Agenția Internațională pentru Energie Atomică nu mai poate verifica stocul de uraniu al Iranului
Agenția Internațională pentru Energie Atomică (AIEA) nu a mai reușit de luni întregi să verifice stocurile de uraniu aproape de nivelul necesar pentru fabricarea armelor nucleare din Iran, potrivit unui raport confidențial obținut de Associated Press. Instituția avertizează că a „pierdut continuitatea informațiilor” privind materialele nucleare declarate anterior de Teheran la instalațiile afectate de atacurile Israelului și Statelor Unite în timpul conflictului din iunie, și cere ca situația să fie „rezolvată urgent”. Ultimul raport complet al AIEA, publicat în septembrie, arăta că Iranul deținea 440,9 kilograme de uraniu îmbogățit până la 60% puritate, un pas tehnic scurt față de nivelul de 90% necesar pentru armament nuclear. Directorul general al agenției, Rafael Grossi, a declarat recent pentru AP că o astfel de cantitate ar fi suficientă pentru până la zece bombe nucleare, dacă Iranul ar decide să militarizeze programul său atomic. „Asta nu înseamnă că Iranul are o armă nucleară,” a subliniat el. Teheranul insistă de mult timp că programul său nuclear are scopuri exclusiv pașnice. Totuși, AIEA și mai multe state occidentale susțin că Iranul a avut un program organizat de dezvoltare a armelor nucleare până în 2003.Raportul de miercuri accentuează îngrijorările internaționale privind lipsa de transparență a Iranului, într-un moment în care tensiunile regionale rămân ridicate, iar sancțiunile economice continuă să afecteze grav economia țării.
Mai multe drone au fost observate deasupra unei baze militare din Belgia, unde ar fi stocate arme nucleare americane
La baza militară Kleine-Brogel ar fi stocate arme nucleare americane, iar din anul 2027 baza va deveni sediul noilor avioane de vânătoare F-35, relatează agenția Belga. Luna trecută, mai multe drone au fost semnalate deasupra poligonului militar din Elsenborn și a bazei din Marche-en-Famenne. Acum, „mai multe drone” au fost detectate la baza Kleine-Brogel, a anunțat ministrul belgian al Apărării, Theo Francken, pe platforma X. „Mai multe drone au fost observate deasupra bazei Kleine-Brogel. Sistemul de detectare funcționează. Mulțumesc gărzilor pentru vigilență și pentru imaginile realizate. Ancheta este în curs”, a transmis ministrul belgian al Apărării. Francken a precizat că a discutat cu primarul orașului Peer, Steven Mathei, și că Ministerul Apărării se va reuni săptămâna viitoare cu poliția locală pentru a analiza amenințarea și a intensifica eforturile de identificare și prindere a piloților de drone. Guvernul belgian pregătește un plan de 50 de milioane de euro pentru dezvoltarea unui sistem național anti-dronă, menit să protejeze bazele militare și infrastructurile strategice de posibile atacuri sau acțiuni de spionaj.
Invincibile, dar inutile. Cum devin armele nucleare ale Rusiei simbolul disperării Kremlinului
Potrivit istoricului și analistului Mark Galeotti, aceste arme nucleare ale Rusiei sunt „practic apocaliptice”, prea puternice pentru a fi utilizate fără riscul distrugerii globale, relatează BBC. Anunțul președintelui Vladimir Putin, făcut în fața veteranilor războiului din Ucraina, vine pe fondul tensiunilor tot mai mari cu Statele Unite și al stagnării ofensivei ruse în Ucraina. Putin a declarat că „nu există nimic asemănător” cu Poseidon, o dronă capabilă să provoace daune catastrofale pe scară continentală. În paralel, racheta Burevestnik – descrisă de liderul rus drept un „produs unic” – are, potrivit oficialilor, rază de acțiune nelimitată. Mark Galeotti susține însă că armele nucleare ale Rusiei nu sunt neapărat o dovadă de forță, ci mai degrabă un „semnal de slăbiciune”. „Sunt arme apocaliptice, concepute pentru descurajare, nu pentru folosire reală. Ele reflectă frustrarea Moscovei în fața impasului militar din Ucraina”, a explicat analistul britanic. Pe fondul acestor teste, președintele american Donald Trump a reacționat anunțând că SUA vor relua propriile teste nucleare, suspendate de peste trei decenii. Casa Albă a impus, totodată, noi sancțiuni asupra industriei petroliere ruse, după eșecul negocierilor privind un posibil acord de pace. David Heathcote, șef al serviciilor de informații la McKenzie Intelligence Services, afirmă că noile demonstrații de forță ale Kremlinului sunt „mai degrabă semne de slăbiciune decât de putere”. În opinia sa, testele armelor nucleare ale Rusiei reflectă incapacitatea Moscovei de a obține victorii decisive pe frontul ucrainean și nevoia de a proiecta imaginea unei superputeri invincibile.
J.D. Vance susține că testarea arsenalului nuclear este necesară pentru securitatea națională
Vicepreședintele Statelor Unite ale Americii, J.D. Vance a declarat că testarea armelor nucleare americane este o parte vitală a securității naționale, subliniind necesitatea verificării funcționării corespunzătoare a armamentului, potrivit Reuters. „Este o parte importantă a securității naționale americane să ne asigurăm că acest arsenal nuclear pe care îl avem funcționează corect. Să fie clar, știm că funcționează corect, dar trebuie să fim la curent, iar președintele vrea doar să se asigure că facem asta”, a afirmat J.D. Vance, joi. „Statele Unite dețin mai multe arme nucleare decât orice altă țară” Declarațiile vicepreședintelui au fost făcute după ce președintele Donald Trump a cerut Departamentului de Război să reia testarea armelor nucleare, după o pauză de peste trei decenii. „Din cauza programelor de testare ale altor țări, am instruit Departamentul de Război să înceapă testarea armelor noastre nucleare pe baze egale. Procesul va începe imediat”, a afirmat președintele Trump, adăugând: „Statele Unite dețin mai multe arme nucleare decât orice altă țară. Acest lucru a fost realizat, inclusiv printr-o actualizare și renovare completă a armelor existente, în timpul primului meu mandat. Din cauza puterii lor de distrugere uriașe, urăsc să fac asta, dar nu am avut de ales!”.
Rusia dezvăluie o nouă armă-minune nucleară. Putin avertizează Occidentul
Declarațiile au fost făcute vineri, după o vizită în Tadjikistan, și au fost interpretate ca un mesaj criptic cu tentă nucleară, în contextul în care relațiile dintre Moscova și Occident sunt extrem de tensionate. În cadrul discuției cu jurnaliștii, Putin a lăsat să se înțeleagă că „arma” la care se referă ar face parte din seria de superarme anunțate de Rusia în 2018, se arată într-o analiză a Kyiv Post. Aceste arme sunt proiecte nucleare avansate, destinate să depășească tehnologiile actuale și să asigure o putere strategică semnificativă. Putin a menționat că sistemul este „în faza finală de testare” și că detalii suplimentare vor fi oferite în curând, dar fără a specifica exact despre ce tip de armă este vorba. Declarația a venit în contextul criticii aduse refuzului Statelor Unite de a negocia o nouă rundă a tratatului de reducere a armelor strategice (START). Președintele rus a subliniat că Rusia este „pregătită să negocieze”, dar a avertizat că, în cazul în care acest lucru nu se va întâmpla, nu va mai exista un sistem eficient de descurajare nucleară între marile puteri. Rusia și-a prezentat în trecut mai multe proiecte de arme inovative, printre care racheta balistică intercontinentală RS-28 Sarmat și vehiculul hipersonic Avangard. De asemenea, două dintre cele mai discutate arme rusești sunt Burevestnik, o rachetă de croazieră cu propulsie nucleară, și Poseidon, o dronă submarină cu propulsie nucleară. Aceste arme au fost menționate de Putin ca elemente cheie în strategia de apărare a Rusiei. Ce se știe până acum? În 2018, Putin a dezvăluit o serie de „superarme” ce includ rachete balistice hipersonice și vehicule subacvatice autonome, care sunt considerate capabile să schimbe echilibrul global de putere. În ciuda testelor mixte ale rachetei Burevestnik, care a avut rezultate doar parțial reușite, proiectul continuă să fie dezvoltat cu scopul de a crea un sistem nuclear imprevizibil și greu de interceptat. De asemenea, drona Poseidon, cu propulsie nucleară, a fost prezentată ca o armă extrem de greu de contracarat, care ar putea fi folosită pentru a distruge obiective strategice de mare valoare. În pofida dificultăților financiare și a impactului războiului din Ucraina asupra industriei de apărare, Rusia continuă să își dezvolte aceste arme și să își întărească arsenalul nuclear, iar declarațiile lui Putin reflectă dorința de a menține supremația în fața unui Occident tot mai critic.
Rusia dorește să includă armele nucleare franceze și britanice în negocierile privind dezarmarea
Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a declarat că „pe termen lung”, se dorește ca arsenalele franceze și britanice să fie incluse în discuțiile pentru prelungirea noului tratat START privind controlul armelor nucleare. „Negocierile privind reducerea armelor nucleare strategice trebuie să fie purtate mai întâi între Rusia și Statele Unite, dar arsenalele Marii Britanii și Franței vor trebui în cele din urmă incluse. Pe termen lung, nu putem rămâne abstracți în ceea ce privește arsenalele (europene). Mai ales că acestea sunt o componentă a problemei generale a securității europene globale și a stabilității strategice”, a explicat Dmitri Peskov, potrivit Le Figaro. Ce prevede tratatul START Noul Tratat START a fost semnat în 2010 de președinții SUA și ai Rusiei, Barack Obama și Dmitri Medvedev. Tratatul a fost prelungit în ultimul moment în 2021 pentru cinci ani de către Joe Biden. În 2023, Rusia și-a suspendat participarea la tratat în contextul războiului din Ucraina, declarând în același timp că va continua să îl respecte. Acest acord, care vizează prevenirea proliferării nucleare între cele două țări, limitează dimensiunea arsenalelor SUA și Rusiei la 1.550 de focoase nucleare desfășurate (restul poate fi stocat) și 700 de lansatoare strategice. Cu toate acestea, nici Franța, nici Marea Britanie nu au fost vreodată parte la acest tratat. Ambele țări au mult mai puține arme nucleare decât SUA și Rusia. În prezent, Franța are puțin sub 300 de focoase nucleare, iar Regatul Unit peste 200. Prin comparație, Rusia și Statele Unite au un total de peste 5.000 de focoase nucleare. De la sfârșitul Războiului Rece, Franța și Regatul Unit și-au redus semnificativ stocurile. În iulie, însă, cele două țări au semnat o declarație care a indicat pentru prima dată posibilitatea utilizării „puterii forțelor nucleare ale celor două națiuni într-un mod coordonat” în contextul retragerii SUA din NATO. Propunerea lui Vladimir Putin de a prelungi noul tratat START cu un an a fost descrisă ca fiind „destul de bună” de Casa Albă. Dar Donald Trump ar dori să includă China, al cărei arsenal crește foarte mult.
Agenția SUA pentru arme nucleare, afectată de un atac cibernetic. Cum au reușit hackerii să pătrundă în sisteme critice
Agenția Națională pentru Securitate Nucleară a SUA (NNSA), responsabilă de proiectarea și întreținerea armelor nucleare, a fost compromisă într-un atac cibernetic care a exploatat o vulnerabilitate din Microsoft SharePoint. Potrivit unui raport Bloomberg, nu au fost accesate date sensibile sau clasificate, dar incidentul demonstrează, dacă mai era nevoie, riscurile majore ale infrastructurilor critice. Breșa de securitate a fost descoperită pe 18 iulie 2025, în momentul în care hackerii au folosit un zero-day SharePoint pentru a pătrunde în rețeaua Departamentului Energiei. „Un număr foarte mic de sisteme a fost afectat, iar toate sunt în curs de restaurare”, a declarat un purtător de cuvânt, referitor la cele întâmplate. Practic, NNSA a fost doar parțial vulnerabilă deoarece majoritatea infrastructurii IT utilizează deja Microsoft M365 cloud și soluții avansate de securitate. Microsoft crede că de vină sunt hackerii chinezi Microsoft a atribuit, de altfel, atacul unui grup de hackeri susținut de statul chinez, care ar fi exploatat flaw-uri din serverele SharePoint on-premises pentru a obține acces persistent și neautentificat. Experții Google Threat Intelligence au descris vulnerabilitatea drept „un vis pentru operatorii de ransomware”, deoarece permite acces continuu chiar și după aplicarea patch-urilor ulterioare. Atacul nu s-a limitat la SUA. Printre țintele compromise se numără și Departamentul Educației al SUA, Departamentul de Venituri din Florida, dar și instituții guvernamentale din Orientul Mijlociu și Europa. S-a găsit, totuși, o soluție pentru a remedia pagubele viitoare ale unor eventuale atacuri cibernetice Pentru a limita pagubele, Microsoft a lansat luni un patch de securitate destinat exclusiv serverelor locale, precizând că versiunile cloud nu sunt afectate. Cu toate acestea, experții avertizează că atacatorii cibernetici ar putea folosi credențialele și tokenurile furate pentru operațiuni viitoare. Incidentul scoate în evidență, fără niciun dubiu, dependența critică de software-ul Microsoft în infrastructurile guvernamentale și nevoia urgentă de migrare către soluții mai sigure și actualizate constant. Deși nu s-au pierdut date clasificate, breșa ridică întrebări despre protecția sistemelor nucleare în fața amenințărilor cibernetice tot mai sofisticate. Rămâne de văzut dacă, în viitor, acest tip de atacuri va mai fi posibil, de vreme ce un atac la o astfel de instituție s-ar putea solda cu consecințe destul de grave pentru întreaga umanitate.