România și Bulgaria cumpără aceleași corvete de la același producător. Bulgarii dau mai puțin cu 340 de milioane de euro. Care este explicația România și Bulgaria cumpără aceleași corvete de la același producător. Bulgarii dau mai puțin cu 340 de milioane
Înzestrarea Armatei Române cu două noi corvete ușoare a generat un paradox financiar aparent inexplicabil la prima vedere. România și Bulgaria cumpără platforme navale similare, construite de același grup industrial german, Rheinmetall/NVL. Cu toate acestea, pe hârtie, programul naval românesc apare ca fiind cu aproximativ 340 de milioane de euro mai scump. Rapoartele oficiale, contractele și comunicatele producătorului arată că diferența uriașă de preț nu provine din faptul că vecinii bulgari au reușit să negocieze prețuri mai bune ca ale noastre. Plătim mai mult pe aceleași modele de nave din cauza echipamentelor pe care le-am ales pentru corvete și pentru că România a ales să folosească banii din bugetul Apărării pentru a acoperi găurile financiare din industria navală locală. Care este diferența dintre cele două programe militare în documentele oficiale Ca să înțelegem de ce bulgarii plătesc mai puțin decât noi, trebuie să comparăm cele două programe de înzestrare militară. În cazul României, prin Mecanismul SAFE, avem contracte de achiziție cu Rheinmetall/NVL în valoare de 920 de milioane de euro (fără TVA). În schimbul acestor bani urmează să primim patru nave: două de patrulare maritimă și două de intervenție pentru scafandri. Conform informărilor transmise de Ministerul Apărării Naționale (MApN) către Parlament, doar cele două nave de patrulare costă aproximativ 836 de milioane de euro, iar navele ar trebui să fie construite pe plan local. De cealaltă parte, programul Bulgariei (MMPV 90) prevedea un buget inițial de aproximativ 420 de milioane de euro pentru două platforme navale, fără armament și muniție. Costul total al achizițiilor a ajuns la aproximativ 500 de milioane de euro, sumă care a inclus și logistica sau armamentul de bază. Bulgaria pare că plătește mai puțin pentru că a spart achiziția corvetelor în mai multe contracte Analiza documentelor oficiale arată că această diferență de sute de milioane de euro este generată de trei factori majori veniți din deciziile politice și structurare financiară. Primul este legat de abordarea statului vecin. Bulgaria a ales o strategie a contractelor fragmentate pentru a menține costurile inițiale la un nivel aparent scăzut. Deși bugetul asumat de guvernul bulgar a fost de 500 de milioane de euro, comisia de apărare din Parlamentul de la Sofia a aprobat ulterior un proiect separat, în valoare de aproape 100 de milioane de euro. Această finanțare suplimentară este destinată exclusiv sistemelor de război electronic și capabilităților avansate antisubmarin. Practic, dacă se adună costurile navei de bază, cel al armamentului și cel al sistemelor electronice adiționale, prețul real al programului bulgar este mult mai apropiat de prețul pe care îl plătește și România. Echiparea superioară a navelor. România cumpără corvete care pot fi folosite din prima zi Al doilea factor major este reprezentat de faptul că România a ales să echipeze corvetele cu mai multă tehnologie militară încă de la început. Oferta NVL/Rheinmetall a fost acceptată de MApN tocmai pentru că livrează o soluție integrată: sistem radar de conducere a focului, sonar de corp, sistem de management al luptei complet operațional, artilerie de precizie și rachete moderne. Practic, România cumpără nave gata de luptă, în timp ce Bulgaria le dotează treptat, după achiziție. Salvarea Șantierului Naval Mangalia din bugetul Apărării, prin programul SAFE Cea mai mare diferență dintre prețurile plătite de România și Bulgaria este acoperită de salvarea Șantierului Naval Mangalia. Programul european SAFE, accesat de România, prevede credite cu dobândă redusă pentru investiții militare. O mare parte din creditul accesat de România pentru investiții militare merge către plata datoriilor istorice pe care le are Șantierul Naval Mangalia. Conform tabelului preliminar de creanțe și planului de reorganizare consultat de CITR, Șantierul Naval Mangalia are datorii totale de aproximativ 1,05–1,08 miliarde lei, adică în jur de 207–213 milioane de euro, la care se adaugă datorii curente de peste 160 milioane lei acumulate după intrarea în soluționare a procedurii de faliment. Statul român folosește contractul de aproape un miliard de euro semnat cu Rheinmetall pentru a scăpa de datoriile șantierului de la malul mării, încercând să îl salveze din pragul falimentului și să îl transforme într-un activ viabil pentru apărare.
Armata României participă la parada militară de Ziua Națională a Franței
Un detașament de onoare al Brigăzii 30 Gardă „Mihai Viteazul” reprezintă România la parada militară organizată la Paris cu ocazia Zilei Naționale a Franței, eveniment desfășurat anual pe bulevardul Champs-Élysées, anunță Ministerul Apărării Naționale. Potrivit unui comunicat transmis de MApN, în perioada 7-12 iulie 2026, militarii români participă la programul de pregătire organizat de autoritățile franceze în vederea desfășurării ceremoniei militare din 14 iulie. Loading … Detașamentul de onoare este comandat de maiorul Valentin Stan, locțiitorul comandantului Batalionului 2 Ceremoniale, Onoruri Militare și Intervenție din cadrul Brigăzii 30 Gardă „Mihai Viteazul”. MApN mai anunță că ultima participare a militarilor Brigăzii 30 Gardă „Mihai Viteazul” la parada militară organizată la Paris, cu prilejul Zilei Naționale a Franței, a avut loc în anul 2022. La rândul lor, militarii francezi au participat, în ultimii ani, la Parada Militară Națională organizată la București cu ocazia Zilei Naționale a României, reflectând relațiile strânse dintre forțele armate ale celor două state. „Cooperarea româno-franceză în domeniul apărării reprezintă unul dintre pilonii Parteneriatului Strategic dintre cele două state. Franța este națiunea-cadru a Grupului de Luptă NATO desfășurat la Cincu, având o contribuție esențială la consolidarea posturii de descurajare și apărare pe Flancul Estic al Alianței. Totodată, colaborarea româno-franceză are o tradiție îndelungată în domeniul industriei aeronautice, prin parteneriatul dintre Airbus Helicopters și IAR Ghimbav, iar în prezent este consolidată prin proiectele dezvoltate în cadrul instrumentului european SAFE. Acestea includ achiziția în comun a sistemelor portabile de apărare antiaeriană MISTRAL, precum și programele privind elicopterele multirol H225M și radarele produse de compania Thales, proiecte care contribuie atât la modernizarea capabilităților Armatei României, cât și la dezvoltarea industriei naționale de apărare prin transfer de tehnologie și implicarea operatorilor economici din România”, se arată în comunicatul transmis de MApN. Prezența detașamentului românesc la ceremonia dedicată Zilei Naționale a Republicii Franceze reprezintă o expresie a nivelului excelent al relațiilor dintre România și Franța și reconfirmă angajamentul comun pentru consolidarea securității în cadrul NATO și al Uniunii Europene.
Armata României, prezentă la parada militară de Ziua Națională a Franței
Ministerul Apărării Naționale (MApN) a transmis că, în perioada 7–12 iulie 2026, militarii români participă la programul de pregătire organizat de autoritățile franceze în vederea desfășurării ceremoniei militare din 14 iulie. Detașamentul de onoare este comandat de maiorul Valentin Stan, locțiitorul comandantului Batalionului 2 Ceremoniale, Onoruri Militare și Intervenție din cadrul Brigăzii 30 Gardă „Mihai Viteazul”. Ultima participare a militarilor Brigăzii 30 Gardă „Mihai Viteazul” la parada militară organizată la Paris, cu prilejul Zilei Naționale a Franței, a avut loc în anul 2022. La rândul lor, militarii francezi au participat, în ultimii ani, la Parada Militară Națională organizată la București cu ocazia Zilei Naționale a României, reflectând relațiile strânse dintre forțele armate ale celor două state. „Cooperarea româno-franceză în domeniul apărării reprezintă unul dintre pilonii Parteneriatului Strategic dintre cele douǎ state. Franța este națiunea-cadru a Grupului de Luptă NATO desfășurat la Cincu, având o contribuție esențială la consolidarea posturii de descurajare și apărare pe Flancul Estic al Alianței. Totodată, colaborarea româno-francezǎ are o tradiție îndelungată în domeniul industriei aeronautice, prin parteneriatul dintre Airbus Helicopters și IAR Ghimbav, iar în prezent este consolidată prin proiectele dezvoltate în cadrul instrumentului european SAFE. Acestea includ achiziția în comun a sistemelor portabile de apărare antiaeriană MISTRAL, precum și programele privind elicopterele multirol H225M și radarele produse de compania Thales, proiecte care contribuie atât la modernizarea capabilităților Armatei României, cât și la dezvoltarea industriei naționale de apărare prin transfer de tehnologie și implicarea operatorilor economici din România”, transmite MApN. Prezența detașamentului românesc la ceremonia dedicată Zilei Naționale a Republicii Franceze reprezintă o expresie a nivelului excelent al relațiilor dintre România și Franța și reconfirmă angajamentul comun pentru consolidarea securității în cadrul NATO și al Uniunii Europene.
Dorin Toma: Nici acum nu au fost livrate tunurile deținute de Armata Română și modificate de către firma Rheinmetall. Ele trebuiau să ajungă în România la sfârșitul anului 2025
În cadrul unei ediții transmise live de Gândul a emisiunii „Marius Tucă Show”, Gen. (R.) Dorin Toma, fost comandant al Comandamentului Diviziei Multinaționale Sud-Est a NATO, a explicat cum nu au fost livrate tunurile deținute de Armata Română de către Rheinmetall. Urmăriți aici, integral, emisiunea lui Marius Tucă. Gen. (R.) Dorin Toma: „Nu sunt livrate nici la ora actuală. Deci, pentru modernizarea celor patru sisteme, contractul respectiv, care probabil că a fost achitat în totalitată la ora asta, este de 300 și ceva de milioane de euro.” Invitat la Marius Tucă Show, Dorin Toma a explicat cum nu au fost livrate tunurile deținute de Armata Română de către Rheinmetall. Acesta spune că sistemele trebuiau să ajungă în România la finalul anului 2025. El subliniază că acest contract a fost semnat în decembrie 2023. Fostul comandant afirmă că aceste sisteme au fost achitate în totalitate, valoarea ajungând la peste 300 de milioane de euro. „În 2021 am avut inițiativa și chiar am fost implicat în acel proiect. Tunurile antiaeriene pe care România le avea la înzestrare la vremea respectivă, pentru că nu mai corespundeau din punct de vedere tehnic. Radarul era depășit… Să le modernizăm, să le transformăm într-o astfel de capabilitate. Proiectul a început în 2021, adică cerința operațională a fost identificată de către luptător în 2021–2022. Contractul, în cele din urmă, s-a semnat în decembrie 2023, termenul de livrare pentru primele două sisteme, sunt patru sisteme în program. Două sisteme înseamnă că fiecare sistem are câte patru instalații. Deci opt instalații, despre asta vorbim, cu radare integrate cu tot. Era sfârșitul anului trecut, hai să spunem începutul anului ăsta. Nici acum nu au fost livrate și nici calendarul nu este foarte clar. Are logică ca Rheinmetall-ul să furnizeze aceste soluții Skynex și Skyranger, pentru că ele sunt compatibile cu proiectul de care spuneam anterior de modernizare a acelor instalații Oerlikon. Conform contractului, prima parte din cele patru sisteme, primele două sisteme trebuiau livrate după 2 ani de la semnarea contractului, adică sfârșitul anului 2025. Nu sunt livrate nici la ora actuală. Deci, pentru modernizarea celor patru sisteme, contractul respectiv, care probabil că a fost achitat în totalitate la ora asta, este de 300 și ceva de milioane de euro. Tot contractul cu tot pachetul. Nu intră numai sistemele, intră și partea de logistică, instruire, mentenanța pe termen mediu și lung.”, a declarat fostul comandant.
Israel reia cu prioritate livrarea de drone către România
Compania isreliană Elbit Systems a anunțat că va relua cu prioritate livrarea dornelor către România, într-un răspuns oficial pentru Reuters. Este vorba de un contract de aproape 2 miliarde de lei, adică circa 430 mil. dolari, pentru drone Watchkeeper X, care, susțin isrelienii, sunt fabricate în România. Anunțul israelienilor vine după ce Radu Miruță, ministrul Apărării, a răspuns la o întrebare adresată de Gândul și a spus că este posibil să rezilieze contractul cu Elbit. „Analizez în cadrul ministerului dacă nu cumva vrem să reziliem acest contract. Avem posibilitatea asta legală. Sunt niște dispozitive cu caracteristici tehnice care, dacă sunt primite la câțiva ani mai târziu, nu mai sunt de actualitate. Noi am comandat niște drone cu anumite caracteristici care să vină în 2025; dacă ele vin mult mai târziu, s-ar putea să spunem că ele nu mai sunt de interes să le primim”, a spus Miruță. Watchkeeper X – Foto: X/@RomaniaU93389 Câteva zile mai târziu, israelinii au spus că reiau livrarea cu prioritate. ”În pofida provocărilor generate de situaţia excepţională de securitate din Israel, recunoscută de clienţii companiei din întreaga lume drept caz de forţă majoră, proiectul a primit prioritate ridicată”, a transmis Elbit Systems pentru Reuters. „Sistemele sunt pregătite să treacă prin testele finale de acceptare în România, spre sfârșitul lunii aprilie, sub rezerva aprobării autorităților de reglementare române.” Israelienii au subliniat că dronele vor fi fabricate în România. Scandal în UK din cauza dronelor Watchkeeper X, destinate României Contractul de 400 de milioane de dolari pentru drone Watchkeeper X destinate României a generat rumoare în parlamentul britanic, după ce programul celor 21 de drone pare că se află într-un blocaj major fără explicații clare. Un contract strategic semnat de Ministerul Apărării din România cu Elbit Systems, în valoare de aproximativ 400 de milioane de dolari, pentru achiziția a șapte sisteme de drone tactice Watchkeeper X, se confruntă cu întârzieri semnificative. Deși primele livrări erau așteptate în perioada următoare, programul pare blocat, iar explicațiile vin în urma unei anchete din Marea Britanie. Situația a ajuns în atenția autorităților de la Londra, după ce deputatul Steve Witherden a solicitat clarificări Secretarului pentru Afaceri și Comerț, în urma unor dezvăluiri făcute de organizațiile Declassified UK și CAAT. AUTORUL RECOMANDĂ:
Un pacient cu arsuri este transportat în Belgia cu un avion al Armatei Române
Un pacient cu arsuri este transportat vineri din țară în Belgia cu un avion al Armatei Române. La întoarcere, aeronava va aduce în România doi pacienți care s-au recuperat în spitale din Bruxelles. O aeronavă C-27 J Spartan a Forțelor Aeriene Române, configurată pentru misiuni medicale, a decolat vineri, 2 ianuarie, din Baza 90 Transport Aerian de la Otopeni, la solicitarea Departamentului pentru Situații de Urgență, pentru a efectua o misiune de transport umanitar pe ruta Otopeni – Craiova – Bruxelles (Belgia), a unui pacient cu arsuri, potrivit MAPN. La întoarcere, avionul va aduce din Belgia doi pacienți care s-au recuperat în unitățile medicale din Bruxelles. Pacienții sunt monitorizați pe timpul zborului de o echipă medicală formată din specialiști ai Forțelor Aeriene Române și ai Spitalului Clinic de Urgență București. Aeronava a decolat de la Craiova în jurul orei 09:40, mai menţionează sursa citată. RECOMANDAREA AUTOULUI: Atac cu drone rusești la granița cu România. Autoritățile au avertizat populația prin mesaj RO-Alert. Anunțul MApN Gândul publică în exclusivitate Acordul-cadru dintre MApN și Lockheed Martin pentru instruirea piloților F-16. Valoarea e de peste 600 mil. $. De banii aceștia instruim și piloți ucraineni
Ionuț Moșteanu, ministrul Apărării: „Armata României trebuie să fie pregătită. Pregătește-te pentru ce e mai rău”
Armata Română are nevoie de un corp nou de rezerviști, extins, în contextul actual. Pe de altă parte este nevoie de o nouă lege a Apărării și o modificare la legea pregătirii populației pentru apărare și un nou cadru pentru încă o formă de voluntariat, a afirmat Ionuț Moșteanu, ministrul Apărării. Pe scurt, România trebuie să se pregătească pentru ce-i mai rău pe timp de pace. Orice armată modernă din lumea asta are militarii permanenți și o rezervă, care o rezervă operațională, o rezervă voluntară și sunt mai multe categorii în partea de rezervă. Avem și noi și mă bucură acest lucru că avem această rezervă voluntară, acești rezerviști voluntari care din când în când se antrenează periodic, sunt convocați, se antrenează prin rotație cam la doi ani, înțeleg că fac 15 zile de antrenament, să spunem așa. Și toate țările europene și-au schimbat în ultimii ani politica de a-și pregăti populația pentru apărare, a afirmat Moșteanu la Antena3 CNN. Noi avem pentru a treia oară pe circuit interministerial, că s-au tot cum schimba guvernele, două proiecte importante, o modificare la legea apărării, mai multe modificări la legea apărării naționale și o modificare la legea pregătirii populației pentru apărare și vom avea, vom crea un cadru pentru încă o formă de voluntariat, un militar voluntar în termen, subliniază ministrul Apărării. România are nevoie de un nou corp de rezerviști România are nevoie de un nou corp de rezerviști, extins, subliniază ministrul Apărării. Peste 10-15 ani, nu numai în România, în toate țările NATO, nu o să mai aibă cine să apese pe buton, avertizează Moșteanu. Vor fi niște sesiuni de pregătire de patru luni de zile și apoi va fi o nouă parte de rezervă pentru Armata Română. Pentru că partea de rezerviști a îmbătrânit pur și simplu. Există armata permanentă care foarte bine pregătită, foarte oameni, foarte buni, și mulți tineri care intră în sistem și asta mă bucură foarte tare. Însă e nevoie de să extindem această bază, să ne uităm și la ce o să se întâmplă peste 10-15 ani, pentru că degeaba ne înzestrăm și ne echipăm și luăm tot felul de echipamente, nu numai noi, toate țările NATO, dar nu o să mai aibă cine să apese pe buton. Armata trebuie să fie pregătită. Armata se pregătește pentru ce e mai rău, dar așteaptă cel mai bine și orice armată trebuie să fie bine pregătită. Asta se întâmplă, să știm unii de alții și să fim pregătiți. E absolut normal. Nu e nimic special ce se întâmplă în Armata Română față de ce se întâmplă în alte țări NATO, încheie ministrul Apărării. Citiți și: Armata Română recrutează rezerviști. De câți oameni are nevoie