Adeverința de asigurat ar putea deveni istorie. Cum vor fi verificați pacienții
Proiectul modifică Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății și introduce obligația furnizorilor de servicii medicale, farmaciilor și celorlalți parteneri contractuali ai CNAS de a verifica electronic statutul de asigurat al persoanelor care solicită servicii medicale. Când va mai fi cerută adeverința În cazul în care verificarea poate fi realizată prin sistemele informatice, adeverința de asigurat sau alte dovezi fizice nu vor mai putea fi solicitate. Acestea vor putea fi cerute numai în situații excepționale, cum ar fi indisponibilitatea sistemelor informatice, imposibilitatea identificării persoanei sau lipsa datelor necesare din bazele de date ale CNAS. Până la remedierea acestor situații, statutul de asigurat va putea fi dovedit cu documentele prevăzute de lege. Documente pe care statul le poate verifica singur Autorii inițiativei susțin că actualele reguli obligă cetățenii să demonstreze printr-un document fizic informații pe care instituțiile statului le pot verifica deja electronic. Astfel, „persoana ajunge, în anumite situații, să fie pusă în poziția de a proba, printr-un document fizic, o informație care poate fi verificată direct prin sistemele informatice ale statului”. Verificarea electronică ar trebui să devină regula de funcționare a sistemului de asigurări de sănătate, susțin parlamentarii, iar persoanele asigurate nu ar mai trebui „să circule între instituții pentru a proba o informație aflată deja în evidențele publice”. Verificarea calității de asigurat va rămâne obligatorie, însă va fi făcută, ca regulă, prin mijloace electronice. Cum va fi dovedită calitatea de asigurat Proiectul prevede și emiterea unui document electronic care va confirma calitatea de asigurat. Acesta va fi generat de CNAS, va avea aceeași valoare juridică precum adeverința de asigurat și nu va include informații despre starea de sănătate a persoanei. Inițiativa prevede, de asemenea, că persoanele care încep un nou raport de muncă vor putea beneficia de servicii medicale din pachetul de bază chiar înainte ca angajatorul să depună declarațiile fiscale privind contribuțiile, dacă își pot dovedi calitatea de asigurat. Mai puțină birocrație Proiectul este inițiat de parlamentari USR și UDMR, care susțin că măsurile propuse vor reduce numărul drumurilor la casele de asigurări de sănătate, timpul pierdut pentru obținerea adeverințelor și costurile administrative suportate de cetățeni. Totodată, verificarea electronică ar urma să simplifice activitatea furnizorilor de servicii medicale și a caselor de asigurări de sănătate. Proiectul nu modifică regimul calității de asigurat, contribuțiile la sănătate sau pachetul de servicii medicale de bază și nu elimină cardul național de sănătate, scopul fiind exclusiv înlocuirea, ca regulă generală, a dovezii fizice cu verificarea electronică.
Motivul pentru care peste jumătate de milion de români nu mai au asigurare de sănătate, de la 1 septembrie. Mulți vor aglomera camerele de gardă
Peste o jumătate de milion de români nu mai au asigurare de sănătate, de la 1 septembrie. Este vorba de foștii coasigurați, oameni fără venituri, aflați în întreținerea partenerului sau a unuia dintre copii. Rămași fără protecție, aceștia riscă să ajungă la spital doar atunci când sunt grav bolnavi sau se vor trata parțial, numai la Urgență. Din acest motiv, camerele de gardă s-ar putea aglomera . Deja… la recepțiile spitalelor ajung tot mai des bolnavi care au nevoie de internare, dar nu au asigurare de sănătate, iar aistenții le explică unde trebuie să plătească voluntar contribuția la sănătate, dacă vor să beneficieze de servicii de sănătate de bază. Cei care s-au asigurat voluntar deja au făcut asta pentru că au mare nevoie de medic. „Ne-am asigurat, pentru că a fost accidentul ăsta. Trebuia să plătească spitalizarea”, spune unul dintre pacienți. La adoptarea primului pachet de măsuri fiscale, Guvernul a anunțat că 650.000 de persoane din întreaga țară își pierd de la 1 septembrie calitatea de coasigurat al sistemului național de sănătate. Într-un răspuns pentru Știrilor ProTV, ANAF a precizat că pentru 16.300 de persoane au plătit cei care îi aveau în întreținere, iar alți 41.500 s-au prezentat personal la ghișee să achite contribuția. „Procentul este de 10 la sută. Este mic, dar eu am încredere că toate aceste persoane care vor avea nevoie de asistență medicală se vor prezenta la casele de asigurări de sănătate” – Ancuța Daisa, președintele Casei de Asigurări de Sănătate Brașov. O jumătate de milion de oameni sunt în acest moment neasigurați și mai pot beneficia doar de servicii de urgență. Un coasigurat plătește pentru un an de asigurare de sănătate în sistemul public 2.430 de lei. Suma poate fi achitată în două etape: un sfert la momentul completării formularului, iar restul până în luna mai a anului viitor. FOTO – Caracter ilustrativ: Profimedia
Un nou avertisment despre fraude prin telefon care lasă românii fără bani în cont. CNAS nu solitică date bancare niciodată
Un nou val de tentative de fraudă afectează asigurații din România, prin apeluri telefonice în care escrocii se prezintă drept angajați ai caselor de asigurări de sănătate. Casa Națională de Asigurări de Sănătate (CNAS) trage un semnal de alarmă și avertizează că instituția nu solicită niciodată informații legate de conturile bancare, parole sau coduri PIN. Tot mai mulți cetățeni au raportat apeluri suspecte prin care li se promiteau sume de bani din partea sistemului de asigurări de sănătate, cu condiția de a furniza date personale și bancare. CNAS condamnă ferm aceste practici și îndeamnă populația să manifeste prudență maximă atunci când este contactată telefonic sau online de persoane care pretind că sunt angajați ai instituției. Cum acționează escrocii și ce trebuie să faci dacă primești un astfel de apel Modul de operare al celor care încearcă să comită aceste fraude este simplu, dar eficient. Persoanele vizate sunt apelate de pe numere aparent legitime, iar interlocutorii pretind că sunt funcționari ai casei de asigurări de sănătate din județul respectiv. Sub pretextul virării unei sume de bani, li se cer date personale precum codul numeric personal (CNP), dar și informații sensibile legate de contul bancar, inclusiv numărul IBAN, coduri de acces sau parole. CNAS precizează clar că nu solicită niciodată astfel de informații prin telefon, e-mail sau SMS. De asemenea, instituția nu transferă sume de bani în conturile asiguraților decât în condiții excepționale, reglementate prin proceduri administrative oficiale și documente depuse personal sau online în sistemele autorizate. Dacă primești un astfel de apel sau mesaj, recomandarea este să întrerupi imediat conversația și să contactezi direct casa de asigurări de sănătate de care aparții, pentru a verifica autenticitatea solicitării. Orice suspiciune poate fi semnalată și autorităților, în special Poliției sau Direcției pentru Combaterea Criminalității Informatice. CNAS colaborează cu Poliția pentru a limita fenomenul Conform comunicatului transmis de CNAS, instituția a sesizat deja inspectoratele de poliție din județele în care au fost raportate astfel de tentative de înșelăciune. Mai mult, autoritățile de aplicare a legii colaborează cu structurile specializate pentru a identifica sursa acestor apeluri și a trage la răspundere persoanele implicate. Pe termen mediu, CNAS își propune să îmbunătățească comunicarea cu publicul și să lanseze campanii de informare, astfel încât românii să fie mai bine pregătiți în fața riscurilor asociate fraudelor prin telefon. În paralel, vor continua eforturile de digitalizare și securizare a canalelor oficiale de comunicare între instituție și contribuabili. Acest nou val de înșelătorii se adaugă unui context mai larg în care tot mai multe instituții publice și private atrag atenția asupra riscurilor legate de expunerea datelor personale în spațiul digital. Vigilența individuală și verificarea surselor rămân cele mai eficiente metode de prevenție.