General polonez: Rusia nu poate invada NATO, dar escaladează constant prin operațiuni hibride
Rusia nu are în acest moment capacitatea militară de a invada un stat NATO, însă Rusia „escaladează constant” prin operațiuni hibride care vizează țările occidentale, a declarat joi locotenent-generalul polonez Piotr Błazeusz. Tensiunile de pe flancul estic al NATO au crescut din cauza suspiciunilor privind acte de sabotaj și atacuri cibernetice legate de Rusia în mai multe țări europene. Totodată, Rusia a lansat atacuri cu rachete și drone în apropierea granițelor NATO. Aceste incidente au crescut temerile că războiul din Ucraina s-ar putea extinde și în statele NATO. Błazeusz, reprezentantul militar al Poloniei în comitetele militare ale NATO și UE, spune că rezistența Ucrainei a slăbit capacitatea Rusiei de a porni un război împotriva unui stat membru al Alianței. „În acest moment, datorită forțelor ucrainene, Rusia nu este capabilă să lanseze o invazie împotriva unei țări NATO. Pur și simplu nu este capabilă să facă acest lucru”, a spus generalul. Rusia a suferit pierderi mari de la începutul invaziei pe scară largă în Ucraina, în februarie 2022, dar a obținut în schimb mai multe câștiguri teritoriale. Kievul estimează că peste 1,5 milioane de militari ruși au fost uciși sau răniți de la începutul războiului. „Asta ar însemna activarea Articolului 5” Declarațiile generalului polonez vin după ce purtătoarea de cuvânt a Ministerului rus de Externe, Maria Zaharova, a spus că fabricile europene care produc arme pentru Ucraina sunt „ținte militare potențiale pentru Rusia”. Comisarul UE pentru Apărare, Andrius Kubilius, a declarat joi pentru TVP World că un atac rusesc asupra unei astfel de fabrici aflate pe teritoriul NATO ar trebui să ducă la activarea Articolului 5. „Aș spune că, dacă Rusia lovește fabricile noastre de pe teritoriul european, acest lucru ar însemna activarea Articolului 5”, a afirmat Kubilius. Articolul 5 prevede că un atac asupra unui stat NATO este considerat un atac asupra tuturor membrilor Alianței. Acesta avertizează, de asemenea, că Rusia poate continua să provoace statele occidentale fără să ajungă la un război efectiv. „Rusia escaladează constant. Urcă lent pe această scară a escaladării și desfășoară ceea ce eu descriu drept operațiuni hibride”, a spus el. Coridorul Suwałki, un punct sensibil Generalul a făcut declarațiile la Bruxelles, înaintea unei reuniuni cu ușile închise a Comisiei pentru securitate și apărare a Parlamentului European, dedicată Coridorului Suwałki. Coridorul are aproximativ 65 de kilometri și face legătura terestră între Polonia și Lituania. Este important pentru legătura dintre statele baltice și restul NATO. Zona este mărginită la vest de exclava rusă Kaliningrad, foarte militarizată, iar la est de Belarus, aliat al Moscovei. Din acest motiv, Coridorul Suwałki este un punct sensibil în cazul unui conflict între Rusia și NATO. El spune că amenințarea la adresa coridorului este „constantă și recunoscută”, dar NATO are planuri de apărare care pot fi adaptate rapid în cazul unei amenințări mai mari.
Ce se va întâmpla dacă România va fi pusă în situația de a deschide focul. Declarația generalului Vlad Gheorghiță
Generalul Vlad Gheorghiță a vorbit în cadrul unui interviu despre ce se va întâmpla în cazul în care România va fi pusă în situația de a deschide focul și dacă asta va însemna începutul războiului sau nu. „Dacă avem amenințare pentru deschiderea focului, se va deschide focul, e clar. Nu neapărat că am intrat în război, pentru că repet, România este parte a alianței Nord Atlantice”, a precizat Generalul Vlad Gheorghiță. Când se poate spune că într-o țară a început războiul Invitat la Antena 3, Generalul Vlad Gheorghiță a făcut declarații și despre condițiile în care se poate activa articolul 5 al Tratatului de la Washington „Pentru activarea articolului 5 al Tratatului de la Washington în cadrul unui consiliu care este o decizie politică. Se activează la solicitarea țărilor membre, în momentul în care s-a luat o decizie în consiliul Nord Atlantic atunci se poate considera că a intrat o țară în război.” Întrebat când a fost activat acest articol, Generalul a amintit de atentatele de la 11 septembrie 2001. În dimineața acelei zile, 19 teroriști Al-Qaeda au deturnat patru avioane comerciale de pasageri. Vlad Gheorghiță a precizat că activarea articolului în 2001 nu a însemnat că toate statele membre NATO au intrat atunci în război. „Până în momentul de față nu a fost activat articolul 5 decât după evenimentele din Statele Unite, decât după 11 septembrie. Au intrat toate țările din NATO în război în momentul respectiv? Nu. Au fost decizii naționale.”, a mai spus Generalul. Recomandările autorului:
Ambasada SUA la București: Considerăm că este firesc ca și aliații noștri să își asume responsabilitățile prevăzute de Articolul 3 din NATO
„Statele Unite vor continua să fie un partener credibil și responsabil în cadrul Alianței. Angajamentul nostru față de Articolul 5 rămâne neschimbat, însă considerăm că este firesc ca și aliații noștri să își asume responsabilitățile prevăzute de Articolul 3, care vizează atât apărarea individuală, cât și cea colectivă”, transmite Ambasada SUA în România, într-o postare pe social media. Matthew Whitaker, ambasadorul SUA la NATO, a declarat miercuri că Statele Unite se așteaptă ca fiecare aliat să vină cu planuri concrete, cu bugete, calendare și rezultate concrete pentru a atinge obiectivul de 5% din PIB pentru cheltuieli de apărare și securitate, iar summitul de la Haga va fi momentul în care aceste angajamente vor fi consolidate. „La mai bine de 10 ani de la angajamentul luat la summitul din Scoția (2 la sută din PIB pentru apărare – n.r.), abia acum ajungem în punctul în care toți aliații își îndeplinesc obligația asumată în urmă cu 11 ani”, a menționat Whitaker. „Dar da, Statele Unite rămân angajate față de NATO și vom continua să fim un partener credibil și serios în cadrul Alianței”, a adăugat diplomatul american. Nicușor Dan: 5% înseamnă 3,5% plus 1,5% Președintele Nicușor Dan a anunțat la summitul de la Vilnius că România își propune să ajungă la un buget de apărare echivalent cu 5% din PIB, printr-o creștere etapizată în următorii ani. În prezent, România alocă 2,2% din PIB pentru apărare, cu un angajament politic de a ajunge la 2,5%. Conform declarațiilor făcute de președintele Nicușor Dan, obiectivul asumat la summitul NATO de la Vilnius este de a crește această sumă până la 5% din PIB. „Așa cum am spus, 5% înseamnă 3,5% plus 1,5%. Parte din acei 1,5% sunt lucruri pe care noi oricum le facem. De exemplu, știți că urmează să avem un exercițiu militar la Cincu în această toamnă. Și pentru ca trupele să poată se desfășoare, e nevoie de lărgirea unor străzi, de construcția unor poduri. De tipul ăsta sunt cheltuiele de 1,5%”, a explicat președintele României. (detalii AICI) Foto: Shutterstock CITEȘTE ȘI: Rareș Mereuță este reporter specializat în domeniul politic, cu o carieră începută în 2022 ca editor de știri la un post de televiziune central. Absolvent de licență și master în Științe … vezi toate articolele