O Românie campioană la: fibră și repetentă la energie
În ultimii 35 de ani, România a fost fundalul perfect al două povești radical opuse. În telecomunicații, am plecat de la telefoane fixe obținute după ani de așteptare și a ajuns una dintre țările cu cel mai rapid și accesibil internet din lume. În schimb, în energie, deși dispunem de gaze, petrol, hidrocentrale, cărbune și energie nucleară, am rămas captivi unui cerc nesfârșit de intervenții politice, plafonări, compensări și reforme. Promise, dar niciodată duse până la capăt, arată o analiză a Asociației Energia Inteligentă. Telecomunicațiile au fost lăsate să devină o industrie a concurenței. Energia a rămas o industrie a puterii și influenței, este premisa de la care pleacă analiza asociației care reprezintă drepturile consumatorilor români de energie. Povestea celor două reforme diametral opuse Din exterior, România celor 35 de ani de la Revoluție pare să fi trăit două planuri complet diferite. În primul, România a construit una dintre cele mai performante piețe de telecomunicații din Europa. A plecat de la telefoane fixe pentru care se aștepta ani întregi, de la centrale analogice și de la o infrastructură aproape medievală, pentru a ajunge una dintre țările cu cele mai rapide și accesibile servicii de internet din lume. A fost o transformare spectaculoasă, fără scandaluri recurente, fără ordonanțe de urgență lunare și fără intervenții dramatice ale statului. Sursa FOTO: https://c.pxhere.com În al doilea scenariu, România a încercat să reformeze energia prin intermediul politicului. Aparent, punctul de plecare era promițător. Țara avea aproape toate resursele pe care și le-ar fi putut dori un stat european: gaze naturale, petrol, hidrocentrale, cărbune, energie nucleară. Așadar, o poziție strategică importantă în regiune. Totuși, după mai bine de 3 decenii, energia înseamnă crize, plafonări, compensări, intervenții administrative, scandaluri politice și promisiuni repetate că „de data aceasta reforma va fi făcută corect”. Marele eșec energetic și succesul de manual al telecomunicațiilor Această diferență nu poate fi explicată doar prin faptul că energia este mai complicată decât telecomunicațiile. Este mai complicată, fără îndoială, dar complexitatea tehnică nu explică de ce una dintre reforme a produs prosperitate și încredere, iar cealaltă a produs neîncredere și conflicte. Explicația trebuie căutată în altă parte. Telecomunicațiile au fost una dintre puținele reforme românești în care succesul depindea aproape exclusiv de capacitatea de a crea valoare. Pentru a câștiga bani trebuia să construiești rețele, să aduci tehnologie nouă, să găsești clienți și să oferi servicii mai bune decât concurența. Profitul era recompensa pentru investiție, risc și inovație. Statul stabilea regulile jocului, deși nu putea decide cine câștigă și cine pierde. Această decizie aparținea consumatorului. Profitul din energie a fost total capturat În energie, logica a fost diferită încă de la început. Aici profitul nu a depins întotdeauna de capacitatea de a construi ceva nou. De multe ori a depins de accesul la resurse, de poziționarea într-un anumit segment al pieței, de modificarea unei reglementări, de apariția unei scheme de sprijin sau de capacitatea de a influența procesul decizional. În Telecom, pentru a câștiga bani trebuia să convingi clientul. În energie, de prea multe ori era suficient să fii aproape de locul în care se stabileau regulile, să fi pus în față. Reforma anti-speculă din energie, măsură propusă de Guvernul Bolojan, a fost blocată. Ce se întâmplă cu ordonanța privind ATR-urile Așa a apărut prima mare diferență dintre cele două lumi. Telecomul a creat antreprenori. Energia a creat ”băieți deștepți”. Această diferență pare subtilă, dar ea explică aproape tot ceea ce a urmat. Energia nu este doar o piață, ci și o sursă extraordinară de rentă economică și putere politică În telecom, competiția împingea actorii economici să investească tot mai mult. În energie, dimensiunea rentelor disponibile a atras inevitabil alte categorii de interese. Energia este unul dintre puținele domenii economice în care câștigurile uriașe pot apărea nu doar din investiții și performanță, ci și din modificarea unei reglementări, din accesul la o resursă strategică sau din schimbarea unor condiții de piață, din articole legislative făcute special ca să câștige cine trebuie, din ATR-uri acordate cu dedicație, din entități puse să controleze pentru a distruge competitorii și care nu acționează la sesizări etc.. Economiștii numesc acest fenomen „captură de rentă”. Cu cât rentele sunt mai mari, cu atât mai mulți actori încearcă să le controleze și orice tentativă de reformă eșuează. Dumitru Chisăliță Și astfel, în jurul energiei românești s-a construit treptat un ecosistem complex de interese economice, politice, birocratice și geopolitice. Telecomul a rămas dominat de logica concurenței. Energia a devenit dominată de logica influenței, explică Dumitru Chisăliță, președintele AEI. Energia este pur și simplu putere Adevărata problemă este că energia nu este doar o industrie. Energia este putere. România, în topul celor mai scumpe piețe UE de energie Un guvern poate ignora luni întregi problemele telecomunicațiilor fără consecințe politice majore. Dar niciun guvern nu poate ignora prețul energiei. Facturile influențează inflația, costurile de producție, nivelul de trai, competitivitatea economică și, în final, rezultatele alegerilor. Din acest motiv, energia a devenit terenul ideal pentru dezvoltarea populismului economic. Ani la rând, toate guvernele au promis energie ieftină. Au promis protecție pentru consumatori. Au promis că reforma poate fi făcută fără costuri și fără sacrificii. Dar energia nu funcționează după regulile discursului electoral. Dacă investițiile sunt amânate, costurile nu dispar. Ele explodează când amânarea nu mai poate fi menținută. Dacă prețurile sunt ținute artificial jos, nota de plată este anulată transferată în viitor. Dacă modernizarea este amânată, degradarea sistemului continuă. România a ales mult timp să consume capitalul energetic moștenit din trecut și să amâne momentul adevărului. Iar când acel moment a venit, în timpul crizei energetice din 2021–2022, românii au descoperit că problemele acumulate timp de decenii nu mai puteau fi ascunse. Atunci s-a văzut și o altă iluzie care însoțise reforma energetică: confuzia dintre liberalizarea prețului și concurență. Două Românii: una conectată la fibră, cealaltă dependentă de facturi mari Ani la rând, consumatorilor li s-a spus că liberalizarea va aduce automat beneficii. Numai că liberalizarea nu înseamnă concurență. Concurența înseamnă existența unor alternative reale. În Telecom existau astfel de alternative. Se puteau construi
Semnal de alarmă. Cine apără platformele de gaze din Marea Neagră? România este vulnerabilă: Nu există un comandament unic dedicat securității energetice
În prezent, securitatea platformelor offshore și a viitoarelor instalații strategice din Marea Neagră este asigurată teoretic, indirect, printr-un ansamblu de instituții, fără să existe o structură unică responsabilă exclusiv pentru protecția acestora. Asociația Energia Inteligentă trage un puternic semnal de alarmă și transmite că există „actori principali”, identificați după atribuțiile prezentate în spațiul public. Operatorul (OMV Petrom) – securitate industrială, monitorizare tehnică și control acces. Paza platformei realizată de o Firmă de Securitate Privată – proceduri de securitate și echipe specializate. Forțele Navale Române – asigură supravegherea și prezența navală în zona maritimă de responsabilitate a României, inclusiv monitorizarea amenințărilor maritime. Forțele Aeriene Române – asigură supravegherea spațiului aerian și reacția la amenințări aeriene. Serviciul Român de Informații și Serviciul de Informații Externe – monitorizează riscurile și amenințările de securitate. Ministerul Afacerilor Interne și Poliția de Frontieră Română – au atribuții privind securitatea maritimă și controlul frontierelor. Autoritatea Navală Română – monitorizează traficul naval și siguranța navigației. „Respectiv cineva (nu se știe cu exactitate cine!!!) trebuie să încadreze juridic ce incident este și alt cineva (din nou nu se știe cu exactitate cine!!!) să sesizeze una sau mai multe din instituțiile amintite mai sus”, se arată pe site-ul Asociației Energia Inteligentă. „Neptun Deep nu se află în apele teritoriale ale României, ci în Zona Economică Exclusivă a României” Nu există nici o instituție care să aibă misiune principală și/sau exclusivă apărarea infrastructurilor energetice offshore și/sau onshore și coordonarea asigurării securității energetice a României. Cine coordonează răspunsul în primele 30 de minute după un incident? Cine are imaginea integrată asupra energiei, securității maritime, riscurilor cibernetice și amenințărilor hibride pentru infrastructura critică? Cine decide prioritățile dacă sunt afectate simultan platformele offshore, rețeaua electrică și aprovizionarea cu gaze? Acest lucru devine și mai important odată cu dezvoltarea proiectului Neptun Deep, care va reprezenta una dintre cele mai importante infrastructuri energetice ale României și ale Uniunii Europene, amplasată la aproximativ 170 km de țărm. Neptun Deep nu se află în apele teritoriale ale României, ci în Zona Economică Exclusivă a României. În apele teritoriale (12 mile marine de la coastă), România exercită suveranitate deplină, similar teritoriului național. În Zona Economică Exclusivă, România nu are suveranitate teritorială, ci drepturi suverane asupra resurselor și infrastructurilor economice, inclusiv asupra exploatărilor de hidrocarburi și a instalațiilor offshore.â Protecția unei astfel de infrastructuri este mult mai complicată Protecția unei astfel de infrastructuri este mult mai complicată din punct de vedere juridic și militar decât protecția unui obiectiv aflat pe teritoriul național. „Dacă mâine ar avea loc: un atac cu drone maritime; un sabotaj asupra conductelor submarine; un atac asupra platformelor de producție; o operațiune hibridă împotriva infrastructurii critice; un blackout, răspunsul teoretic ar implica simultan Forțele Navale, Forțele Aeriene, serviciile de informații, Ministerul Energiei, operatorii economici și alte structuri ale statului. În realitate probabil am avea o bâlbă colectivă”, atrage atenția Dumitru Chisăliță, Senior Consultant in domeniul gazelor si al energiei si președintele Asociației Energia Inteligentă. Dispeceratul Național de Securitate Energetică a rămas în faza de proiect Nu există însă un comandament unic dedicat securității energetice care să coordoneze permanent aceste capabilități. Din perspectiva securității naționale, odată cu intrarea în producție a Neptun Deep și dezvoltarea altor proiecte offshore, România va trebui probabil să treacă de la conceptul actual general de „supraveghere generală a spațiului maritim” la un concept pragmatic și de protecție permanentă a infrastructurilor energetice, similar modelelor utilizate de Norvegia sau Regatul Unit pentru platformele din Marea Nordului. De fapt, întrebarea „Cine apără platformele de gaze din Marea Neagră?” scoate în evidență vulnerabilitatea mare a României care poate să fie eliminată prin propunerea înaintată de Asociația Energie Inteligentă, Guvernului României încă din anul 2016, de constituire a Dispeceratul Național de Securitate Energetică, instituție independentă în coordonarea Guvernului. RECOMANDAREA AUTORULUI: Apple a încheiat un parteneriat cu SpaceX pentru a aduce mesajele text prin satelit pe iPhone-uri. Cum se activează Efectele moțiunii: „AUR poate ajunge la 50%, dar devine un risc peste acest prag”, afirmă directorul INSCOP. Ce spune despre popularitatea lui Bolojan KMG International, deținută de KazMunayGas, precizează că nava rusească Safeen Elona, staționată în Portul Midia, nu face parte din „flota fantomă” a Rusiei Cel mai lung pod suspendat din lume leagă două continente și a costat 2,5 miliarde de euro
Iarna viitoare vine cu blackout în România?
Pe lângă cele mai mari prețuri la electricitate din Europa, țara noastră se mai confruntă cu un risc semnificativ. Acum câteva zile, presa maghiară a atras atenția că România s-ar putea confrunta cu probleme mari la iarnă in domeniul energetic, citând un Raport Transelectrica. Asociația Energia Inteligentă atrage atenția cu privire la acest raport care ridică semne de întrebare serioase despre securitatea energetică a țării. Semne pe care decidenții preferă să le ignore. Studiul de Adecvanță al Transelectrica, publicat de curând, deși transmitea un mesaj dur privind riscurile in sistemul energetice, nu a avut ecou în România. Totuși, deși concluzia studiului este gravă, România nu riscă să rămână fără energie, cu condiția să ia urgent unelemă măsuri. Avertismentul ignorat de autorități. Lipsa capacităţii ferme disponibile în orele critice ale iernii. Ne așteaptă un blackout? România nu duce lipsă de capacităţi instalate „pe hârtie”. Însă, în practică, se confruntă cu o problemă mult mai serioasă. România nu duce lipsă de capacităţi instalate „pe hârtie”, însă în practică începe să apară o problemă mult mai gravă: lipsa capacităţii ferme disponibile exact în orele critice ale iernii, atunci când consumul atinge maximele, producţia solară este nulă, vântul poate lipsi, hidrocentralele sunt limitate, iar importurile devin incerte şi scumpe, atenţionează preşedintele Asociaţia Energia Inteligentă (AEI), Dumitru Chisăliţă, într-o analiză publicată marţi. Atunci când consumul atinge maximele, producţia solară este nulă, vântul poate lipsi, hidrocentralele sunt limitate, iar importurile devin incerte şi scumpe, atenţionează preşedintele Asociaţia Energia Inteligentă (AEI), Dumitru Chisăliţă, într-o analiză. Cea mai mare eroare care se face astăzi în dezbaterea energetică din România este confundarea energiei produse pe parcursul unui an cu securitatea reală a sistemului. Test crucial al sistemului energetic românesc. Câți MWh pot produce efectiv atunci când sistemul este sub presiune Studiul de Adecvanță al Transelectrica transmite un mesaj care ar trebui să preocupe deopotrivă atât autoritățile, cât și investitorii: Sistemul energetic românesc intră într-o perioadă în care succesul tranziției nu va mai fi determinat de câți MW noi sunt instalați, ci de câți MWh pot produce efectiv atunci când sistemul este sub presiune. Președintele Asociației Energia Inteligentă, Dumitru Chisăliță Studiul de Adecvanță al Transelectrica indică un deficit major de adecvanță, nu o simplă vulnerabilitate, arată analiza AEI. România începe să intre într-o situație în care eliminarea unor capacități convenționale este mai rapidă decât introducerea unor înlocuitori capabili să ofere aceeași siguranță operațională. Problema nu este lipsa regenerabilelor. Problema este lipsa capacităților care pot fi chemate să producă atunci când sistemul are nevoie urgentă de ele. Iarna 2026–2027 reprezintă primul test real pentru energia românească „Studiul de Adecvanţă al Transelectrica indică un deficit major de adecvanţă, nu o simplă vulnerabilitate. În scenariul central analizat pentru anul 2027, sistemul energetic naţional ajunge la un indicator LOLE de 143,55 ore (Loss of Load Expectation – numărul estimat de ore într-un an în care sistemul electric nu poate acoperi integral cererea de energie din resursele disponibile, inclusiv din import) şi la o energie nealimentată (ENS) de 36.070 MWh (cantitatea de energie pe care consumatorii ar fi dorit să o consume, dar pe care sistemul nu a putut să o livreze din cauza lipsei de capacitate disponibilă). Combinaţia celor două arată nu doar că deficitul apare des, ci şi că este semnificativ ca volum energetic”, a afirmat şeful AEI. Potrivit specialistului, iarna 2026–2027 reprezintă primul test real. Studiul de Adecvanță al Transelectrica arată că perioadele critice se concentrează în lunile ianuarie, februarie și decembrie, în special în intervalele de vârf de dimineață și seară. Acestea sunt exact orele în care: fotovoltaicul produce zero, consumul rezidențial explodează, pompele de căldură și încălzirea electrică cresc cererea, importurile regionale sunt solicitate simultan și orice indisponibilitate tehnică devine critică. În asemenea condiții, discursul bazat pe capacități instalate își pierde relevanța. Un MW solar instalat și indisponibil după apus nu are aceeași valoare sistemică precum un MW capabil să livreze energie în timpul unui vârf de consum. Aceasta este diferența dintre capacitate și adecvanță. Cărbunele rămâne indispensabil în iarna următoare Cărbunele rămâne indispensabil în iarna următoare, indiferent cât de incomod este acest lucru. Concluzia probabil cea mai neplăcută politic a raportului este că grupurile pe lignit încă au o valoare strategică majoră, arată studiul realizat de AEI. Menținerea unor unități la Rovinari și Turceni reduce dramatic riscul de adecvanță: LOLE scade de la 143,55 ore la 11,34 ore; ENS scade de la 36.070 MWh la 3.456 MWh. România nu poate elimina capacități convenționale înainte de a avea înlocuitori reali, securitari. Lignitul rezolvă o parte din problema securității, dar nu și problema costurilor. În scenariul respectiv, prețurile rămân ridicate. Ceea ce confirmă că lignitul poate funcționa ca plasă de siguranță în iarna 2026/2027, nu ca soluție durabilă pentru următorii ani. Asta impune însă deplasarea urgentă la Bruxeles și solicitarea eliminării opririi din funcționare a centralelor pe cărbune cât mai urgent. atrage atenția expertul în energie. Gazul natural este pilonul tranziției, dar și cea mai mare vulnerabilitate a acesteia Gazul natural este pilonul tranziției și cea mai mare vulnerabilitate a acesteia. Scenariile în care intră în exploatare noile centrale pe gaz modifică radical imaginea sistemului. Indicatorii de adecvanță se îmbunătățesc până aproape de niveluri acceptabile. România, în topul celor mai scumpe piețe UE de energie, după ce ambele reactoare ale centralei de la Cernavodă au fost oprite Problema este că întreaga strategie energetică începe să depindă de proiecte care trebuie finanțate, construite, conectate și puse în funcțiune la timp. Cu alte cuvinte, securitatea energetică a următorilor ani depinde de graficul respectat pentru proiectele esențiale. Centralele pe gaz sunt necesare pentru sistem, dar există riscul să nu funcționeze suficient de multe ore pentru a-și recupera investițiile exclusiv din piață. Stocarea este veriga lipsă a tranziției Stocarea este veriga lipsă a tranziției. Studiul de Adecvanță al Transelectrica estimează necesități de stocare de ordinul: 3.000 MW / 11.000 MWh până în 2027; 3.300 MW / 12.400 MWh până în 2030; 4.800 MW / 18.400 MWh până în 2035. Comparativ cu aceste valori, nivelul actual al stocării rămâne modest. Discuția publică este concentrată aproape
Explozie a facturilor la gaze de la 1 aprilie
De la 1 aprilie, plafonarea prețului la gaze, așa cum era programată de Guvern, va fi înlocuită de un “preț administrativ“ reglementat de stat. Însă, o analiză a Asociației Energia Inteligentă avertizează că ofertele furnizorilor de gaze sunt greu de înțeles concret și pot induce ușor în eroare consumatorul. Astfel, prețul gazelor a devenit un adevărat exercițiu de interpretare. Mai mult, există riscul ca, de la 1 aprilie, consumatorii să nu intre într-o piață „liberalizată”, ci într-una în care prețul real trebuie descifrat cu mare atenție. Pe baza acestor date, asociația care reprezintă drepturile consumatorilor de energie anticipează că ne putem aștepta la o scumpire reală a facturilor la gaz, așa cum s-a întâmplat și în cazul liberalizării energiei electrice. Președintele Asociației Energia Inteligentă, Dumitru Chisăliță, atrage atenția că liberalizarea la gazele naturale, începând cu 1 aprilie 2026, ar putea transforma prețul acestuia dintr-o valoare exactă, transparentă într-o veritabilă „ghicitoare„ comercială, în care comparația reală devine dificilă chiar și pentru consumatorii atenți. Ofertele publicate înainte de 1 aprilie 2026, dar cu efecte și după această dată, nu apar în comparatorul ANRE Potrivit analizei furnizate de AEI, ofertele publicate înainte de 1 aprilie 2026, dar care vor produce efecte comerciale inclusiv după această dată, nu apar în căutările realizate în comparatorul de prețuri al ANRE atunci când este selectată data de 1 aprilie 2026. Este adevărat, consumatorul poate accesa o listă, însă nu este una completă. Evident, o comparație făcută pe baza unor date incomplete nu oferă o imagine corectă și completă a pieței de gaz după liberalizare. Dumitru Chisăliță „Am făcut o analiză a ofertelor furnizorilor de gaze după 1 aprilie 2026. Prima concluzie este că ar exista pericolul ca la 1 aprilie 2026, consumatorul casnic de gaze din România să nu intre într-o piaţă «liberalizată», ci într-o piaţă opacă, în care preţul real nu mai este o valoare afişată, ci rezultatul unui proces de interpretare. Oficial, am fi vorbit despre concurenţă. Practic, este un puzzle comercial în care comparaţia corectă devine un sport pentru iniţiaţi”, consideră Dumitru Chisăliţă. În opinia sa, comparatorul de oferte al ANRE, conceput teoretic ca instrument de protecţie pentru consumatori, riscă să devină o sursă de confuzie, deoarece ofertele care au fost publicate înainte de 1 aprilie 2026 Factura va fi „umflată” de diferite alte servicii ale furnizorilor Mai precis, observă specialistul, gazul este doar o parte a unui pachet complex care include abonamente zilnice, servicii de verificare sau revizie tehnică, asistență tehnică, reduceri condiționate sau alte facilități. Deși teoretic sunt anunțate ca fiind gratuite, consumatorii se pot aștepta ca acestea să umfle considerabil factura finală. „Consumatorul vede «o listă», dar nu o listă completă. Iar o comparaţie făcută pe un set incomplet de date nu este informare, ci iluzie de informare. Preţul gazului nu mai este strict preţul gazului. După 1 aprilie 2026, pe o piaţă liberă furnizorii nu mai concurează doar prin lei/kWh, ci prin arhitectura ofertei. Gazul vine la pachet cu abonamente zilnice, servicii «gratuite» de verificare sau revizie, asistenţă tehnică, reduceri suplimentare şi clauze care mută atenţia de la esenţial la accesorii. Astfel, două oferte cu preţ pe kWh pot avea costuri anuale radicale diferite, în funcţie de cât şi de ce servicii sunt, în realitate, necesare”, explică preşedintele AEI, citat într-un comunicat al asociaţiei. Cum pot fi descifrate costurile mascate Potrivit lui Dumitru Chisăliță, analizând tabelul cu oferte, se poate remarca imediat că oferta cea mai mică (luând în calcul şi tarifele de distribuţie diferenţiate în funcție de zonă) ar fi fost cu 2% sub preţul plafonat, pentru oferta Nova Power cu livrare în București şi zona de sud a României. La polul opus, cea mai mare ar fi fost de plus 47% pentru furnizorul Entrex Service cu livrare în Câmpulung Moldovenesc, Vatra Dornei şi comuna Moara din Suceava, Huedin din Cluj şi Ştei din Bihor. Metodele care te ajută să reduci facturile la energie electrică și gaze naturale. Cum diminuezi costurile lunare Astfel, două oferte cu același preț pe kWh pot implica costuri anuale radical diferite, în funcție de distribuție și de serviciile incluse. „În teorie, pachetele de tip «gaz + servicii» pot fi avantajoase. În practică, ele sunt avantajoase doar într-un context foarte precis, atunci când clientul ştie sigur că va avea nevoie de verificare sau revizie în următoarele 12 luni. În acel caz, serviciul include o economie reală. În orice altă situaţie, el devine un cost mascat, plătit sub forma unui abonament mai mare sau a unui preţ pe kWh aparent „competitiv”. Problema este că majoritatea consumatorilor nu calculează condiţiile de preţ în funcţie de ciclurile de verificare tehnică. Clienţii caută „cel mai mic preţ”. Iar piaţa, foarte raţional, a înţeles acest lucru şi a mutat competiţia din zona transparenţei în zona ambalajului. Liberalizarea nu este o problemă. Lipsa de lizibilitate este”, mai explică Chisăliţă. RECOMANDAREA AUTORULUI Cifre devastatoare. România are cele mai mari prețuri la gaze naturale din Europa de Est. Deși am importat doar 7% din necesar, energia este mai scumpă decât țările vecine, dependente aproape integral de import Liberalul Bolojan promite să prelungească măsura socialistă de plafonare a prețului la gaze Cum te afectează liberalizarea prețului la gaze și ce poți face. Alege informat
Tranziția energetică prinde contur în România:”Țara noastră are un potențial real de a deveni un hub regional energetic”
Platforma „Romania Unfolds” a lansat cel de-al șaselea episod din primul mini-serial documentar despre sustenabilitate din România. Noul episod explorează inițiative locale care valorifică resurse precum energia solară, biogazul sau energia geotermală, accelerând tranziția energetică și aducând beneficii reale: energie accesibilă, dezvoltare economică și o mai bună calitate a vieții la nivel local. Tranziția energetică prinde contur în România prin fapte, oameni și soluții sustenabile care dau energie viitorului. La nivel național funcționează aproximativ 30 de instalații de biogaz, iar exploatarea integrală a acestei resurse ar putea genera 21,2 TWh energie regenerabilă pe an, suficientă pentru alimentarea a peste 2 milioane de locuințe. În același timp, energia geotermală devine tot mai relevantă în peisajul energetic românesc. Țara dispune de o resursă estimată la 1,67 milioane Gcal anual, deja valorificată în mai multe proiecte locale de succes. „România are un potențial real de a deveni un hub regional energetic din punct de vedere al producției și stocării de energie electrică din surse regenerabile. În ceea ce privește energia termică deținem resurse importante, resurse geotermale, iar încurajarea investițiilor în utilizarea biogazului, valorificarea biogazului produs din deșeuri poate aduce o valoare reală economiei. Investițiile în aceste segmente nu doar că vor contribui la accelerarea modernizării infrastructurii energetice, ci vor aduce în plus și reducerea costurilor pentru consumatorii finali și vor asigura, cel mai important, independența energetică a țării. În ceea ce privește acest episod, salutăm investițiile și inițiativele partenerilor publici, dar și al partenerilor privați pentru comunitățile izolate, pentru a asigura accesul la resurse esențiale și mai ales pentru a promova soluții tehnologice noi, viabile din punct de vedere tehnic și economic”, a precizat Mădălin Mihailovici, CEO Veolia România. „Ne-am dorit să tragem un semnal de alarmă” Inechitatea energetică rămâne o provocare majoră. Circa 32% dintre români trăiesc în sărăcie energetică, iar peste 7.500 de locuințe nu sunt încă racordate la rețeaua electrică. „Am implementat până acum 10 etape, ceea ce însemnă peste 70 de gospodării electrificate în opt județe ale țării, aproximativ 35 de cătune. Ne-am dorit, prin acest proiect, să tragem un semnal de alarmă și să arătăm latura aceasta a sărăciei energetice extreme din România. În același timp, nu este vorba doar despre sărăcie energetică. Oamenii aceia nu sunt în imposibilitatea de a plăti o factură la energie, ci nu au acces și nu au șanse ca în viitorul apropiat să aibă acces la energie. Ne-am dorit să aducem în prim-plan acest fenomem”, a declarat Monica David, președintele Asociației Energia Inteligentă. RECOMANDAREA AUTORULUI: „Romania Unfolds” lansează Episodul 3: Promovarea Consumului și Producției Responsabile Tot mai mulți români sunt preocupați să-și REDUCĂ facturile la energie. Ce soluții au găsit 7 din 10 clienți