Arsurile solare din copilărie pot lăsa urme pe viață. Ce arată un nou studiu despre riscul de cancer de piele
O meta-analiză publicată în JAMA Dermatology arată că persoanele care au avut de-a lungul vieții arsuri solare dureroase, cu bășici sau severe prezintă un risc mai mare de a dezvolta carcinom spinocelular cutanat, una dintre cele mai frecvente forme de cancer de piele, scrie Science Alert. Cercetătorii au analizat 17 studii, care au inclus în total peste 321.000 de persoane, pentru a evalua legătura dintre istoricul arsurilor solare și apariția carcinomului spinocelular cutanat. Potrivit analizei, persoanele care au avut o frecvență moderată de arsuri solare dureroase, cu bășici sau severe au prezentat cu 51% mai multe șanse de a dezvolta carcinom spinocelular cutanat comparativ cu cele care nu au avut astfel de arsuri. În cazul persoanelor cu o frecvență ridicată a arsurilor solare severe, șansele au fost cu 69% mai mari. Cercetătorii atrag atenția în special asupra arsurilor solare suferite în copilărie. În unele dintre datele analizate, arsurile severe și frecvente din primii ani de viață au fost asociate cu un risc de până la trei ori mai mare de carcinom spinocelular cutanat. Arsurile solare din copilărie pot provoca leziuni ale ADN-ului Expunerea la radiațiile ultraviolete poate deteriora ADN-ul celulelor pielii. Chiar dacă senzația de usturime și roșeața dispar după vindecarea arsurii solare, modificările produse la nivel celular pot persista. În procesul de reparare a ADN-ului pot apărea erori. În timp, aceste mutații se pot acumula și pot contribui la apariția cancerului de piele. Dermatologii subliniază că cei mici sunt mai vulnerabili la efectele expunerii la soare, iar utilizarea inconsistentă a metodelor de protecție poate crește riscul. Cancerul de piele este asociat cu expunerea la radiații UV Autorii meta-analizei precizează că legătura dintre expunerea la radiații ultraviolete și carcinomul spinocelular este deja bine documentată. Mai dificil de stabilit este impactul exact al arsurilor solare, deoarece persoanele care suferă frecvent arsuri pot avea, în același timp, și o expunere generală mai mare la soare. Studiul a luat în calcul, acolo unde datele au permis, factori precum vârsta, sexul, culoarea pielii și sensibilitatea pielii la soare. Totuși, cercetătorii avertizează că nivelul de certitudine al dovezilor rămâne scăzut, inclusiv din cauza faptului că participanții au fost nevoiți să își amintească arsurile solare suferite cu mulți ani în urmă. Alte meta-analize au identificat asocieri similare între arsurile solare și alte tipuri de cancer de piele, inclusiv melanomul și carcinomul bazocelular. Cum pot fi prevenite arsurile solare și cancerul de piele Specialiștii recomandă evitarea expunerii prelungite la soare, în special în intervalele în care radiațiile ultraviolete sunt intense. Hainele care acoperă pielea, pălăriile, statul la umbră și utilizarea cremei de protecție solară pot reduce expunerea la radiații UV. De asemenea, este recomandată evitarea solarului și a altor surse artificiale de radiații ultraviolete. Arsurile solare din trecut nu mai pot fi eliminate, însă reducerea expunerii excesive la soare poate contribui la prevenirea unor noi leziuni ale pielii. Cercetătorii subliniază că protecția solară este deosebit de importantă în cazul copiilor și adolescenților.
Arsurile solare nu înseamnă doar piele roșie. Iată ce se întâmplă sub țesutul ars
O arsură solară gravă poate fi extrem de inconfortabilă și poate crește și riscul de cancer de piele. Ce este arsura solară? Deși știm cu toții cum arată pielea arsă de soare – roșie și dureroasă – s-ar putea să nu fie atât de clar ce se întâmplă sub piele. „În esență, este o inflamație”, a spus dr. Rachel Abbott, dermatolog consultant specializat în cancer de piele pentru consiliul de sănătate al Universității Cardiff și Vale. „Este declanșată de radiațiile ultraviolete, în principal UVB, dar și de UVA”. Radiațiile ultraviolete sunt cancerigene și, atunci când pătrund în piele, declanșează o reacție inflamatorie, a spus dr. Abbott. Histaminele – substanțe chimice produse de sistemul imunitar al organismului – și prostaglandinele – compuși care ajută organismul să facă față leziunilor și bolilor – sunt eliberate pe măsură ce organismul începe să reacționeze la leziuni, potrivit SkyNews. Deși pielea inflamată, roșie și mâncărime va dispărea, aceste substanțe cancerigene vor provoca leziuni permanente ADN-ului, potrivit dr. Abbott. „Roșeața și durerea pot fi tratate simptomatic, dar leziunile ADN-ului sunt permanente”, a spus ea. „Toți avem mecanisme de reparare a ADN-ului în organism. Dar acesta este motivul pentru care asistăm la o creștere atât de masivă a cancerului de piele, deoarece [pe măsură ce îmbătrânim], lupta dintre leziunile ADN-ului și celulele pielii devine mai puternică decât poate face față sistemul imunitar”. De la începutul anilor 1990, numărul cazurilor de cancer de piele în Marea Britanie s-a dublat, iar anul trecut, numărul cazurilor era estimat să atingă un nivel record de 20.800, potrivit Cancer Research UK. Organizația caritabilă pentru cancer a atribuit parțial creșterea numărului de cazuri grupurilor de persoane în vârstă care „știu mai puțin despre pericolele bronzării în tinerețe” și care „ar fi putut profita de boom-ul pachetelor de vacanță ieftine din anii 1960”. Acest lucru ar duce la o expunere crescută la soare și la mai multe leziuni ale ADN-ului, crescând riscul de cancer de piele pe termen lung. Cea mai „eficientă” protecție este umbra În prezent, nu există un tratament concludent pentru a trata leziunile ADN-ului cauzate de arsurile solare, deși dr. Abbott a spus că se fac progrese „interesante” în acest domeniu. În schimb, modalitatea de a preveni deteriorarea pe termen lung este protejarea împotriva razelor UV. „Mulți oameni asociază temperatura cu căldura soarelui, dar de fapt indicele UV este factorul critic. Și acesta atinge de obicei valoarea maximă în jurul prânzului”, a spus dr. Abbott. Contrar a ceea ce ar putea crede unii, crema de protecție solară ar trebui să fie ultima soluție. Umbra „este cea mai eficientă”, a spus ea, dar dacă trebuie să stați în soare, „evident, recomandăm pălării, îmbrăcăminte și apoi cremă de protecție solară”. „Este ultima soluție pentru zonele pe care nu le puteți acoperi cu îmbrăcăminte, pălării și ochelari de soare”. Organizația caritabilă pentru îngrijirea cancerului Macmillan recomandă o cremă de protecție solară cu factor de protecție solară (SPF) de 50 sau cel puțin 30 și reaplicarea ei în mod regulat. „Nu există bronzare sigură”, sfătuiește organizația caritabilă. De asemenea, recomandă utilizarea a aproximativ șase până la opt lingurițe de cremă de protecție solară pentru un adult – o linguriță pentru fiecare membru, una pentru piept, una pentru spate și una pentru cap și gât.