Consilier al lui Putin: Japonia ar putea avea bomba atomică într-un an. Declarația vine după scandalul provocat de vizita lui Putin în insulele revendicate de Tokyo
Anton Kobiakov, consilier al președintelui rus și secretar executiv al comitetului de organizare al Forumului Economic Estic, a declarat pentru agenția TASS că Japonia ar avea nevoie de numai aproximativ un an pentru a obține o armă nucleară. „Se vorbește chiar despre arme nucleare, pe care Japonia este capabilă să le construiască în aproximativ un an”, a afirmat oficialul rus, potrivit TASS. Kobiakov a acuzat Tokyo de o „militarizare revanșistă” și a susținut că retorica premierului Sanae Takaichi ar demonstra o trecere a Japoniei de la rolul tradițional de aliat al Statelor Unite la o implicare directă în strategia regională și globală a Washingtonului. Afirmația lui Kobiakov a fost preluată marți seară de mai multe publicații ruse. Japonia spune că nu vrea bomba atomică Japonia este semnatară a Tratatului de Neproliferare Nucleară și se prezintă oficial drept stat fără arme nucleare. Din 1967, politica sa este construită în jurul celor „Trei Principii Non-Nucleare”: să nu dețină, să nu producă și să nu permită introducerea armelor nucleare în Japonia. Iar declarația consilierului lui Putin vine la numai două săptămâni după ce Sanae Takaichi a reafirmat public această poziție. La 9 august, în timpul comemorărilor de la Nagasaki, premierul japonez a declarat că politica guvernului „rămâne neschimbată” și că Tokyo continuă să considere cele trei principii drept o politică fundamentală. Takaichi a subliniat și importanța statutului Japoniei de stat parte la Tratatul de Neproliferare și a promis respectarea obligațiilor asumate prin acesta. Declarația vine după un scandal major între Moscova și Tokyo Momentul afirmației lui Kobiakov este important. Relațiile dintre cele două state s-au tensionat puternic după ce Vladimir Putin a vizitat, pe 13 august, insula Iturup, cunoscută în Japonia sub numele de Etorofu. A fost prima vizită a lui Putin pe una dintre insulele sudice ale arhipelagului Kurile revendicate de Japonia. Tokyo consideră Etorofu, Kunashiri, Shikotan și grupul Habomai drept „Teritoriile de Nord” și susține că acestea fac parte din teritoriul japonez. Rusia le controlează de la sfârșitul celui de-Al Doilea Război Mondial. Vizita liderului de la Kremlin a provocat imediat un scandal diplomatic. Premierul Sanae Takaichi a declarat că deplasarea lui Putin este „absolut inacceptabilă”, iar guvernul japonez a convocat ambasadorul Rusiei pentru a protesta oficial. Takaichi a precizat că Tokyo ceruse în mod repetat Moscovei ca Putin să nu viziteze insulele disputate. Rusia a respins protestul și a răspuns câteva zile mai târziu convocând, la rândul său, ambasadorul Japoniei la Moscova. Ministerul rus de Externe a transmis că suveranitatea Rusiei asupra insulelor este „de necontestat” și a criticat ceea ce a numit declarațiile „anti-ruse” ale conducerii japoneze. Putin a inspectat zona în timp ce Rusia desfășura exerciții militare Putin s-a deplasat în Extremul Orient rus în timp ce Flota rusă din Pacific desfășura exerciții militare de amploare în regiune. Liderul rus a urcat inclusiv la bordul crucișătorului purtător de rachete Varyag înainte de deplasarea pe Iturup. Ulterior, Rusia a desfășurat teste cu rachete și exerciții în apropierea insulelor disputate, inclusiv cu sisteme de apărare de coastă Bastion, provocând noi proteste din partea Japoniei. Pentru Moscova, insulele au o valoare strategică majoră, deoarece permit controlul accesului dintre Marea Ohotsk și Oceanul Pacific, o zonă importantă pentru submarinele rusești purtătoare de rachete balistice. Pentru Japonia, problema are atât o dimensiune strategică, cât și una istorică. Uniunea Sovietică a ocupat insulele în ultimele zile ale celui de-Al Doilea Război Mondial, iar populația japoneză a fost ulterior îndepărtată. Disputa este atât de profundă încât Japonia și Rusia nu au semnat nici până astăzi un tratat formal de pace care să încheie conflictul dintre ele din Al Doilea Război Mondial. Cât de realist este termenul de un an, înaintat de omul lui Putin Japonia este descrisă de specialiști drept un stat cu o importantă „capacitate nucleară latentă”: nu deține arme atomice, însă are o industrie nucleară civilă avansată, tehnologie aerospațială și o industrie de apărare sofisticată. Într-o amplă investigație publicată de Reuters, experții citați estimau că Japonia ar putea produce relativ rapid o armă dacă ar lua decizia politică de a abandona actuala doctrină. Jennifer Kavanagh, specialistă în probleme militare, estima că realizarea unui dispozitiv suficient de compact pentru a putea fi transportat de o rachetă ar putea dura „câțiva ani”. Există însă o diferență importantă între construirea unui prim dispozitiv experimental și crearea unui arsenal nuclear militar credibil, cu focoase miniaturizate, sisteme de comandă, mijloace de transport și capacitatea de a supraviețui unui atac. Comisia pentru Energie Atomică a Japoniei estimează că stocul total de plutoniu japonez era de aproximativ 44,4 tone la 31 martie 2026. Materialul provine din programul nuclear civil și este supus regimului internațional de control și garanții. Guvernul japonez afirmă explicit că urmărește reducerea stocului și folosirea plutoniului exclusiv în scopuri pașnice.
Amenințarea lui Medvedev către Finlanda: Se află acum pe lista țintelor nucleare ale Rusiei
Într-un mesaj pe X, Dmitri Medvedev, vicepreședintele Consiliului de Securitate din Rusia, a amenințat Finlanda că se află pe lista țintelor potențiale ale unor atacuri cu arme nucleare, după ce țara a aderat la NATO în urmă cu doi ani, iar recent a ridicat restricția privind găzduirea armelor nucleare. „Finlanda a ridicat interdicția privind găzduirea armelor nucleare. Ce schimbă acest lucru pentru finlandezi? Doar un lucru minor: țara lor se află acum pe lista țintelor nucleare ale Rusiei. Bucură-te, Finlanda, ai atins apogeul securității!”, a scris Medvedev într-un mesaj publicat pe rețeaua X. Finland has lifted its ban on hosting nuclear weapons. What does that change for the Finns? Just one minor thing: their country is now on Russia’s nuclear target list. Rejoice, Finland, you’ve reached peak security! — Dmitry Medvedev (@MedvedevRussiaE) July 2, 2026 Finlanda a ridicat interdicția privind armele nucleare Reacția oficialului rus vine după ce în luna iunie, parlamentul finlandez a aprobat ridicarea interdicției privind armele nucleare pe teritoriul său. Decizia a fost luată miercuri în parlament, cu 125 de voturi pentru și 61 împotrivă și deschidea calea ca Finlanda să faciliteze circulația armelor nucleare pe teritoriul său. După vot, Ministrul finlandez al Apărării, Antti Häkkänen, a salutat această măsură ca fiind „esențială” pentru securitatea Finlandei, dar a insistat asupra faptului că țara nu are intenția de găzdui permanent arme nucleare pe teritoriul său. Până la această decizie, legea data din anii ’80 și interzicea importul, deținerea, fabricarea și detonarea explozivilor nucleari pe teritoriul Finlandei. Țara care vrea să urmeze modelul Finlandei În această săptămână, președintele Lituaniei Gitanas Nauseda a anunțat că partidele parlamentare au convenit asupra unui plan de eliminare a unei prevederi constituționale care interzice amplasarea armelor nucleare pe teritoriul țării. În motivarea demersului a fost invocată deteriorarea situației geopolitice regionale. Constituția noastră a fost redactată într-o perioadă în care circumstanțele geopolitice erau complet diferite”, a afirmat Nausėda, conform Reuters. Președintele lituanian a declarat că, în prezent, nu există planuri imediate pentru stocarea de arme nucleare în Lituania, însă eliminarea interdicției constituționale ar permite țării să nu fie constrânsă în cazul în care situația de securitate se va modifica în viitor.
Coreea de Nord își extinde capacitatea de producție a armelor nucleare, avertizează AIEA
Vorbind la Seul, directorul Agenției Internaționale pentru Energie Atomică (AIEA) a confirmat o creștere rapidă a activității la principalul complex nuclear al țării, Yongbyon, relatează Reuters. „Toate acestea indică o creștere foarte serioasă a capacităților RPDC (Republica Populară Democrată Coreeană – n.r.) în domeniul producției de arme nucleare”, a declarat Rafael Grossi. Programul Phenianului este estimat în prezent la câteva zeci de focoase. Șeful AIEA a precizat și că agenția monitorizează o clădire nouă la Yongbyon, care seamănă cu instalațiile folosite pentru îmbogățirea uraniului. Imagini din satelit analizate recent susțin această evaluare și sugerează că noua facilitate este aproape gata de funcționare. În același timp, Grossi a spus că nu există, deocamdată, dovezi că Rusia ar furniza tehnologie militară nucleară Coreei de Nord. El a subliniat că actualul acord de cooperare dintre cele două state pare să vizeze doar proiecte nucleare civile. „Trecerea către arme nucleare nu va oferi niciodată unei țări mai multă securitate”, a spus Grossi, avertizând că acest lucru ar putea, în schimb, declanșa proliferarea.
Statele Unite se întâlnesc cu delegațiile Rusiei și Chinei pentru discuții privind controlul armelor nucleare
SUA au solicitat un nou tratat mai amplu privind controlul armelor, care să includă atât China, cât și Rusia, după expirarea acordului care limita desfășurarea de rachete și focoase nucleare de către SUA și Rusia. Acordul este cunoscut sub numele de New START, potrivit Reuters. Ambasadorul Chinei pentru dezarmare, Shen Jian, a declarat la începutul lunii februarie că țara sa nu va participa la noi negocieri pentru controlul armelor nucleare cu Moscova și Washingtonul în această etapă. Nu a fost clar imediat dacă discuțiile de marți vor implica negocieri oficiale. China a efectuat un test nuclear secret în iunie 2020, ceea ce Shen a negat categoric, au transmis SUA în februarie. Înaltul oficial american a declarat că au avut deja discuții bilaterale constructive cu Marea Britanie și Franța, care sunt, de asemenea, membre ale Consiliului de Securitate al ONU. „Discutarea cu cei cinci membri permanenți ai Consiliului de Securitate a fost următorul pas logic”, au declarat aceștia, adăugând că sunt optimiști.
Kremlinul reacționează după declarațiile Estoniei despre arme nucleare NATO. Mesajul transmis de Moscova
Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a negat duminică faptul că Moscova ar reprezenta o amenințare de securitate pentru Estonia, informează Baha. Declarația a fost făcută în fața jurnaliștilor înaintea unei reuniuni a Consiliul de Securitate al ONU, unde oficialul rus a subliniat că Rusia „nu amenință Estonia, la fel cum nu amenință nicio altă țară europeană”. Totuși, Peskov a insistat că Rusia își va prioritiza întotdeauna propria securitate. El a avertizat că, în cazul în care arme nucleare ar fi amplasate pe teritoriul eston și ar fi orientate împotriva Rusiei, atunci armele nucleare rusești ar fi îndreptate către Estonia. Reacția Kremlinului vine după declarațiile anterioare ale ministrului eston de externe, Margus Tsahkna, care a afirmat că Tallinnul este pregătit să găzduiască arme nucleare ale aliaților pe teritoriul său. Comentariile reflectă tensiunile crescute legate de securitatea regională și de rolul descurajării nucleare în Europa de Est, pe fondul dezbaterilor privind consolidarea apărării în statele aflate în proximitatea Rusiei.
Teorie înfricoșătoare: Dacă Vladimir Putin ar fi asasinat, Europa ar fi ștearsă de pe hartă
Serghei Karaganov este cunoscut pentru declarațiile amenințătoare la adresa Europei. El susține că Europa „a devenit din nou expresia cea mai absolută a răului care afectează omenirea”, potrivit Le Figaro. Invitat la podcastul lui Tucker Carlson, ideologul rus a afirmat că, dacă Vladimir Putin ar fi asasinat, „Europa ar fi ștearsă de pe harta umanității”. „Vor începe să atace Europa cu arme convenționale, apoi cu valuri de rachete nucleare. Acești idioți nu înțeleg altceva decât suferința fizică”, a spus Serghei Karaganov. Serghei Karaganov este un antieuropean convins și ocupă poziția de președinte de onoare al influentului Consiliu de Stat pentru Politica Externă și de Apărare (SVOP). „Înfrângerea necondiționată a Europei” Întrebat de Tucker Carlson despre finalul războiului din Ucraina, Karaganov a replicat tăios. „Acest război se va încheia doar atunci când Rusia va reuși să obțină înfrângerea necondiționată a Europei. Să sperăm, fără a o distruge. Nu luptăm împotriva Ucrainei sau a lui Zelenski; luptăm din nou împotriva Europei, care este sursa tuturor relelor din istoria umanității”, a declarat ideologul. În timpul interviului de o oră, Karaganov a spus că întreaga Europă a fost de acord cu nazismul german în timpul celui de-al Doilea Război Mondial. „Europa ne-a invadat în mod repetat în timpul ambelor războaie mondiale. În ciuda înfrângerilor, ei încă insistă asupra războiului. Europa a târât Statele Unite în războaiele lor”, a afirmat el. Discursul consilierului Kremlinului a fost publicat vineri pe rețelele de socializare. Acesta contrastează puternic cu ultima declarație a Kremlinului, care tot vineri a descris ca fiind „pozitivă” disponibilitatea declarată a unor țări europene, inclusiv Italia și Franța, de a restabili dialogul cu Rusia.
Arme nucleare. Coreea de Nord amenință Japonia transmițând că umanitatea riscă o catastrofă majoră
Coreea de Nord a avertizat duminică că ambițiile nucleare ale Japoniei „trebuie oprite cu orice preț”, potrivit agenției oficiale de știri KCNA care este preluată de Le Figaro. Reacția violentă a apărut după ce un oficial japonez a sugerat că țara ar trebui să dețină arme nucleare. Un membru al biroului prim-ministrului japonez și-a exprimat sprijinul pentru achiziționarea de arme nucleare. Agenția japoneză Kyodo a publicat, la începutul săptămânii, declarația care contrazice doctrina oficială a Japoniei. „Cred că ar trebui să avem arme nucleare. În cele din urmă, ne putem baza doar pe noi înșine”, a declarat oficialul care a dorit să rămână anonim. Armele nucleare tensionează relațiile între cele două țări Mesajul a stârnit numeroase reacții, inclusiv din Coreea de Nord. Arată că Tokyo „își dezvăluie deschis ambiția de a deține arme nucleare, depășind linia roșie”, a declarat directorul Institutului de Studii Japoneze din cadrul Ministerului de Externe de la Phenian într-un comunicat publicat duminică de agenția de știri de stat KCNA. „Încercarea Japoniei de a dobândi arme nucleare trebuie prevenită cu orice preț, deoarece va duce la o mare catastrofă pentru umanitate. Aceasta nu este o greșeală sau o declarație nechibzuită, ea reflectă în mod clar ambiția de lungă durată a Japoniei pentru înarmarea nucleară”, a adăugat oficialul nord-coreean, al cărui nume nu a fost dezvăluit. Oficialul a adăugat că, dacă Japonia va dobândi arme nucleare, „țările asiatice ar suferi o catastrofă nucleară oribilă, iar omenirea s-ar confrunta cu un dezastru major”. Declarația nu a menționat propriul program nuclear al Phenianului, care a inclus mai multe teste cu bombe nucleare, încălcând rezoluțiile ONU. Experții susțin că în Coreea de Nord sunt zeci de focoase nucleare în ciuda sancțiunilor internaționale. Coreea de Nord susține că armele nucleare reprezintă un factor de descurajare necesar pentru țările considerate inamice, precum SUA, Japonia și Coreea de Sud.
Agenția Internațională pentru Energie Atomică nu mai poate verifica stocul de uraniu al Iranului
Agenția Internațională pentru Energie Atomică (AIEA) nu a mai reușit de luni întregi să verifice stocurile de uraniu aproape de nivelul necesar pentru fabricarea armelor nucleare din Iran, potrivit unui raport confidențial obținut de Associated Press. Instituția avertizează că a „pierdut continuitatea informațiilor” privind materialele nucleare declarate anterior de Teheran la instalațiile afectate de atacurile Israelului și Statelor Unite în timpul conflictului din iunie, și cere ca situația să fie „rezolvată urgent”. Ultimul raport complet al AIEA, publicat în septembrie, arăta că Iranul deținea 440,9 kilograme de uraniu îmbogățit până la 60% puritate, un pas tehnic scurt față de nivelul de 90% necesar pentru armament nuclear. Directorul general al agenției, Rafael Grossi, a declarat recent pentru AP că o astfel de cantitate ar fi suficientă pentru până la zece bombe nucleare, dacă Iranul ar decide să militarizeze programul său atomic. „Asta nu înseamnă că Iranul are o armă nucleară,” a subliniat el. Teheranul insistă de mult timp că programul său nuclear are scopuri exclusiv pașnice. Totuși, AIEA și mai multe state occidentale susțin că Iranul a avut un program organizat de dezvoltare a armelor nucleare până în 2003.Raportul de miercuri accentuează îngrijorările internaționale privind lipsa de transparență a Iranului, într-un moment în care tensiunile regionale rămân ridicate, iar sancțiunile economice continuă să afecteze grav economia țării.
Mai multe drone au fost observate deasupra unei baze militare din Belgia, unde ar fi stocate arme nucleare americane
La baza militară Kleine-Brogel ar fi stocate arme nucleare americane, iar din anul 2027 baza va deveni sediul noilor avioane de vânătoare F-35, relatează agenția Belga. Luna trecută, mai multe drone au fost semnalate deasupra poligonului militar din Elsenborn și a bazei din Marche-en-Famenne. Acum, „mai multe drone” au fost detectate la baza Kleine-Brogel, a anunțat ministrul belgian al Apărării, Theo Francken, pe platforma X. „Mai multe drone au fost observate deasupra bazei Kleine-Brogel. Sistemul de detectare funcționează. Mulțumesc gărzilor pentru vigilență și pentru imaginile realizate. Ancheta este în curs”, a transmis ministrul belgian al Apărării. Francken a precizat că a discutat cu primarul orașului Peer, Steven Mathei, și că Ministerul Apărării se va reuni săptămâna viitoare cu poliția locală pentru a analiza amenințarea și a intensifica eforturile de identificare și prindere a piloților de drone. Guvernul belgian pregătește un plan de 50 de milioane de euro pentru dezvoltarea unui sistem național anti-dronă, menit să protejeze bazele militare și infrastructurile strategice de posibile atacuri sau acțiuni de spionaj.
Invincibile, dar inutile. Cum devin armele nucleare ale Rusiei simbolul disperării Kremlinului
Potrivit istoricului și analistului Mark Galeotti, aceste arme nucleare ale Rusiei sunt „practic apocaliptice”, prea puternice pentru a fi utilizate fără riscul distrugerii globale, relatează BBC. Anunțul președintelui Vladimir Putin, făcut în fața veteranilor războiului din Ucraina, vine pe fondul tensiunilor tot mai mari cu Statele Unite și al stagnării ofensivei ruse în Ucraina. Putin a declarat că „nu există nimic asemănător” cu Poseidon, o dronă capabilă să provoace daune catastrofale pe scară continentală. În paralel, racheta Burevestnik – descrisă de liderul rus drept un „produs unic” – are, potrivit oficialilor, rază de acțiune nelimitată. Mark Galeotti susține însă că armele nucleare ale Rusiei nu sunt neapărat o dovadă de forță, ci mai degrabă un „semnal de slăbiciune”. „Sunt arme apocaliptice, concepute pentru descurajare, nu pentru folosire reală. Ele reflectă frustrarea Moscovei în fața impasului militar din Ucraina”, a explicat analistul britanic. Pe fondul acestor teste, președintele american Donald Trump a reacționat anunțând că SUA vor relua propriile teste nucleare, suspendate de peste trei decenii. Casa Albă a impus, totodată, noi sancțiuni asupra industriei petroliere ruse, după eșecul negocierilor privind un posibil acord de pace. David Heathcote, șef al serviciilor de informații la McKenzie Intelligence Services, afirmă că noile demonstrații de forță ale Kremlinului sunt „mai degrabă semne de slăbiciune decât de putere”. În opinia sa, testele armelor nucleare ale Rusiei reflectă incapacitatea Moscovei de a obține victorii decisive pe frontul ucrainean și nevoia de a proiecta imaginea unei superputeri invincibile.