Șeful Pentagonului avertizează: Statele Unite trebuie să se pregătească de război. Este un moment asemănător anului 1939
Declarațiile au fost făcute în contextul creșterii tensiunilor internaționale și al intensificării cooperării între marile puteri rivale. În cadrul discursului său, Hegseth a afirmat că Pentagonul și industria de apărare americană trebuie să colaboreze strâns, subliniind că nu mai este timp pentru „încetinirea progresului”. Oficialul a comparat situația actuală cu momente istorice tensionate, precum anii 1939 și 1981, perioade marcate de conflicte iminente și de nevoia urgentă de pregătire militară. „Este un moment asemănător anului 1939 sau, sperăm, 1981 — un moment de urgență crescândă. Dușmanii se unesc, amenințările cresc. Dacă vrem să prevenim războiul, trebuie să ne pregătim acum”, a declarat Pete Hegseth. Avertismentul Pentagonului Potrivit acestuia, nu este vorba despre o simplă ajustare administrativă, ci despre o transformare profundă a armatei SUA. „Luptătorii noștri trebuie să aibă puterea nu doar să descurajeze agresiunea, ci și să învingă decisiv orice dușman care îndrăznește să provoace America”, a adăugat Hegseth. Declarațiile sale vin pe fondul intensificării tensiunilor geopolitice în mai multe regiuni ale lumii, inclusiv în Orientul Mijlociu, Asia și Europa de Est. Mesajul transmis de șeful Pentagonului reflectă o schimbare de ton în politica de apărare a Washingtonului, care pune accent pe modernizarea rapidă a forțelor armate și pe consolidarea alianțelor strategice. Mesajul cu impact global Apelul lui Hegseth are rolul de a mobiliza atât conducerea politică, cât și industria americană de apărare, într-o perioadă în care securitatea globală devine tot mai incertă. Oficialul a subliniat că obiectivul principal rămâne prevenirea unui conflict major, însă acest lucru este posibil doar printr-o pregătire completă și continuă.
Cinci militari au fost împușcați, la o bază a Armatei americane din statul Georgia. Suspectul a fost reținut
Cinci militari au fost împușcați, miercuri, la baza Fort Stewart din statul american Georgia. Incidentul a dus la carantinarea bazei militare până în momentul în care atacatorul a fost arestat, au declarat autoritățile. Momentan, informațiile despre starea militarilor împușcați și circumstanțele atacului nu sunt clare. Nici identitatea atacatorului nu este momentan cunoscută, conform Associated Press. Conform unui oficial din rândul forțelor de ordine, citat de CNN, persoana care a deschis focul la Fort Stewart este un militar. Reprezentanții Armatei SUA au declarat că au inițiat o anchetă. Militarilor împușcați li s-a acordat ajutor la fața locului și ei apoi au fost transportați la Winn Army Community Hospital, au anunțat reprezentanții administratorilor bazei, într-o postare pe Facebook, adăugând că nu există pericole la adresa comunității. Forțele de ordine au intervenit la complexul de clădiri al grupării de luptă a Brigăzii 2-a Blindate cu puțin timp înainte de ora 11 a.m. (ora locală) miercuri. Atacatorul a fost arestat la ora 11:35, au spus oficialii. Carantina a durat aproximativ o oră, iar trei școli aflate în imediata apropiere a bazei au luat măsuri similare cu o carantină, „din precauție”, au spus autoritățile școlare din Liberty County. Complexul grupării de luptă a Brigăzii a 2-a Blindate era încă în carantină. Cele trei școli elementare ale bazei, de asemenea, închise, a declarat superintendentul comunității Brian Perry. Școlile au în total aproape 1.400 de elevi, potrivit Departamentului Apărării. Gruparea de luptă a Brigăzii a 2-a Blindate a Armatei a fost creată în 2016, când o unitate de infanterie de aproximativ 4.200 de militari a fost suplimentată cu peste 200 de vehicule. Cunoscută și sub numele de „Brigada Spartan”, unitatea a fost descrisă de Armata SUA drept „cea mai modernă forță de luptă terestră” a sa. Situat la aproximativ 64 de kilometri sud-vest de Savannah, Fort Stewart este cea mai mare bază a Armatei la est de râul Mississippi. Baza găzduiește mii de militari care fac parte din Divizia a 3-a de Infanterie a Armatei și membrii familiilor lor. Foto: Profimedia RECOMANDAREA AUTORULUI:
SUA își mărește de patru ori comanda de rachete Patriot, investind peste 1,3 miliarde de dolari
Armata americană vrea să cumpere de patru ori mai multe rachete Patriot în 2026, din cauza epuizării stocurilor, provocată de sprijinul acordat Ucrainei și de utilizarea intensivă a acestor rachete în Orientul Mijlociu. Departamentul Apărării al Statelor Unite a solicitat recent o creștere masivă a achizițiilor de rachete de tip Patriot pentru anul 2026, pentru refacerea stocurilor militare și întărirea capacității de apărare antirachetă. Documentele oficiale ale Armatei SUA arată că noul buget prevede achiziția a 13.773 de rachete PAC-3 MSE, față de cele 3.376 planificate anterior, o creștere de patru ori, estimată la peste 1,3 miliarde de dolari, potrivit Defense One. „Acum chiar trebuie să luăm în serios capacitatea noastră de muniții. Este un moment de trezire: nu mai e o problemă ignorată, ci una recunoscută oficial”, consideră Tom Karako, expert în apărare antirachetă și director al Proiectului pentru Apărare Antirachetă din cadrul Centrului pentru Studii Strategice și Internaționale. Cererea Pentagonului vine în urma atacului iranian asupra bazei aeriene Al Udeid din Qatar, unde două baterii Patriot au interceptat rachetele lansate ca represalii pentru bombardamentele americane asupra unor instalații nucleare iraniene, și reflectă o schimbare de strategie: de la sprijinul punctual acordat aliaților la reconstruirea rezervelor proprii, pregătite pentru un potențial conflict major. Pentagonul a oprit temporar livrările către Ucraina de teama epuizării stocurilor În paralel, SUA a relocat două sisteme Patriot din regiunea Indo-Pacific în Orientul Mijlociu, pentru a acoperi nevoile urgente ale Comandamentului Central, una dintre cele unsprezece structuri de comandă combinate ale armatei americane, implicat în operațiuni contra rebelilor Houthi din Yemen. „În Comandamentul Central s-a creat un adevărat vacuum de muniție în ultimele luni”, a explicat expertul american, referindu-se la consumul accelerat din teatrele active de operațiuni. Presiunile externe au dus inclusiv la o pauză temporară a transferului de muniții către Ucraina, în timp ce Pentagonul reevaluează nivelul propriilor rezerve strategice. Oficialii americani nu au specificat ce tipuri de muniții au fost reținute temporar, însă analiștii cred că Pentagonul încearcă să evite o eventuală lipsă de stocuri, în cazul în care conflictele din Orientul Mijlociu sau Europa de Est se agravează. SUA accelerează producția de obuze pentru Ucraina „Avem ce ne trebuie, dar vrem întotdeauna mai mult”, a spus purtătorul de cuvânt al Armatei americane, Steven Warren, adăugând că: „Suntem încrezători că putem face față amenințărilor de pe câmpul de luptă.” Eforturi similare se desfășoară și pentru intensificarea producției de obuze de artilerie de 155 mm, esențiale în sprijinirea Ucrainei. SUA a crescut producția de la 14.500/lună în anul 2022 la aproape 40.000/lună în prezent, cu obiectivul de a atinge 100.000/lună până în toamna acestui an.
Armata SUA preia controlul unei treimi din granița cu Mexicul
Armata SUA a primit noi puteri ca urmare a stării de urgență declarate de Trump încă din prima zi de mandat. Noile „zone militarizate” vor acoperi o treime din granița cu Mexicul. Armata Statelor Unite și-a extins pentru prima dată autoritatea de aplicare a legii pe terenuri publice de la granița de sud, după ce președintele Donald Trump a declarat stare de urgență națională chiar în prima zi a noului său mandat. Noile „zone militarizate” vor acoperi în curând aproape o treime din granița dintre SUA și Mexic, potrivit ABC News. În aceste zone, aflate sub supravegherea bazelor militare apropiate, soldații pot reține persoane care trec ilegal granița. Mai mult, autoritățile federale au început să formuleze acuzații penale de „pătrundere în zonă militară”, o noutate în politica de frontieră americană. Cu această nouă acuzație, peste 1.400 de persoane au fost inculpate până acum. Zonele militarizate se extind din Texas până în Arizona Primele două zone au fost instituite în lunile aprilie și mai, acoperind 370 de kilometri de frontieră, de la Fort Hancock, Texas, prin El Paso, până în apropierea localității Columbus, New Mexico, locul istoric al unui raid din 1916 al lui Pancho Villa. Alte două zone sunt în curs de formare, în Valea Rio Grande din Texas și lângă Yuma, Arizona. Armata a montat mii de panouri pe terenurile afectate, care avertizează: „zonă restricționată prin autoritatea comandantului”. Măsura a stârnit reacții împărțite în comunitățile rurale din New Mexico, unde libertatea individuală este importantă, dar, în aceeași măsură, localnicii sunt îngrijorați de rețelele de trafic de migranți și contrabandă. „În trecut, armata era prezentă la graniță doar ca să observe și să ofere sprijin. Acum, soldații au primit mai multă putere să intervină direct”, consideră James Johnson, un fermier din regiune, la a patra generație, preluat de sursa citată. Alții susțin că măsurile sunt nedrepte într-o regiune unde agricultura depinde de muncitorii imigranți: „Oamenii vin în țara noastră ca să muncească, iar acum pășesc, fără să știe, într-o zonă militară”, a explicat comisarul din Luna County, Ray Trejo. Legalitatea noilor zone militare, contestată în instanță Organizațiile de căutare și salvare au tras un semnal de alarmă, spunând că autoritățile au restricționat accesul public în porțiuni întinse de deșert, exact în acele locuri unde migranții riscă cel mai mult să moară din cauza căldurii și a lipsei de apă. În instanțele federale din New Mexico, avocații contestă legalitatea măsurilor: o femeie de 29 de ani din Guatemala a fost achitată de acuzația de pătrundere militară, dar a primit două săptămâni de închisoare pentru trecerea ilegală a frontierei. Biroul Avocatului Public Federal a lansat o provocare mai amplă, susținând că desemnarea acestor zone fără aprobarea Congresului este „o chestiune de o semnificație politică uluitoare și fără precedent”, iar un judecător urmează să se pronunțe asupra acestui argument. Între timp, datorită politicilor mai dure adoptate recent, atât de președintele Biden, în iunie 2024, cât și de autoritățile mexicane, în decembrie 2023, arestările la granița sudică au scăzut la cel mai mic nivel din 1966.