Președintele Finlandei afirmă că un armistițiu în Ucraina e improbabil anul acesta
„Nu sunt foarte optimist în privința obținerii unui armistițiu sau a începerii negocierilor de pace, cel puțin anul acesta”, a spus Stubb pentru AP. El a adăugat că ar fi bine ca „până în martie” să se facă „un prim pas” spre un armistițiu. În timp ce Ucraina și UE încearcă să mențină sprijinul american pentru Kiev, Stubb este considerat unul dintre liderii europeni cu cele mai bune relații cu președintele SUA, Donald Trump. De ce a fost anulat summitul Trump–Putin de la Budapesta Președintele finlandez a spus că îi poate „explica președintelui Trump prin ce a trecut Finlanda (în conflictele cu Rusia – n.r.), cum văd situația de pe câmpul de luptă sau cum ar trebui gestionat Putin”. Dacă Trump „acceptă una din zece idei, e bine”, a adăugat Stubb. Statele Unite și-au schimbat poziția față de Ucraina, trecând luna trecută la sancționarea gigantilor energetici ruși Lukoil și Rosneft. Stubb a afirmat că Trump „a făcut o treabă excelentă”, dar a cerut și sancționarea „industriei militare sau de apărare” a Rusiei. Stubb a explicat că motivul pentru care Washingtonul a anulat întâlnirea planificată între Trump și Putin la Budapesta a fost acela că SUA și-au dat seama că „rușii nu au făcut niciun pas înainte”. „Nu avea rost să îl pună pe președintele Trump într-o situație în care nu obține nicio înțelegere”, a spus el. Summitul eșuat de la Budapesta este „un alt exemplu de greșeală strategică a rușilor. Au avut o oportunitate și au ratat-o”, a spus Stubb. Zelenski: Kievul depune eforturi pentru a pune capăt conflictului Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat duminică faptul că Ucraina depune eforturi intense pentru a găsi o modalitate de a pune capăt conflictului, atât pe linia frontului, cât și prin diplomație. „Lucrăm pentru a asigura un nou început al negocierilor, astfel încât, în cele din urmă, să existe o perspectivă reală de a pune capăt acestui război”, a spus Zelenski. „De asemenea, contăm pe reluarea schimburilor de prizonieri. Au loc multe întâlniri, negocieri și apeluri pentru a asigura acest lucru”, a adăugat el.
Trump amenință că va eradica Hamas dacă gruparea încalcă acordul de armistițiu din Gaza
Președintele american Donald Trump a avertizat luni Hamas că va fi „eradicată” dacă va încălca acordul încheiat cu Israelul în Gaza, dar a spus că va oferi grupării militante palestiniene o șansă de a onora armistițiul. Vicepreședintele JD Vance s-a îndreptat spre Israel la scurt timp după comentariile lui Trump, alăturându-se altor doi reprezentanți americani de rang înalt, după ce violențele din weekend au amenințat să distrugă fragilul armistițiu. „Am făcut o înțelegere cu Hamas prin care vor fi foarte buni, se vor purta frumos, vor fi drăguți”, a declarat Trump reporterilor de la Casa Albă, în timp ce l-a primit pe premierul australian Anthony Albanese. „Și dacă nu sunt, vom merge și îi vom eradica, dacă va trebui. Vor fi eradicați, iar ei știu asta.” Trump a contribuit la mediarea acordului din Gaza în urmă cu aproape două săptămâni, dar acordul a fost amenințat în mod repetat, Israelul acuzând Hamas că tergiversează în predarea ostaticilor morți și că lansează atacuri. Principalul negociator al Hamas, Khalil al-Hayya, a declarat pentru postul de televiziune egiptean Al-Qahera News că gruparea este încă angajată față de acordul de încetare a focului.
Israel anunță reluarea armistițiului și a livrărilor de ajutor umanitar după atacuri soldate cu 26 de morți în Gaza
Incidentul reprezintă cel mai grav test al armistițiului încheiat la începutul lunii octombrie. Președintele american Donald Trump a declarat că armistițiul mediat de SUA rămâne în vigoare și a precizat că liderii Hamas poate nu au fost implicați în încălcările recente. „Oricum, situația va fi gestionată dur, dar corect”, a spus Trump, duminică, potrivit Reuters. Confruntarea a început după ce militanți palestinieni au lansat o rachetă antitanc și foc asupra trupelor israeliene, ucigând doi soldați israelieni. În replică, armata israeliană a lovit ținte ale Hamas, inclusiv comandanți de teren, tuneluri și depozite de arme. Unele dintre lovituri au vizat școli transformate în adăposturi pentru persoane strămutate. Livrările de ajutor umanitar în Gaza umrează să fie reluate luni, la presiunea SUA, după ce Israel anunțase o suspendare temporară ca răspuns la ceea ce a descris drept o încălcare „flagrantă” a armistițiului de către Hamas. Rafah, principalul punct de trecere spre Egipt, rămâne închis până la îndeplinirea obligațiilor de către Hamas, inclusiv predarea corpurilor ultimelor persoane decedate aflate în captivitate. Vicepreședintele american JD Vance a explicat că există aproximativ 40 de celule Hamas necontrolate, iar dezarmarea completă va necesita implicarea unor forțe internaționale pentru menținerea ordinii și securității pe teren. Premierul israelian Benjamin Netanyahu a ordonat armatei să răspundă ferm la încălcările armistițiului. În ciuda reluării armistițiului, tensiunile rămân ridicate, iar un număr mare de palestinieni s-au refugiat temporar din casele lor și au făcut provizii urgente în piețele principale din Nuseirat și Khan Younis. Armistițiul a intrat în vigoare pe 10 octombrie, punând capăt unor ani de conflict, însă disputele privind livrarea ajutorului și predarea corpurilor rămân nerezolvate, iar provocările legate de dezarmarea Hamas și stabilizarea guvernării în Gaza continuă.
Riscurile unui acord Trump – Putin cu cedări teritoriale: S-ar putea să ne trezim cu DISPUTE pe tema împărțirii zonelor economice din Marea Neagră
Vineri, 15 august, Alaska nu va fi doar ținutul urșilor polari și al pescuitului la somon. Va fi și locul unde Donald Trump și Vladimir Putin își dau întâlnire pentru a vorbi despre pace în Ucraina. O pace sau un armistițiu cu semne de întrebare, cu potențiale cedări de teritorii și cu ecouri reci până la București. Trump a spus-o direct: „Vor fi schimburi de teritorii”. Simplu, aproape ca o rețetă culinară, doar că ingredientele sunt orașe, sate, oameni și destine. Întâlnirea ar putea rescrie harta politică a regiunii și lasă în urmă o întrebare amară: dacă tot se ajunge la cedări, de ce a fost întreținut războiul? Pentru România, ecuația e complicată. O pace negociată peste capul Kievului poate aduce liniște la graniță, dar și noi riscuri strategice. Cine câștigă, cine pierde și, mai ales, cine decide – asta e miza reală a discuției care, în teorie, ar trebui să oprească focul. În exclusivitate pentru Gândul, expertul în geopolitică Alexandru Georgescu desface scenariile posibile, cu bune, cu rele și cu tot ce ar putea urma după o pace cu cedare de teritorii. „Arhitectura europeană de securitate este în plină schimbare” Gândul: Domnule Georgescu, dacă întâlnirea dintre Trump–Putin ar duce la o pace în Ucraina prin cedări de teritorii, cine ar fi, în realitate, actorii care iau această decizie și cum ar influența acest lucru arhitectura de securitate europeană? Alexandru Geogrescu, expert în geopolitică: În primul rând, să stabilim că un acord de pace va dura o perioadă mai lungă de timp să fie negociat. Mai întâi va veni un acord de încetare a focului. În această fază, nu ar exista schimburi propriu-zise de teritorii, ci eventuale modificări ale liniei frontului pentru ca ambele părți să se considere în situații defensibile. Din Alaska, ar putea cel mult să rezulte o primă propunere de acord care să fie baza negocierilor ulterioare. Dar nu se poate face un acord fără acceptul ucrainenilor și al europenilor. Situația de față este ciudată pentru că strategia Administrației Trump, inclusiv din logica maximizării beneficiului propriu, a fost să se plaseze în centrul procesului de negociere și să fie intermediar în cadrul unor discuții indirecte. Scopul a fost de a controla informația și de a negocia individual cu fiecare parte pentru a identifica oportunitățile de compromis. Inclusiv în Arabia Saudită, leadershipul ucrainean și cel rus (nu vorbim doar de președinți) nu au interacționat aproape deloc. Este o formulă stranie, adecvată poate unui proces preliminar de pace, dar cu siguranță orientat spre a face din echipa Trump un element indispensabil al procesului, inclusiv pentru a exclude partea europeană. Cât despre precedentul schimbărilor de teritorii, aș spune că a existat deja o breșă în cadrul acestui pilon al sistemului de securitate, cel al neschimbării granițelor prin forță, în momentul invaziei și anexării ilegale a Peninsulei Crimeea, care a fost deja integrată în statul rus. Chiar dacă ea nu a fost recunoscută, reacția Vestului și sancțiunile de atunci au fost suportabile pentru Rusia și au setat așteptările pentru fezabilitatea unui nou rapt teritorial. Nu știm ce s-ar fi întâmplat dacă nu s-ar fi oprit extinderea așa-ziselor republici popular sau dacă invazia-fulger din 2022 nu ar fi fost respinsă. Există varianta în care cedarea de teritorii se face de facto, dar fără recunoaștere legală din partea Ucrainei și a restului comunității internaționale, dar s-ar putea ca Rusia să insiste pe recunoașterea Peninsulei Crimeea, ținând cont de rolul său strategic și de rezervele de hidrocarburi din zona sa economică exclusivă. Arhitectura europeană de securitate este în plină schimbare către un nou nivel de echilibru bazat pe alocări mai mari de resurse, investiții mai mari în tehnică militare și cooperare mai mare la nivel industrial și operațional. Rolul american în această arhitectură, reliefat și de rolul lor în Ucraina, inclusiv pe partea de informații militare, nu a fost nicicând mai important, ceea ce îi oferă lui Donald Trump anumite pârghii asupra europenilor și ucrainenilor. În schimb, conceptul clasic al unei arhitecturi de securitate europene trebuia să implice și Rusia, prin formule de cooperare baltică și la Marea Neagră, prin Consiliul NATO-Rusia, prin diferitele tratate de limitare a forțelor convenționale, a rachetelor nucleare cu rază intermediară și a testelor nucleare (văzând inclusiv anunțurile legate de posibila testare a unei rachete de croazieră cu propulsie nucleară). Acest concept a dispărut cu totul cel puțin pentru o generație, însă, în cadrul unei păci, Rusia va face tot posibilul să revină la status quo ante, prin eliminarea sancțiunilor, reluarea rolului de furnizor de gaze către Europa (și de resurse, în general, către Germania) și dezvoltarea unor noi roluri, cum ar fi cel de furnizor major de hidrogen. „Beligeranții și suporterii lor au văzut oportunități de a câștiga masiv” Gândul: De ce credeți că războiul din Ucraina a fost întreținut atât de mult timp, dacă scenariul final ar putea presupune oricum cedări teritoriale? Alexandru Georgescu: Să nu uităm că războiul din Ucraina este o mare necunoscută pentru noi. Este prima oară în perioada contemporană în care avem o putere de talie globală care se luptă cu un adversar cu tehnologie echivalentă, în contextul paradigmei armelor inteligente și a utilizării spațiului, atacurilor cibernetice etc. Ultimele două mari războaie convenționale au fost între Iran și Irak și între Etiopia și Eritreea, dar cu un nivel tehnologic mult mai redus. Toate prezumțiile fundamentale ale comunității vestice (și ale lumii în general) cu privire la un asemenea război au fost testate și s-au dovedit neadecvate. Faptul că s-a ajuns la război de uzură, consumul extraordinar de mare de muniții, letalitatea acestui război, rolul dronelor, relevanța continuă a tancurilor și altor mijloace de luptă care au fost neglijate de europeni mai ales, toate acestea indică faptul că războiul din Ucraina este un pas în necunoscut și este, de fapt, laboratorul pentru războiul de secolul XXI între puteri convenționale. În acest sens, neavând o formulă pentru a estima rezultatul final, beligeranții și suporterii lor au văzut oportunități de a câștiga masiv dacă erau dispuși să parieze. Ucraina nu ar fi pasibilă de un
Războiul din Ucraina, ziua 1.261. Trump și Putin se vor întâlni în zilele următoare / NATO va începe livrările de arme americane către Ucraina în următoarele săptămâni
Putin nu exclude o întâlnire cu Zelenski, dar precizează că trebuie îndeplinite „anumite condiții” Statele Unite au propus o întâlnire trilaterală între ele, Rusia și Ucraina. Vladimir Putin a minimizat posibilitatea unor discuții cu Volodimir Zelenski, afirmând că, deși este posibil, trebuie îndeplinite anumite condiții. Moscova a convocat un diplomat italian cu privire la „campania anti-rusă” Joi, Ministerul Afacerilor Externe al Rusiei l-a convocat pe însărcinatul cu afaceri italian la Moscova, Giovanni Scopa, pentru a protesta împotriva unei presupuse „campanii anti-ruse” în mass-media italiană. UE sprijină negocierile pentru un acord de pace al Rusiei cu Ucraina Președinta Comisiei Europene Ursula von der Leyen a avut miercuri o discuție telefonică cu Volodimir Zelenski. Temele discutate au fost umătorii pași spre o pace longevivă cu Rusia, aderarea Ucrainei la UE, dar și reconstrucția țării. Zelenski susţine că Europa trebuie să ia parte la negocierile de pace Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a cerut joi ca Uniunea Europeană să fie implicată direct în viitoarele discuţiile de pace mediate de SUA, avertizând că viitorul Europei nu poate fi decis în absenţa sa. Preşedintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a declarat joi că Uniunea Europeană trebuie să fie prezentă la masa negocierilor privind încheierea războiului cu Rusia. Dronele ucrainene au lovit o rafinărie de petrol din regiunea Krasnodar, a confirmat armata Dronele ucrainene au lovit cu succes și au avariat rafinăria de petrol Afipskiy din sud-vestul Rusiei, a anunțat pe 7 august Statul Major General al Forțelor Armate ale Ucrainei, pe fondul unor atacuri cu drone raportate în întreaga țară. „În urma atacului cu drone, a izbucnit un incendiu la o unitate tehnologică de procesare a gazului”, a transmis armata ucraineană pe Telegram. Confirmarea vine după relatări din canale ucrainene și rusești de Telegram potrivit cărora dronele au lovit rafinăria din regiunea Krasnodar și alte ținte, într-un atac nocturn de amploare. Rafinăria, situată la aproximativ 200 de kilometri de linia frontului, reprezintă un nod logistic strategic pentru trupele ruse. Oana Țoiu a discutat la Kiev cu premierul Ucrainei despre cooperare economică și în domeniul apărării Potrivit unui comunicat al MAE, discuția s-a concentrat asupra cooperării în domeniul economic, inclusiv în industria de apărare, precum și asupra priorităților în materie de conectivitate. Cei doi oficiali și-au arătat interesul pentru continuarea practicii ședințelor comune de guvern, având în vedere utilitatea acestora în aprofundarea dialogului în diverse domenii și în impulsionarea cooperării sectoriale. A fost subliniată importanța interconectivității, inclusiv în contextul procesului de reconstrucție a Ucrainei. Cei doi înalți oficiali au trecut în revistă progresele realizate în cadrul mai multor proiecte, precum podul aflat în construcție peste râul Tisa. Ministrul român al afacerilor externe a evocat, în acest context, investițiile semnificative realizate de România în proiecte transfrontaliere, de la începutul agresiunii ruse împotriva Ucrainei, în februarie 2022, cu impact pozitiv la nivel regional, inclusiv din punct de vedere economic. Kremlinul anunță că Donald Trump și Vladimir Putin se vor întâlni „în zilele următoare” Liderii Statelor Unite și Rusiei, Donald Trump și Vladimir Putin, urmează să se întâlnească în „zilele următoare”, potrivit unui consilier al Kremlinului, într-un nou efort diplomatic menit să pună capăt conflictului din Ucraina. Conform BBC, anunțul vine după ce Trump a declarat miercuri că există „șanse foarte bune” pentru o întâlnire trilaterală cu Putin și președintele ucrainean Volodimir Zelenski „foarte curând”. Întâlnirea are loc în contextul în care expiră vineri un termen-limită impus de Trump Rusiei pentru a accepta o încetare a focului, altfel urmând să fie introduse sancțiuni mai dure. Declarațiile liderului american vin după discuțiile purtate la Moscova de trimisul său special, Steve Witkoff, cu președintele Putin, pe care Trump le-a descris drept „foarte productive”. Șase morți și 35 de răniți în urma atacurilor rusești cu peste 100 de drone asupra Ucrainei În noapte dinspre miercuri spre joi, peste 100 de drone tip Sahed și drone capcană au fost lansate de armata rusă, potrivit Forțelor Armate Ucrainene. Apărarea antiaeriană ucraineană a reușit să doboare 89 dintre acestea, însă 23 de drone au lovit mai multe localități. Guvernatorul regiunii Zaporojie a anunțat că patru civili au murit și alți 13 au fost răniți. În regiunea Donețk, două persoane au fost ucise iar alte șase persoane au fost rănite. Guvernatorului Oleksandr Prokudin al regiunii Herson a anunțat că opt civili au fost răniți, în atacurilor asupra a mai multor zone rezidențiale și infrastructurii critice. În Dnipropetrovsk, patru persoane au fost rănite, în Harkiv au fost rănite două persoane și în Sumî, o singură persoană a fost rănită. Rubio sugerează că Rusia și Ucraina nu sunt pregătite pentru o întâlnire cu Trump Secretarul de Stat Marco Rubio a sugerat miercuri că Rusia și Ucraina nu sunt pregătite pentru o întâlnire cu președintele Trump, în timp ce războiul dintre cele două țări continuă. „Cred că ceea ce avem acum este o mai bună înțelegere a condițiilor în care Rusia ar fi pregătită să pună capăt războiului”, a declarat Rubio în cadrul unei emisiuni a postului Fox Business. „Acum trebuie să comparăm asta cu ceea ce sunt dispuși să accepte ucrainenii și aliații noștri europeni – dar în primul rând ucrainenii, desigur – și să vedem cât de mult putem apropia aceste două poziții. Cum putem aduce aceste două poziții mai aproape una de cealaltă?” „Dacă putem apropia suficient ceea ce sunt dispuși să accepte ucrainenii și ceea ce sunt dispuși să accepte rușii, atunci cred că există oportunitatea ca președintele să organizeze o întâlnire care să-i includă atât pe Putin, cât și pe Zelenski, pentru a încerca să încheie acest conflict”, a adăugat el. „Așadar, trebuie să reducem diferențele în această privință”. Trump ia în considerare în prezent o întâlnire, în săptămânile următoare, cu președintele rus Vladimir Putin și cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski, în cadrul unui efort de a pune capăt războiului dintre cele două țări. Președintele a menționat ideea unei întâlniri cu cei doi lideri într-o convorbire telefonică de miercuri cu liderii europeni, a confirmat o sursă pentru publicația The Hill. Purtătoarea de cuvânt a Casei Albe, Karoline Leavitt, a declarat, de asemenea, că Rusia și-a exprimat interesul
Oficialii cambodgieni şi thailandezi s-au întâlnit în Malaezia pentru a stabili un armistiţiu
Reuniunile Comitetului general pentru frontiere, care au durat patru zile, urmau să fie găzduite iniţial de Cambodgia, dar ambele părţi au convenit ulterior asupra unui loc neutru în Malaezia, care deţine preşedinţia anuală a Asociaţiei Naţiunilor din Asia de Sud-Est şi care a mediat încetarea ostilităţilor luna trecută. Armistiţiul din 28 iulie a fost încheiat în urma presiunilor economice exercitate de preşedintele american Donald Trump, care a avertizat cele două ţări aflate în conflict că Statele Unite nu vor încheia acorduri comerciale cu ele dacă luptele continuă. După instaurarea armistiţiului, Washingtonul a redus tarifele vamale pentru mărfurile provenite din cele două ţări de la 36% la 19%, începând cu 1 august. Discuţiile de luni s-au concentrat pe stabilirea detaliilor pentru a evita noi ciocniri. Discuţiile privind revendicările teritoriale concurente de zeci de ani asupra unor porţiuni de teren din apropierea frontierei comune nu se află pe ordinea de zi. Thailanda şi Cambodgia sunt în conflict de secole, de când ambele erau imperii puternice. În epoca modernă, o hotărâre din 1962 a Curţii Internaţionale de Justiţie, care a acordat Cambodgiei terenul pe care se află vechiul templu Preah Vihear, a marcat un nou punct de cotitură în relaţii, iar alte teritorii de frontieră au rămas revendicate de ambele ţări. Relaţiile s-au deteriorat din nou brusc în luna mai a acestui an, când un soldat cambodgian a fost împuşcat mortal într-o scurtă altercaţie într-una din zonele de frontieră disputate, declanşând sancţiuni diplomatice şi comerciale reciproce. La scurt timp după două incidente din luna trecută, în care soldaţi thailandezi au fost răniţi de mine terestre, cele două părţi au ignorat relaţiile diplomatice şi au izbucnit lupte, fiecare parte acuzând-o pe cealaltă că a declanşat conflictul armat. Discuţiile din această săptămână vor include finalizarea detaliilor şi a domeniului de referinţă pentru o echipă de monitorizare a ASEAN, a declarat luni şeful forţelor de apărare din Malaezia, generalul Mohamad Nizam Jaffar. În ciuda unor rapoarte privind atacuri după intrarea în vigoare a armistiţiului, Nizam a spus că astfel de incidente sunt tipice pentru violenţele colaterale şi că ambele părţi au dat dovadă de un angajament puternic în timpul discuţiilor de luni pentru a respecta armistiţiul.
SUA și Israelul își retrag delegațiile de la negocierile pentru armistițiul din Gaza
Administrația Trump a decis să-și retragă echipa din negocierile pentru încetarea focului în Gaza, informează joi emisarul american pentru pace în Orientul Mijlociu, Steve Witkoff, citat de Reuters. „Am decis să aducem acasă echipa pentru consultări după cel mai recent răspuns al Hamas, care arată clar lipsa de dorință de a ajunge la o încetare a focului în Gaza”, a transmis Witkoff într-o postare pe platforma X. Oficialul a adăugat că administrația Trump va lua în considerare „opțiuni alternative pentru a aduce ostaticii acasă”. La scurt timp după decizia SUA, și Israelul și-a retras delegația de la negocierile privind încetarea focului din Gaza, scrie Reuters. Atât Israelul, cât și Hamas se confruntă cu presiuni interne și externe pentru a ajunge la un acord după aproape doi ani de război, în contextul în care situația umanitară din Gaza se deteriorează rapid, iar israelienii sunt îngrijorați de condițiile în care sunt ținuți ostaticii rămași. Zeci de oameni au murit de foame în Gaza în ultimele săptămâni, potrivit autorităților locale din domeniul sănătății.