Oul Imperial Fabergé s-a vândut la un preț record de 30,2 milioane de dolari, în urma unei licitații. I-a aparținut mamei țarului Nicolae al II-lea
„Oul Imperial” comandat de țarul Nicolae al II-lea pentru mama sa, țarina Maria Feodorovna, a fost vândut la o licitație organizată de Christie’s. Monarhul rus i-a dăruit obiectul de artă mamei sale în primăvara anului 1913, cu ocazia Paștelui. Considerată o capodoperă unică din Rusia, fiind una dintre cele mai frumoase creații ale bijutierului rus Peter Carl Fabergé, „Oul Imperial de Iarnă” (cunoscut astfel pentru că arată ca un ou de gheață) a devenit cea mai scumpă bijuterie rusească vândută vreodată la o licitație: s-a vândut marți cu 30,2 milioane de dolari, în cadrul licitației organizată de Christie’s. Caracteristici și scurt istoric Obiectul este din cristal de stâncă sculptat, gravat delicat pe interior pentru a da impresia că este un ou de gheață acoperit cu chiciură, iar la exterior sunt gravați fulgi de zăpadă din platină, încrustați cu diamante, decorate cu borduri din platină. și acestea încrustate cu diamante. Casa de bijuterii din Sankt Petersburg a realizat 50 de astfel de ouă. Numai șapte au ajuns la proprietari privați. Celelalte fie sunt date dispărute, fie au ajuns expuse la muzee sau instituții, informează CNN. Ouăle decorate au fost produse nu doar pentru țarul Nicolae al II-lea, dar și pentru predecesorul său, țarul Alexandru al III-lea. Alte 50 de lucrări excepționale ale lui Peter Faberge au fost scoase la vânzare, precum figurinele din piatră, piese de mobilier. Au existat 50, dar Oul de Iarnă este „cel mai spectaculos” Înainte de licitația de marți, șefa departamentului Christie’s Fabergé și artă rusească, Margo Oganesian, a descris Oul de Iarnă ca fiind „cel mai spectaculos, inventiv din punct de vedere artistic și neobișnuit” dintre cele 50. „Majoritatea sunt bazate pe stiluri istorice – rococo sau neoclasicism – dar Oul de Iarnă este un obiect în stil propriu”, a declarat ea la telefon pentru CNN, adăugând că „designul este atemporal – este atât de modern”. Sursa Foto: Christie’s Autorul recomandă: O pânză complet albastră a fost vândută la licitație pentru o sumă RECORD. Care este secretul tabloului? Pictura lui Rubens „Cristos pe cruce”, considerată pierdută de mai bine de 400 de ani, a fost vândută la licitație la Versailles pentru 2,3 milioane € Portretul realizat de Gustav Klimt a fost vândut cu 236 milioane $. „Elisabeth Lederer” a devenit al 2-lea cel mai scump tablou vândut la o licitație
Oul Imperial de Iarnă creat de Fabergé s-a vândut la o licitație record, cu 30,2 milioane de dolari. I-a aparținut mamei țarului Nicolae al II-lea
„Oul Imperial” comandat de țarul Nicolae al II-lea pentru mama sa, țarina Maria Feodorovna, a fost vândut la o licitație organizată de Christie’s. Monarhul rus i-a dăruit obiectul de artă mamei sale în primăvara anului 1913, cu ocazia Paștelui. Considerată o capodoperă unică din Rusia, fiind una dintre cele mai frumoase creații ale bijutierului rus Peter Carl Fabergé, „Oul Imperial de Iarnă” (cunoscut astfel pentru că arată ca un ou de gheață) a devenit cea mai scumpă bijuterie rusească vândută vreodată la o licitație: s-a vândut marți cu 30,2 milioane de dolari, în cadrul licitației organizată de Christie’s. Caracteristici și scurt istoric Obiectul este din cristal de stâncă sculptat, gravat delicat pe interior pentru a da impresia că este un ou de gheață acoperit cu chiciură, iar la exterior sunt gravați fulgi de zăpadă din platină, încrustați cu diamante, decorate cu borduri din platină. și acestea încrustate cu diamante. Casa de bijuterii din Sankt Petersburg a realizat 50 de astfel de ouă. Numai șapte au ajuns la proprietari privați. Celelalte fie sunt date dispărute, fie au ajuns expuse la muzee sau instituții, informează CNN. Ouăle decorate au fost produse nu doar pentru țarul Nicolae al II-lea, dar și pentru predecesorul său, țarul Alexandru al III-lea. Alte 50 de lucrări excepționale ale lui Peter Faberge au fost scoase la vânzare, precum figurinele din piatră, piese de mobilier. Au existat 50, dar Oul de Iarnă este „cel mai spectaculos” Înainte de licitația de marți, șefa departamentului Christie’s Fabergé și artă rusească, Margo Oganesian, a descris Oul de Iarnă ca fiind „cel mai spectaculos, inventiv din punct de vedere artistic și neobișnuit” dintre cele 50. „Majoritatea sunt bazate pe stiluri istorice – rococo sau neoclasicism – dar Oul de Iarnă este un obiect în stil propriu”, a declarat ea la telefon pentru CNN, adăugând că „designul este atemporal – este atât de modern”. Sursa Foto: Christie’s Autorul recomandă: O pânză complet albastră a fost vândută la licitație pentru o sumă RECORD. Care este secretul tabloului? Pictura lui Rubens „Cristos pe cruce”, considerată pierdută de mai bine de 400 de ani, a fost vândută la licitație la Versailles pentru 2,3 milioane € Portretul realizat de Gustav Klimt a fost vândut cu 236 milioane $. „Elisabeth Lederer” a devenit al 2-lea cel mai scump tablou vândut la o licitație
Pictura lui Rubens Hristos pe cruce, considerată pierdută de mai bine de 400 de ani, a fost vândută la licitație la Versailles pentru 2,3 milioane de euro
Pictura „Cristos pe cruce” realizată de Peter Paul Rubens, considerată pierdută de mai bine de 400 de ani, a fost vândută la licitație la Versailles pentru 2,3 milioane de euro (2,7 milioane de dolari). Sala casei de licitații Osenat a fost plină ochi. Numele cumpărătorului nu a fost dezvăluit încă. Pictura a fost găsită recent la o proprietate privată din Paris, ca parte a unei colecții de artă franceză. Realizată în 1613, pictura îl ilustrează pe Iisus Cristos răstignit pe cruce după momentul morții, fiind evidențiată rana însângerată după ce un soldat roman a înfipt o suliță în coasta Mântuitorului. De asemenea, cerul apare întunecat precum cărbunele și Soarele roșiatic, tabloul provocându-i instant fiecărui privitor o senzație deprimantă. În spatele norilor neobișnuiți de întunecați pe durata zilei s-ar afla un fenomen climatic care a devastat Europa la începutul secolului 17: Mica Eră Glaciară. Demonstrarea autenticității Autenticitatea picturii care a dispărut încă din secolul al 17-lea a fost atestată în urma analizării microscopice a pigmenților de culoare albă, verde, albastră, neagră și roșie găsiți pe pictură. Acești pigmenți au fost folosiți deseori de Rubens pentru a reda pielea umană cât mai realistic, informează ABC News. Expertul de artă Eric Turquin susține că pictura ar fi ajuns în posesia pictorului francez William Bouguereau în secolul al 19-lea. O altă pictură faimoasă cu aceeași temă – „Cristos pe Cruce” – este expusă la Muzeul Regal de Arte Frumoase din Antwerp. Două picturi cu „Cristos pe Cruce” Realizată între 1610 și 1611, pictura îl înfățișează pe Cristos răstignit pe cruce, încă viu, cu sângele șiroind din încheieturile mâinilor și picioarele țintuite cu piroane din fier. Este momentul când Mântuitorul ilustrat de artist, exprimându-și suferința către privitori, își ridică ochii spre cer înainte să-și dea Duhul. În ambele picturi ale lui Rubens, coroana cu spini lipsește de pe capul Mântuitorului. În majoritatea reprezentărilor artistice, Iisus Cristos poartă coroana cu spini pe durata răstignirii. În ambele picturi se observă că în locul tăbliței pe care este inscripționată incriminarea în greacă, latină și în aramaică „Iisus Cristos, Regele Evreilor” este un pergament medieval, iar crucea pare să aibă mai degrabă forma literei „T”. Pe fundalul cu nori întunecați se observă de la distanță câteva clădiri cu arhitectură specifică secolului 17. Norii întunecați ilustrează realitatea sumbră din Europa la începutul anilor 1600 În pictura cu „Cristos mort pe cruce”, Acoperit de nori întunecați, negri precum cărbunele, Soarele capătă o culoare roșiatică. Nu este vorba numai de încercarea artistului de a ilustra cum cerul și pământul „jelesc” în urma morții Mântuitorului pe cruce: la 19 februarie 1600 a avut loc cea mai puternică erupție vulcanică din istoria recentă a Americii de Sud, în Huaynaputina. Erupția a avut un impact major asupra climei la nivel global, fiind provocată o „iarnă vulcanică” , marcând debutul Micii Ere Glaciare. Ca la fiecare erupție majoră în istorie, de la cenușa vulcanică din atmosferă, cerul s-a întunecat în timpul zilei, iar Soarele a căpătat culoarea roșiatică. Europa a fost devastată de valurile de frig, inundații și recolte compromise, rezultând foamete și tulburări sociale în Rusia: 30% din populația rusă a murit de foame, adică 2 milioane de oameni. Vara anului 1601 a fost cea mai rece din ultimii 400 de ani. Cronicarul otoman İbrahim Peçevi a consemnat cum Dunărea a înghețat. Potrivit cronicelor rusești din primăvara anului 1601, au fost raportate „multe zile întunecate, fără Soare”, informează site-ul Copernicus. Și Imperiul Ming din China a fost grav afectat de ninsori și foamete, fiind raportate cazuri de canibalism în timpul domniei împăratului Wanli. Născut în 1577, pictorul Rubens a fost contemporan cu fenomenul „Mica Eră Glaciară” care l-ar fi inspirat în creațiile sale artistice. Sursa Foto: Wikipedia Commons Autorul recomandă: Portretul realizat de Gustav Klimt a fost vândut cu 236 milioane $. „Elisabeth Lederer” a devenit al 2-lea cel mai scump tablou vândut la o licitație
Portretul realizat de Gustav Klimt a fost vândut cu 236 milioane $. Elisabeth Lederer a devenit al 2-lea cel mai scump tablou vândut la o licitație
Portretul luxuriant al Elisabetei Lederer, o femeie austriacă de etnie evreiască evidențiată pentru părul brunet și ochii negri de o profunzime nemaiîntâlnită, îmbrăcată într-o robă albă specifică Chinei Imperiale, tocmai a devenit al doilea cel mai scump tablou vândut vreodată la o licitație. Pictura realizată în 1916 de austriacul Gustav Klimt, cu doi ani înainte să moară, a fost furată de naziști în timpul celui de-al Doilea Război Mondial. A scăpat ca prin minune dintr-un incendiu izbucnit la un castel german în care fusese depozitată. Vânzarea picturii a fost punctul culminant al licitației organizată de Sotheby’s din seara trecută. Prețul cu care s-a vândut pictura din timpul Primului Război Mondial a fost „un moment definitoriu pentru piața artei aflată în declin”, relatează New York Times. A fost depășită estimarea de 150 de milioane de dolari după mai mult de 19 minute de la începerea licitației. Patrick Drahi, proprietarul casei de licitații, spune că numărul persoanelor care au licitat pentru pictură a fost mare. Directorul executiv al companiei Sotheby’s, Charles Stewart, și-a mușcat buza când a auzit că pictura a ajuns la prețul de 170 de milioane de dolari. Iar când tabloul a depășit pragul de 200 de milioane de dolari, toți participanții din sală au aplaudat. Chiar și agenții de securitate din fața sălii de vânzări au râs. Povestea din spatele picturii Pictată între 1914 și 1916, tabloul ilustrează o tânără de 20 de ani cu obrajii roșii, purtând o robă imperială chinezească. Tabloul a stat 40 de ani în apartamentul lui Lauder de pe Fifth Avenue. „Portretul Elisabethei Lederer” a depășit recordul anterior: de 108 milioane de dolari, în 2023. Fratele lui Lauder, Ronald, a plătit 135 de milioane de dolari într-o licitație privată în 2006 pentru „Portretul lui Adele Bloch-Bauer I”, cunoscut sub numele de „Femeia în aur”. Aceasta ar valora aproximativ 217,5 milioane de dolari astăzi, după inflația de azi. Vânzarea de marți a venit cu mize mari pentru Sotheby’s, care a fost de acord să plătească moștenitorilor lui Lauder un minim pentru toate cele 54 de lucrări din colecție pentru a câștiga lotul, inclusiv două peisaje de Klimt. (Aproximativ jumătate din colecția Lauder a fost vândută marți seară, iar lucrările suplimentare vor fi licitate miercuri dimineață.) Portretul lui Lederer realizat de Klimt a reprezentat mai mult de o treime din valoarea t „Salvador Mundi” al lui Leonardo da Vinci, cel mai scump tablou din lume Cea mai scumpă operă de artă vândută la licitație a fost pictura „Salvator Mundi” de Leonardo da Vinci, vândută la prețul de 450,3 milioane de dolari în timpul unei licitații Christie’s din 2017. Sursa Foto: Sotheby’s Autorul recomandă: Portretul lui „Elizabeth Lederer” realizat de Gustav Klimt a fost scos la licitație. Opera de artă ar putea fi vândută la 150 milioane $
Portretul lui Elizabeth Lederer realizat de Gustav Klimt a fost scos la licitație. Opera de artă ar putea fi vândută la 150 milioane $
Portretul unei femei austriece de viță nobiliară ce a fost realizat de artistul austriac Gustav Klimt (1862-1918) a căpătat atenție în ultima perioadă. Va fi scos la licitație la suma record de 150 milioane de dolari. În spatele picturii este o poveste tragică. Pictura, care s-a aflat în posesia filantropului american Leonard A. Lauder (a decedat pe 14 iunie 2025) a fost rar expusă de-a lungul multor decenii. Unul dintre picturile remarcabile ale lui Gustav Klimt, scos la licitație Săptămâna viitoare, compania Sotheby’s va scoate la licitație pictura austriacului. CNN informează că opera de artă ar putea fi vândută la suma record de 150 milioane de dolari. Vor mai fi scoase la licitație alte două picturi ale lui Klimt, acestea costând între 70 și 80 milioane de dolari. Laolaltă, toate ar putea valora 400 milioane de dolari. În spatele portretului este o poveste tristă Pictura, cunoscută ca „Portretul lui Elisabeth Lederer”, fiica unui patron austriac bogat dintr-o familie evreiască, a fost realizată în 1916, cu doi ani înainte ca artistul să se stingă din viață. Femeia apare îmbrăcată într-o robă ornamentală, înconjurată de motive vizuale de artă chineză. Pictura a intrat în posesia naziștilor pe durata celui de-al Doilea Război Mondial și a fost expusă în 1943, la o expoziție din Viena.Ulterior, a fost depozitată în Castelul Immendorf, care a fost distrus în urma unui incendiu de la finalul războiului. Pictura a supraviețuit, fiind exclusă din expoziția castelului din cauza că personajul tabloului era de etnie evreiască. A fost expusă la Muzeul de Artă Modernă și la Neue Galerie New York. Cine era femeia? Elisabeth Lederer a fost fiica unui patron austriac dintr-o familie evreiască. Femeia avea 20 de ani când Klimt i-a făcut portretul, uimit de frumusețea și de ochii negri ca de cărbune întunecat. Familia Lederer și-a pierdut averea pe durata Marii Depresiuni, înainte de război. În 1920-1930, pe durata ascensiunii fascismului, Elisabeth Lederer s-a convertit la religia protestantă și s-a măritat cu un baron. Înainte de cel de-al Doilea Război Mondial, a divorțat, iar fiul ei tânăr a murit. Familia Lederer a fugit din Austria, dar ea a rămas la Viena pe durata războiului. A pierdut totul și a murit înainte de încheierea războiului, la vârsta de 50 de ani. Sotheby’s a semnalat că Klimt ar fi fost tatăl ei real, fiind un prieten apropiat al familiei. Sursa Foto: Sotheby’s Autorul recomandă:Gustav Klimt este omagiat de Google. Care este legătura sa cu România
Inteligența artificială în artă – Cum a reușit AI-ul să fie mai ager ca ochiul uman, descoperirea uimitoare dintr-o pictură de Rafael
Un algoritm de inteligență artificială a identificat un detaliu surprinzător într-o celebră pictură atribuită lui Rafael: chipul Sfântului Iosif, din colțul stânga sus al tabloului Madona trandafirului (Madonna della Rosa), nu ar fi fost realizat de renumitul maestru renascentist. Concluzia vine în sprijinul unor suspiciuni exprimate de istorici de artă încă din secolul al XIX-lea. Cercetarea, publicată în revista Heritage Science, a fost realizată de specialiști din Marea Britanie și SUA, care au folosit o rețea neuronală avansată, antrenată pe picturi autentificate ca aparținând lui Rafael, scrie Science Alert. Cum a fost conceput modelul bazat pe inteligență artificială Modelul AI a fost conceput să recunoască cu precizie caracteristicile specifice stilului său: tușe de pensulă, paletă cromatică, umbre și alte elemente tehnice. „Am folosit o metodă de analiză bazată pe ‘deep features’, învățând computerul să identifice cu acuratețe stilul lui Rafael, la nivel microscopic”, a explicat profesorul Hassan Ugail de la Universitatea din Bradford. Tehnologia a utilizat o arhitectură de învățare automată pre-antrenată (ResNet50), combinată cu o metodă clasică numită Support Vector Machine, pentru a compensa lipsa unui volum mare de date, o provocare obișnuită în analiza operelor unui singur artist. Deși modelul de inteligență artificială a confirmat că atât chipurile Fecioarei Maria, cât și Pruncului și Sfântului Ioan aparțin lui Rafael, analiza feței Sfântului Iosif a indicat o probabilitate ridicată că aceasta ar fi fost pictată de o altă mână. Giulio Romano, unul dintre discipolii lui Rafael, este unul dintre autorii posibili, dar identificarea rămâne incertă și, adevărul este că nu vom afla niciodată dacă acest lucru este, sau nu, adevărat. AI-ul nu ar înlocui, totuși, omul În testele inițiale aplicate întregii picturi, rezultatele nu au fost concludente. Abia după analiza separată a fiecărui personaj s-a conturat ipoteza intervenției unui alt pictor. Cercetătorii spun, totuși, că algoritmul AI nu înlocuiește expertiza umană, ci o completează: AI-ul nu poate evalua proveniența, compoziția pigmenților sau starea de conservare a lucrării. Madona trandafirului a fost pictată pe pânză între anii 1518 și 1520 și se află în prezent la Museo Nacional del Prado, în Madrid. Studiul aduce un nou argument în dezbaterea privind autenticitatea completă a lucrării și marchează încă un pas în integrarea tehnologiei moderne în cercetarea patrimoniului artistic.
Un copil a deteriorat un tablou în valoare de aproximativ 50 de milioane de euro într-un muzeu din Rotterdam
Un copil a deteriorat grav opera de artă „Grey, Orange on Maroon, No. 8”, una dintre cele mai valoroase picturi ale Muzeului Boijmans Van Beuningen, din Rotterdam, Olanda. Prețul lucrării se ridică la aproximativ 50 de milioane de euro. Incidentul a avut loc la Depot Boijmans Van Beuningen, unde opera de artă era expusă în cadrul expoziţiei „Lievelingen”. 70 dintre cele mai populare piese ale colecţiei, de la Pieter Bruegel la Salvador Dalí, au fost expuse în spaţiul adiacent, după ce clădirea principală a muzeului a intrat în renovare. „Lucrarea lui Rothko a suferit deteriorări: o serie de zgârieturi vizibile pe suprafaţa nevopsită. Acest lucru s-a întâmplat deoarece un copil, într-un moment în care nu a fost supravegheat, a atins partea inferioară a lucrării”, a precizat purtătorul de cuvânt al muzeului. Conform primelor date, un copil a rămas nesupravegheat pentru un moment și atunci a deteriorat grav lucrarea. Pictura „Grey, Orange on Maroon, No. 8”, achiziţionată de Boijmans în 1970, este una dintre cele doar două picturi Rothko din Ţările de Jos şi se numără printre cele mai valoroase piese ale muzeului. Cum va fi restaurată pictura Momentan, muzeul nu a stabilit încă cum va fi restaurată pictura. „Investigăm în prezent, în colaborare cu experţi, care sunt următorii paşi pentru reparaţii”, au declarat reprezentanţii muzeului. „Ne aşteptăm ca lucrarea să poată fi expusă din nou în viitor”. Conform reprezentanților muzeului, deteriorarea este localizată pe secţiunea de pânză din jurul ramei. În anul 2022, colecţionarul de artă olandez Bert Kreuk a estimat că lucrarea „Grey, Orange on Maroon, No. 8” ar ajunge la o valoare cuprinsă între 40 şi 50 de milioane de euro dacă ar fi vândută. „Un Rothko cu trei culori valorează întotdeauna mai mult decât un Rothko cu două culori”, a declarat Kreuk în urmă cu 3 ani. Muzeul nu a dezvăluit cât ar putea costa reparaţia sau cine va plăti pentru ea. De obicei, muzeele îi fac pe vizitatori responsabili din punct de vedere financiar pentru daune, solicitând rambursarea costurilor prin intermediul asigurării persoanei respective. CITEȘTE ȘI: Noi ARESTĂRI în dosarul furtului tezaurului românesc din Olanda / Coiful de Coțofenești și brățările dacice, de negăsit LEGENDA apei tămăduitoare de la Mănăstirea Ghighiu. În fiecare an, mii de pelerini vin aici cu credință în vindecarea trupului și a sufletului Absolventă a Facultății de Jurnalism și Științele Comunicării, Oana Zvobodă a debutat în presă la televiziunea PrimaTV, în anul 2017. Între 2017 și 2020 a fost reporter la PrimaTV, unde … vezi toate articolele
Topul GROK al facultăților inutile din România
Încă de la debutul epocii digitalizării care a contribuit la dispariția unor profesii, multe facultăți au devenit „inutile”. Din 2023, ChatGPT cu Inteligență Artificială Generativă joacă un rol tot mai important în viața cotidiană, educație și în muncă, simplificând toate sarcinile oamenilor. Însă, această tehnologie ar putea agrava problema șomajului. În viitorul apropiat, absolvenții cu specializări nu tocmai profitabile și nu prea căutate pe piața muncii, ar putea întâmpina probleme în căutarea locurilor de muncă. Ziare.com a realizat un experiment cu GROK, chatbot cu AI de pe X. GROK a fost dezvoltat de xAI, companie condusă de miliardarul Elon Musk. 1. Filologie (limbi rare sau puțin cerute) „Deși studiul limbilor străine sună bine, specializările pe limbi mai puțin folosite (gen limbi slave obscure sau limbi asiatice fără context economic puternic în România) nu prea au cerere. Excepție fac limbile precum chineza sau araba, dar și acolo trebuie să ai conexiuni sau să te nișezi serios”. 2. Sociologie „Sună fascinant să studiezi societatea, dar în practică, în România, absolvenții de sociologie ajung deseori în joburi care nu au legătură directă cu domeniul – call center, HR fără specializare sau chiar muncă necalificată. Piața nu prea are nevoie de sociologi puri”. 3. Științe politice „Dacă nu ai relații în politică sau în ONG-uri, diploma asta riscă să rămână doar o hârtie frumoasă. Mulți absolvenți sfârșesc în joburi administrative sau total deconectate de teorie, pentru că aplicabilitatea practică e scăzută fără un networking solid”. 4. Istorie „Cu tot respectul pentru pasionați, istoria e un domeniu minunat intelectual, dar cu oportunități limitate. În afară de predare (unde locurile sunt puține) sau cercetare (finanțată prost), nu prea ai unde să te duci cu ea în România”. 5. Filosofie „Poate cea mai „abstractă” dintre toate. Deși dezvoltă gândirea critică, piața muncii din România nu prea știe ce să facă cu filosofii. Fără o carieră academică sau o reconversie rapidă, e greu să-ți găsești un rost profesional direct legat de domeniu.Acum, să fim clari: „inutil” e un termen relativ. Dacă ești pasionat și ai un plan clar (ex. să devii profesor, cercetător sau să combini domeniul cu altceva), orice facultate poate avea sens. Dar, strict din perspectiva pragmatică a pieței muncii din România, astea ies în evidență ca fiind mai puțin rentabile”.
Topul facultăților INUTILE din România din care rezultă absolvenții cu cele mai mici șanse de angajare
Încă de la debutul epocii digitalizării care a contribuit la dispariția unor profesii, multe facultăți au devenit „inutile”. ChatGPT cu Inteligența Artificială generativă joacă un rol tot mai important în viața cotidiană, educație și în muncă, simplificând toate sarcinile oamenilor. Însă, ar putea agrava problema șomajului. În viitorul apropiat, absolvenții cu specializări nu tocmai profitabile și nu prea căutate pe piața muncii, ar putea întâmpina probleme în căutarea locurilor de muncă. Ziare.com a realizat un experiment cu GROK, chatbot cu AI de pe X. Chatbotul a enumerat cele mai inutile facultăți din România: Filologie Sociologie Științe Politice Istorie Filozofie 1. Filologie (limbi rare sau puțin cerute) Deși studiul limbilor străine sună bine, specializările pe limbi mai puțin folosite (gen limbi slave obscure sau limbi asiatice fără context economic puternic în România) nu prea au cerere. Excepție fac limbile precum chineza sau araba, dar și acolo trebuie să ai conexiuni sau să te nișezi serios. 2. Sociologie Sună fascinant să studiezi societatea, dar în practică, în România, absolvenții de sociologie ajung deseori în joburi care nu au legătură directă cu domeniul – call center, HR fără specializare sau chiar muncă necalificată. Piața nu prea are nevoie de sociologi puri. 3. Științe politice Dacă nu ai relații în politică sau în ONG-uri, diploma asta riscă să rămână doar o hârtie frumoasă. Mulți absolvenți sfârșesc în joburi administrative sau total deconectate de teorie, pentru că aplicabilitatea practică e scăzută fără un networking solid. 4. Istorie Cu tot respectul pentru pasionați, istoria e un domeniu minunat intelectual, dar cu oportunități limitate. În afară de predare (unde locurile sunt puține) sau cercetare (finanțată prost), nu prea ai unde să te duci cu ea în România. 5. Filosofie Poate cea mai „abstractă” dintre toate. Deși dezvoltă gândirea critică, piața muncii din România nu prea știe ce să facă cu filosofii. Fără o carieră academică sau o reconversie rapidă, e greu să-ți găsești un rost profesional direct legat de domeniu.Acum, să fim clari: „inutil” e un termen relativ. Dacă ești pasionat și ai un plan clar (ex. să devii profesor, cercetător sau să combini domeniul cu altceva), orice facultate poate avea sens. Dar, strict din perspectiva pragmatică a pieței muncii din România, astea ies în evidență ca fiind mai puțin „rentabile”. Sursa Foto: Profimedia Citește și:Topul celor mai căutate locuri de MUNCĂ de către români în 2024. Salariile ajung și la 10.000 de lei lunar și nu ai nevoie de facultate Absolvent al Facultății de Istorie (2013-2016) și al programului de master „Istorie și Practică în Relații Internaționale” (2019-2021) la Universitatea din București, Alexandru Stan Bogdan … vezi toate articolele