nr. 3253/2026 și stabilește două categorii principale de finanțare: burse de studii și burse de creație. Bursele de studii includ, potrivit regulamentului, bursele propriu-zise, stagiile de formare, granturile de călătorie și rezidențele artistice. A doua categorie este reprezentată de bursele de creație, destinate desfășurării unor activități de creație în domeniile culturale stabilite prin regulament. La momentul adoptării documentului, cuantumul este stabilit la 10.000 de lei pentru fiecare bursă. Valoarea va putea fi modificată ulterior prin ordin al ministrului Culturii, în funcție de bugetul aprobat anual. Banii trebuie utilizați exclusiv în scopul pentru care a fost acordată finanțarea. De la cinematografie și muzică până la patrimoniu și arhitectură Regulamentul stabilește 11 domenii pentru care vor putea fi acordate burse: artele spectacolului, arta cinematografică, audiovizual, arte vizuale, curatoriat și critică de artă, muzică și muzicologie, cultură scrisă, patrimoniu cultural imaterial, patrimoniu cultural mobil, arhitectură, dialog intercultural și diplomație culturală. Domeniile vor putea fi detaliate sau ajustate în funcție de prioritățile stabilite anual. Bursele vor fi acordate în limita sumelor prevăzute în fiecare an cu această destinație în bugetul Ministerului Culturii. Ce trebuie să conțină dosarul Selecția beneficiarilor se va realiza pe baza unor criterii de evaluare aprobate anual prin ordin al ministrului Culturii. Potrivit regulamentului, candidații trebuie să depună, între altele, formularul de înscriere, CV-ul, o copie a actului de identitate sau pașaportului, documente privind studiile relevante, o scrisoare de intenție și proiectul de studii sau creație. Dosarul trebuie să conțină și cel puțin două scrisori de recomandare din partea unor specialiști în domeniu, precum și o declarație pe propria răspundere privind documentele și îndeplinirea condițiilor de eligibilitate. Documentele vor fi transmise online, iar dosarele incomplete sau depuse după termen vor fi respinse. Personalul Ministerului Culturii și al instituțiilor aflate în subordinea sau coordonarea acestuia, precum și anumite rude ale acestora, nu poate beneficia de aceste burse pe durata raporturilor de muncă sau de serviciu, conform regulamentului. Beneficiarii trebuie să justifice folosirea banilor Acordarea finanțării se va face printr-un contract încheiat între Ministerul Culturii și beneficiar. Acesta va stabili scopul bursei, valoarea și modalitatea de plată, durata, obligațiile de raportare și condițiile în care banii pot fi recuperați. Beneficiarii trebuie să prezinte documente care să demonstreze desfășurarea activităților finanțate. Pentru granturile de călătorie și rezidențele artistice pot fi solicitate, de exemplu, documente privind transportul și cazarea. În cazul burselor care depășesc trei luni este prevăzut și un raport intermediar. Nerespectarea obligațiilor de raportare sau utilizarea banilor în alt scop decât cel aprobat poate conduce la rezilierea contractului și recuperarea sumelor acordate.
Cel mai mare festival dedicat industriilor creative: Peste 30 de expoziții și 300 de designeri în București
Festivalul, care se încheie pe 21 iunie, propune un amplu program de expoziții, instalații, tururi ghidate și experiențe care explorează felul în care designul și arta influențează modul în care oamenii locuiesc, lucrează, se deplasează, interacționează și se raportează la spațiul urban. Designul ca motor de dezvoltare Zece clădiri emblematice ale Capitalei găzduiesc peste 30 de expoziții, iar 300 de designeri și artiști își prezintă lucrările în cadrul festivalului. Programul include mai mult de 200 de evenimente dedicate orașului, organizate cu sprijinul a peste 100 de parteneri expoziționali. Prezent la evenimentele dedicate designului, tehnologiei și arhitecturii, în cadrul cărora sunt prezentate proiecte realizate de designeri și studiouri din România, primarul general al Capitalei, Ciprian Ciucu, a explicat că astfel de inițiative contribuie la dezvoltarea orașului, stimulând industriile creative și creând spații de dialog între profesioniști, instituții și public. Mai multe afaceri, mai multe venituri la buget „Un astfel de festival aduce împreună comunitatea de arhitecți în special, pe cei care sunt interesați de dezvoltarea orașului. Se adună industrii creative, se adună proiecte, se face schimb de idei”, a spus Ciucu. Potrivit edilului, dezvoltarea industriilor creative are efecte pozitive și asupra economiei locale. „Cu cât mai mulți oameni sunt angrenați în industria creativă, cu atât mai bine merg afacerile în oraș și cu atât adună primăria mai multe taxe și impozite. Primăriile trebuie să beneficieze cât de mult se poate de competențele care există în orașul lor”, a transmis Ciucu. Cum vede Ciucu Bucureștiul peste un deceniu Întrebat cum ar vrea să arate Bucureștiul peste zece ani, primarul general a vorbit despre un model urban inspirat de marile orașe europene, cu mai mult spațiu pentru pietoni, mobilier urban de calitate și zone publice care încurajează viața comunitară. „Îmi plac orașele așezate, ordonate, curate, cu aer curat, pietonalizate, cum sunt cele europene. Vitrinele, mobilierul urban, restaurantele în aer liber fac orașele să se prezinte ca o sufragerie în care noi cu toții ieșim să luăm masa împreună și să fim o comunitate. Așa mi-ar plăcea să fie”, a afirmat acesta. Idei pentru viitorul Capitalei Bucharest Design Festival se desfășoară în mai multe spații culturale și clădiri reprezentative din București, printre care Piața Amzei, Calea Griviței, Palatul Brezoianu, ARCUB, clădirea Cina, Galeria Mincu și Muzeul Național Cotroceni. Printre evenimentele care mai pot fi vizitate până la încheierea festivalului se numără expoziții dedicate identității vizuale a României, proiecte ale tinerilor creatori și expoziții internaționale de design. Programul include, de asemenea, instalații, intervenții urbane și evenimente organizate în mai multe zone ale Capitalei, care pun în discuție viitorul Bucureștiului, patrimoniul construit și utilizarea spațiului public. În majoritatea locațiilor, accesul este gratuit pe bază de înregistrare online și QR code.
Primul muzeu călător din România, MuzA, își va deschide primele porți la Palatul Creditului Funciar Rural. După București, urmează alte zece sedii, timp de patru ani
Un nou muzeu va fi deschis în București, dar de data aceasta, nu va avea o expoziție permanentă și nici măcar un sediu fix. „MuzA călătoare” va avea prima oprire peste trei săptămâni la București, apoi echipele vor merge la Băile Gorova si Brăila, iar la finalul acestui voiaj se va întoarce în Capitală. „Ceea ce părea o constrângere – absența unui sediu – e transformată într-o metodă inovatoare. În loc să aștepte publicul într-un spațiu fix, muzeul însuși merge către oameni, descoperă și activează spații aflate în transformare, cercetează, adună povești și invită vizitatorii la o formă de cunoaștere prin experiență directă și călătorie. Din toate aceste întâlniri și interacțiuni se naște și crește, treptat, MuzA”, a declarat Ilinca Păun Constantinescu, coordonatoarea programului MuzA. Potrivit oficialilor OAR, MuzA este un muzeu călător, care explorează arhitectura direct în teritoriu, acolo unde este trăită, făcută, contestată sau apărată. În următorii patru ani, muzeul va funcționa ca un program curatorial de cercetare, arhivare și expunere, mutându-și sediul la câteva luni și construind progresiv o expoziție cumulativă și o arhivă vie. Pentru cei care vor să contribuie la colecția MuzA, organizatorii au lansat un apel, cu termen de înscriere 31 mai, pentru imagini și texte personale despre cum arată ideea de „acasă” în București. Materialele selectate vor face parte din prima expoziție MuzA, dedicată temei Fanteziei, care va avea loc în iunie, la București. MuzA este un muzeu de arhitectură călător, inițiat de Ordinul Arhitecților din România, care crește, timp de patru ani, printr-o succesiune de expoziții, cercetări și intervenții în 11 orașe din România. Programul derulat de Asociația IDEILAGRAM explorează arhitectura în teritoriu, activând spații și comunități. Prima stație: Palatul Creditului Funciar Rural din București, deschis publicului după 17 de ani Primul loc în care MuzA explorează această relație dintre imaginație, spațiu și locuire are loc într-o clădire deschisă publicului după 17 ani: Palatul Creditului Funciar Rural din București (str. Doamnei 22), între 11-14 iunie. Clădirea actuală este alcătuită dintr-un corp istoric din 1875, proiectat de Paul Gottereau, conceput ca obiect autonom, orientat către o curte de onoare, și o extindere realizată de Paul Smărăndescu în 1933, care reconectează palatul la dinamica orașului modern. În trecut, între 1952-1959, palatul a fost sediul și biblioteca Comitetului de Stat pentru Construcții și Arhitectură, iar mai târziu, între 1995-1998, sediu al Centrului de Documentare în Construcții, Arhitectură și Sistematizare, arată organizatorii. Programul va include expoziții, tururi ghidate, conversații despre arhitectură, intervenții artistice și activități pentru copii, împreună cu invitați din România și din străinătate. Palatul și expoziția MuzA vor rămâne deschise și vor putea fi vizitate în fiecare weekend până la finalul lunii iunie. Tema Fanteziei va continua în august, la Băile Govora, și în octombrie, la Brăila, unde MuzA va explora alte forme ale imaginarului arhitectural. „Museu special” – Un muzeu călător, care crește pe drum Muzeul de Arhitectură din România își începe în iunie 2026 călătoria de patru ani spre 11 locuri din România, în care documentează, cercetează și expune felul în care arhitectura influențează viața de zi cu zi și relația dintre oameni și spațiile construite. Prima stație – 11-14 iunie, București, Palatul Creditului Funciar Rural – inaugurează o clădire inaccesibilă publicului, precum și tema anului din programul pilot propus de Asociația Ideilagram pentru primii patru ani de MuzA, Fantezia: Cum visăm și ne imaginăm spațiul înainte ca el să existe? MuzA – Muzeul de Arhitectură din România, aflat sub Înaltul Patronaj al Președintelui României, este un proiect strategic al Ordinului Arhitecților din România, finanțat prin Timbrul Arhitecturii, derulat de Asociația Ideilagram în perioada 2026-2029. Constituirea acestui muzeu reprezintă un gest fondator de interes public prin care O.A.R. își propune să regândească ideea de ‘museu special’ – inclusă în primul statut al Societății Arhitecților Români din 1891 -, și anume o platformă națională pentru reflecție și dialog public, educație culturală și valorizarea patrimoniului construit. Lansat ca un program pilot de patru ani, MuzA propune un nou tip de muzeu în România: fără un sediu fix, mobil, muzeul merge către locurile în care arhitectura este trăită, contestată sau apărată, activând spații și comunități. Timp de patru ani, călătorește în 11 locuri, de la București la Băile Govora, Brăila, Reșița, Cluj, Eforie, Brașov, Văleni (Neamț), Timișoara, Petrila și înapoi în București. Potrivit organizatorilor, călătoria MuzA va funcționa ca o expoziție itinerantă cumulativă. Fiecare oprire va contribui la realizarea unui modul expozițional, realizat prin cercetare locală, împreună cu o rețea de peste 300 de colaboratori – arhitecți, curatori, artiști, organizații locale și filiale ale O.A.R. MuzA implică și o echipă de cercetători și jurnaliști culturali care contribuie constant la construcția unei arhive vii și a unei arhive documentare pentru radiografierea extinsă a spațiilor în care se oprește. Expoziția muzeului va crește cu noi module expoziționale, formând o structură mobilă, care se construiește progresiv în teritoriu, ca un bulgăre de zăpadă. Aceste module se vor uni și vor fi prezentate integral la București în 2029. Cu fiecare destinație, MuzA își propune să aducă să aducă oamenii în centrul discuției despre arhitectură, să stimuleze participarea locuitorilor la evenimente, discuții și la construcția expozițiilor. Arhitectura devine, astfel, o platformă de dialog și de cunoaștere, o ocazie de a recupera memoria profesională și a descoperi noi forme echitabile și durabile de a construi și locui împreună. „De peste un secol, ideea unui muzeu de arhitectură în România revine ca un proiect necesar. Prin MuzA, acest demers devine realitate – nu sub forma unei clădiri, ci a unei mișcări. MuzA aduce arhitectura mai aproape de oameni și o privește ca parte a vieții de zi cu zi, propunând un cadru pentru cercetare, dialog și reflecție asupra felului în care locuim. De la conservare și renovare până la politici publice, muzeul își propune să deschidă întrebări și conversații despre viitorul spațiilor în care trăim. Iar acest proces nu poate începe decât în locuri reale, împreună cu cei care le trăiesc”, a delcarat Ștefan Bâlici, președintele Ordinului Arhitecților din România, în comunicatul oficial. Ce urmează după Fantezia în București Programul muzeului