România resimte presiunea opririi Unității 6 de la Kozlodui
Oprirea Unității 6 a centralei nucleare de la Kozlodui (Bulgaria), programată din 8 octombrie până la sfârșitul lunii noiembrie, reduce cu aproximativ 1.000 MW producția nucleară disponibilă în regiune. Pentru România, momentul este unul critic, deoarece depindem de importuri în anumite ore, energia disponibilă pentru import putând deveni mai greu de găsit tocmai când cererea crește. Asociația Energia Inteligentă estimează că reducerea producției disponibile în regiune ar putea determina creșterea prețurilor energiei electrice în orele de vârf. Oprirea reactorului este una planificată pentru revizia anuală și realimentare cu combustibil. Unitatea 5 de la Kozlodui rămâne în funcțiune, însă puterea acesteia este ajustată în funcție de nivelul Dunării și de posibilitatea asigurării apei tehnice necesare centralei, potrivit Adevărul. Pentru România, problema principală este reducerea cantității de energie disponibile în regiune într-o perioadă în care ea poate avea nevoie de importuri pentru acoperirea consumului. Țara noastră importă masiv energie inclusiv din Bulgaria, pentru a-și acoperi consumul necesar în special în orele de seară. AEI: Exporturile Bulgariei către România, de ordinul sutelor de MW Dumitru Chisăliță, președintele Asociației Energia Inteligentă (AEI), avertiza încă din vară cu privire la dependența României de disponibilitatea energiei din țările vecine. În analiza sa, expertul în energie arăta că Bulgaria este una dintre cele mai importante surse de import pentru România și estima că, în condiții normale, exporturile Bulgariei către România pot fi de ordinul sutelor de MW. În același timp, Bulgaria exportă și către Grecia, Serbia, Macedonia de Nord și Turcia. Dumitru Chisăliță, președinte Asociația Energia Inteligentă. ALEXANDRU DOBRE/ MEDIAFAX FOTO. Preşedintele Asociaţiei Energia Inteligentă, Dumitru Chisăliţă, susține că oprirea reactorului 6 de Kozlodui creşte presiunea asupra sistemului energetic din România, în contextul în care consumul de electricitate se majorează în orele de seară. Pe de altă parte, producţia internă nu acoperă întotdeauna cererea. România importă mai multă energie decât produce. Sistemul energetic se apropie de limite Kozlodui arată cât de vulnerabilă e România „Unitatea 5 continuă să funcţioneze, însă puterea sa este condiţionată de nivelul Dunării şi de asigurarea apei necesare centralei. Este o oprire planificată, dar momentul ei complică bilanţul energetic al regiunii şi, implicit, al României. Retragerea temporară a unui grup de aproximativ 1.000 MW reduce producţia disponibilă într-o perioadă în care zilele se scurtează, temperaturile pot coborî, iar consumul de seară creşte. România trebuie să privească această schimbare prin prisma propriei dependenţe de importuri în orele în care producţia internă nu acoperă cererea”, afirmă Dumitru Chisăliţă. O problemă de securitate energetică Centrală nucleară – Foto: Facebook/Rosatom – Imagine cu rol ilustrativ Potrivit acestuia, necesarul de energie din import poate creşte în perioadele în care mai multe state din regiune înregistrează simultan un consum ridicat. „Problema este că vecinii pot avea nevoie de energie în aceleaşi ore în care avem nevoie şi noi. Dacă răcirea vremii cuprinde simultan România, Ungaria şi Balcanii, cererea regională creşte. Dacă se adaugă vânt slab şi indisponibilităţi la centrale, surplusurile disponibile pentru export se reduc. În aceste condiţii, importul devine mai scump şi mai greu de asigurat. Bulgaria poate continua să exporte electricitate şi după oprirea unităţii 6. Dar cantitatea disponibilă depinde de producţia celorlalte centrale şi de consumul propriu. Ungaria poate facilita accesul la energia din Europa Centrală, însă are şi ea nevoie de importuri. Energia trebuie să existe la capătul traseului, iar reţelele trebuie să permită transportul ei până în România”, mai explică preşedintele AEI. România ar putea avea nevoie de importuri de 2.700 MW pe seară În analiza sa, Chisăliţă prezintă un scenariu în care România ar putea avea nevoie de importuri de 2.700 MW în orele de seară. Astfel, conform datelor prezentate, profilurile orare recente indică un consum de seară de aproximativ 6.400-6.700 MW în România, 5.400-5.600 MW în Ungaria şi circa 4.000 MW în Serbia. De precizată că aceste valori reprezintă repere istorice, nu prognoze pentru ziua de joi. „Pentru a înțelege dimensiunea riscului, putem folosi un scenariu de lucru la un consum de seară de 7.600 MW și o producție internă de 4.900 MW, România ar avea nevoie de 2.700 MW din import. Dacă în acea oră ar putea atrage doar 2.500 MW, ar rămâne o diferență de 200 MW de acoperit prin producție suplimentară, flexibilitate sau reducerea consumului. Aceste valori sunt ipoteze de analiză, nu o prognoză oficială”, mai explică expertul. Conform datelor prezentate, profilurile orare recente indică un consum de seară de aproximativ 6.400-6.700 MW în România, 5.400-5.600 MW în Ungaria și circa 4.000 MW în Serbia. Însă aceste valori reprezintă repere istorice, nu prognoze pentru ziua de joi. Totodată, scenariul regional elaborat de AEI indică un deficit cumulat de producție de aproximativ 6.400 MW pentru țările analizate din Europa Centrală și de Sud-Est, în condițiile luării în calcul a opririi unității 6 de la Kozlodui În opinia specialistului, România poate acoperi cererea de electricitate în majoritatea serilor din octombrie, însă anumite condiții meteorologice și tehnice pot reduce marja de siguranță. Autoritățile nu s-au pregătit pentru revizie Chisăliță susține că autoritățile ar fi trebuit să prezinte un bilanț al resurselor disponibile pentru acoperirea consumului în perioadele dificile. Autoritatea Națională de Reglementare în Domeniul Energiei anunță o premieră. Apar comunitățile în care oamenii își pot produce și vinde energia „Autoritățile trebuiau să prezinte public un bilanț credibil pentru serile dificile: producție disponibilă, importuri realizabile, rezerve și măsuri pentru o avarie suplimentară. Puterea instalată și mediile lunare nu răspund acestei întrebări. Revizia de la Kozlodui era cunoscută. Tocmai de aceea, România trebuia să se fi pregătit pentru ea. Securitatea energetică se măsoară în capacitatea de a acoperi ora dificilă, la un cost suportabil. Oprirea Kozlodui 6 ne obligă să demonstrăm câtă siguranță avem în acea oră”, a adăugat președintele Asociației Energia Inteligentă. Posibilă majorare cu 100 de lei a facturilor Facturile la electricitate s-ar putea majora cu 100 de lei în cazul clienților casnici cu un consum lunar de 200 KWh în principal ca urmare a majorării cotațiilor gazelor naturale și a deprecierii monedei naționale, mai arată analiza Asociației Energia Inteligentă. „Primul efect probabil este economic: energie mai scumpă în orele de vârf.
Cum este irosită uriașă șansă Neptun Deep
România are în față o oportunitate strategică de care puține țări au parte, proiectul Neptun Deep. Însă începutul producției din Neptun Deep, anunțat recent de OMV Petrom, se suprapune cu eliminarea importurilor de gaze rusești din Uniunea Europeană. Prima extracție de gaze este preconizată pentru prima jumătate a anului 2027. Din păcate, statul se dovedește inabil în valorificarea șansei uriașe pe care o reprezintă Neptun Deep, arată experții în energie. România nu a construit o piață pentru gazele naturale care vor fi extrase, ci se va limita doar la exporturi. Consecința este ușor de intuit – scumpirea energiei se va regăsi, din nou, în facturile românilor. Importurile de gaze rusești, eliminate complet din 2027 Din anul 2027, începînd cu 1 ianuarie, UE închide gradual accesul GNL (gaz natural lichefiat) -ului rusesc și al gazelor rusești prin conducte. Acțiunea se va derula până la 30 septembrie, cu posibilitatea amânării până la 1 noiembrie în condițiile prevăzute pentru stocuri. În Uniunea Europeană, eliminarea completă a importurilor de gaze rusești este prevăzută pentru 2027, însă cu termene diferite. Neptun Deep ne putea aduce o poziție puternică în sud-estul Europei Astfel, în anul în care Europa trebuie să înlocuiască gazul rusesc după o serie de restricții, România începe să aducă pe piață gazele din Neptun Deep. Producția va crește treptat, dar fereastra strategică este evidentă, arată o analiză a Asociației Energia Inteligentă (AEI). Pentru un stat capabil să gândească dincolo de următoarea rectificare bugetară, aceasta ar trebui să fie o prioritate națională. Sursa FOTO: environmentamerica.org Concret, România își putea pregăti din timp o poziție puternică în sud-estul Europei, care să includă: producție proprie, un portofoliu competitiv de gaze americane, acces la terminale, capacități de transport și înmagazinare, contracte cu clienți regionali. Fiecare componentă trebuia negociată împreună cu celelalte, astfel încât riscurile și costurile să fie acoperite de o afacere viabilă, arată studiul citat. Statul nu a construit o piață pentru gazele Neptun Deep România a eșuat în a constru o piață pe măsura anvergurii proiectului, pe care o putea transforma în influență regională. Un portofoliu de GNL american are sens dacă permite României să deservească piețe externe, să ofere flexibilitate și să câștige dintr-o activitate competitivă. Dacă gazul este cumpărat fără clienți, fără capacități de transport asigurate și fără o evaluare serioasă a costului până la destinație, avem o obligație de plată în căutarea unui cumpărător. Colaj Gândul Chisăliță: Cum funcționează găinăria În lipsă de idei, statul constată (a câta oară) că cel mai comod cumpărător rămâne românul. El nu participă la negocieri, nu vede toate condițiile contractuale și află rezultatul când deschide factura. „De aici începe găinăria, entitățile statului român doreau să aducă gaz scump (furnizorul român fiind doar scos țap în locul adevărațiilor vinovați), să îl punem într-un portofoliu cu gaz românesc și prezentăm combinația drept mare succes energetic. Dar gazul românesc nu spală costul unei achiziții proaste. Costul rămâne și trebuie suportat de cineva. De cine? De populație, care ajunge să finanțeze experimentul comercial al celor care au semnat”,explică președintele AEI, expertul în energie Dumitru Chisăliță. Analistul Dumitru Chisăliță Este revoltător să invoci securitatea energetică pentru o operațiune a cărei justificare economică nu o explici, mai punctează acesta. Securitatea energetică trebuie demonstrată prin necesar, alternative, infrastructură și costuri. Folosită ca formulă solemnă care închide orice discuție, ea devine paravan pentru decizii slabe. Legea votată în Parlament a contribuit la dublarea prețului gazelor marfă La fel trebuie judecată preempțiunea statului asupra gazelor din Marea Neagră, aprobată prin legea 171/2026. Legea nu oferă fundament care să răspundă la întrebări esențiale: Pentru ce cumpărăm? Pentru rezerva strategică? Pentru industrie? Pentru echilibrarea pieței? La ce preț, în ce volume și cu ce bani? O lege votată în Parlament a contribuit la dublarea prețului gazelor marfă în România, mai arată evaluarea AEI. Astfel, statul transmite incertitudine într-o piață care taxează incertitudinea. Mecanismul de risc este clar: o intervenție prezentată ca protecție poate ajunge să coste chiar consumatorul pe care pretinde că îl apără. Interesul național nu include date concrete Nu este suficient să scrii „interes național” într-o lege. Trebuie să arăți cine beneficiază, cine plătește și ce problemă rezolvi. Mai gravă este micimea ambiției. România putea folosi contribuția sa la aprovizionarea regiunii pentru a negocia la Bruxelles finanțări pentru infrastructură, interconectări, investiții și susținerea unor proiecte industriale. Putea construi parteneriate în care gazele să fie legate de dezvoltarea economică a țării. Aceste avantaje trebuie cerute și negociate. Dacă ne prezentăm doar cu disponibilitatea de a vinde, vom obține prețul negociat pentru marfă. Dacă venim cu o strategie regională credibilă, putem negocia și locul României în acea strategie, mai arată analiza citată. Unde ar putea plusa statul Contractele pe termen lung trebuie să fie rentabile și să respecte regulile pieței. Tocmai de aceea, statul trebuie să își facă partea, infrastructură, diplomație, predictibilitate și dezvoltarea industriei. Companiile nu pot suplini absența unei politici naționale, iar bugetul nu ar trebui să înghită fiecare câștig fără să lase în urmă capacitate economică. Un dividend încasat astăzi nu justifică ratarea unei oportunități pentru următorii zece ani. Gazele pot aduce venituri din vânzare, dar pot susține și producție industrială, locuri de muncă și exporturi cu valoare adăugată. Un guvern competent urmărește toate aceste rezultate și explică alegerile făcute. O șansă ratată în facturile românilor „România riscă să rămână cu rolul cel mai prost: furnizor de gaze din Marea Neagră ieftine la export, cumpărător de gaze scumpe din import și colector de bani aaproape exclusiv din facturile propriilor cetățeni. Alții își construiesc poziții regionale. Noi ne felicităm că am mai semnat ceva și am mai alimentat bugetul. Când ai o oportunitate de asemenea dimensiune și o reduci la combinații de portofoliu, încasări imediate și costuri împinse spre populație, eșecul poartă semnătura decidenților”, mai observă Chisăliță. Românii plătesc mai mult la facturi. Curentul s-a scumpit cu 50%, iar tariful gazului s-a dublat. Ce ar putea să se întâmple în iarna 2026-2027 Românii au dreptul să ceară socoteală înainte să li se ceară bani, mai spune specialistul. Au dreptul să știe de ce se
România riscă să intre într-o policriză: Avertismentul AEI
România se apropie de o perioadă în care mai multe vulnerabilități se pot transforma într-o singură criză de amploare. Președintele Asociației Energia Inteligentă (AEI), Dumitru Chisăliță, avertizează asupra unei „policrize” cu 12 manifestări, de la prețurile energiei și lipsa gazelor până la deficitul bugetar, agricultură, investiții și sărăcie energetică. Dumitru Chisăliță susține că noul Guvern va trebui să intervină asupra cauzelor comune: lipsa capacităților energetice disponibile, dependența de importuri, sărăcia energetică, instabilitatea fiscală, investițiile întârziate și lipsa de transparență. În viziunea președintelui AEI, din toamna acestui an România intră într-o perioadă în care vulnerabilitățile energetice, bugetare, economice, climatice și sociale riscă să se suprapună. Loading … Unele dintre riscurile identificate sunt aproape certe, în timp ce altele depind de evoluția vremii, de eventuale incidente tehnice sau de apariția unor noi șocuri geopolitice, afirmă expertul. Energia electrică: problema nu este lipsa centralelor, ci a puterii disponibile Potrivit președintelui AEI, prima presiune va veni din piața energiei electrice, iar efectul principal se va vedea în prețuri. Acesta spune că România are capacități de producție instalate, însă acestea nu pot asigura în orice moment puterea necesară. Problema devine mai vizibilă în orele de vârf din sezonul rece, atunci când producția fotovoltaică scade puternic. În același timp, Chisăliță a identificat mai multe vulnerabilități se suprapun: centralele pe cărbune sunt îmbătrânite, centralele pe gaze sunt însuficiente au întârzieri, hidroenergia depinde de rezervele de apă, iar reactoarele nucleare pot intra în opriri planificate sau accidentale. Expertul nu anticipează un blackout național, dar spune că sunt posibile prețuri foarte mari în anumite intervale, importuri apropiate de limita tehnică, întreruperi locale provocate de vreme sau posibilitatea reducerii unor consumuri industriale dacă se suprapun gerul, lipsa vântului și indisponibilități tehnice. Gazele: România poate avea suficient gaz într-un an și prea puțin într-o zi de ger În cazul gazelor naturale, analiza AEI face diferența între cantitatea disponibilă pentru întregul an și debitul pe care sistemul îl poate furniza într-o zi cu un consum extrem de ridicat. La începutul lunii septembrie, depozitele de gaze ale României se aflau la aproximativ 62,8%, cu peste zece puncte procentuale sub nivelul din aceeași perioadă a anului trecut. Chisăliță spune că problema reală nu este cantitatea anuală de gaze, ci debitul zilnic disponibil în zilele foarte reci. Criza fizică, spune expertul, poate apărea dacă se suprapun o iarnă mai rece decât cea precedentă, depozite insuficient umplute, cerere regională mare, reducerea unor surse de import și producție electrică mare pe gaze. Motorina poate transmite scumpirile în întreaga economie În continuare, președintele AEI spune că benzina afectează direct populația, dar motorina afectează întreaga economie: agricultură, construcții, transport de marfă, distribuție alimentară, servicii publice și industrie. El notează că România depinde de țiței importat, de capacitatea de rafinare și de importurile directe de produse petroliere. „Dacă petrolul și marjele rafinăriilor rămân ridicate, Guvernul are numai trei variante: lasă prețul să crească; reduce taxele și pierde venituri bugetare; compensează anumite sectoare și majorează deficitul. Toate cele trei variante produc costuri în altă parte”, se arată în analiza președintelui AEI. Bugetul, prins între reducerea deficitului și noi cheltuieli Comisia Europeană estimează pentru România un deficit de aproximativ 6,2% din PIB în 2026 și o datorie publică ce ar putea ajunge la 63,3% din PIB în 2027. Dumitru Chisăliță spune că Statul va trebui simultan să protejeze consumatorii de scumpirea energiei, să reducă taxarea carburanților, să sprijine agricultura, să finanțeze apărarea, să achite dobânzi mai mari, să cofinanțeze investițiile europene și să reducă deficitul. „Această ecuație nu se închide fără taxe suplimentare, reducerea unor cheltuieli, amânarea investițiilor sau o combinație între acestea. Prin urmare, este foarte probabilă o criză a fiscalității imprevizibile: schimbări dese de taxe, excepții, supraimpozitări și măsuri temporare prelungite”, mai arată Chisăliță. România poate plăti mai mult pentru bani chiar și fără o retrogradare a agențiilor de rating O altă presiune vine din costul finanțării. România este la limita inferioară a categoriei recomandate investițiilor. S&P a menținut ratingul BBB-/A-3, cu perspectivă negativă. Șeful AEI susține că o retrogradare nu este inevitabilă, dar chiar și fără aceasta, percepția de risc poate duce la dobânzi mai mari pentru stat, credite mai scumpe pentru companii și populație, presiuni asupra cursului leului și costuri mai mari pentru investițiile din sectorul energetic. În acest scenariu, presiunea asupra bugetului crește și prin plata dobânzilor. Astfel, problema nu ar fi doar o eventuală trecere în categoria „junk”, ci costul mai mare al banilor înainte de o asemenea decizie, susține președintele AEI. Seceta și lipsa apei pot ajunge din agricultură în prețul alimentelor Seceta și căldura au lovit porumbul și culturile de primăvară din România. Efectele vor apărea cu întârziere în furaje, carne și lactate, uleiuri, produse procesate, costurile fermelor, despăgubirile solicitate bugetului. La aceasta se adaugă criza apei: nivelurile reduse ale Dunării afectează simultan agricultura, navigația, hidroenergia și răcirea unor capacități energetice, mai transmite Dumitru Chisăliță. Efectul de domino: de la insolvențe și investiții amânate la sărăcie energetică Președintele asociației nu exclude apariția mai multor crize suplimentare, printre care criza lichidității companiilor, care ar putea duce la creșterea insolvențelor, întârzieri la plată și arieratele dintre companii, și criza investițiilor publice, adică o posibilă reducere a investițiilor în lucrările care pot fi amânate. Criza fondurilor europene, tradusă prin pierderea unor fonduri sau înlocuirea lor cu împrumuturi mai scumpe, criza sărăciei energetice, adică imposibilitatea unor gospodării de a plăti simultan energia, alimentele și ratele, criza încrederii, care creează teren pentru proteste, populism, radicalizare și blocarea reformelor, sunt celelalte posibile manifestări din „policriză”. „Iarna 2026/2027 poate deveni momentul în care criza energetică se transformă într-o criză economică, iar criza economică într-o criză socială și politică”, adaugă Președintele AEI. Ce soluții propune Asociația Energia Inteligentă Pentru prevenirea „policrizei”, Asociația Energia Inteligentă propune un pachet de 12 măsuri: Program accelerat pentru putere controlabilă Plan național de securitate a gazelor Rezervă strategică și plan de continuitate pentru carburanți Protecție socială țintită, nu plafonare generală Sprijinirea contractării energiei pe termen lung și reducerea dependenței de piața spot Pact fiscal pentru energie și investiții Protejarea investițiilor esențiale Plan pentru lichiditatea economiei Program
De ce energia este ieftină azi, dar va fi scumpă mâine
Președintele Asociației Energia Inteligentă (AEI), Dumitru Chisăliță, analizează paradoxul generat de criza energetică anunțată oficial de Guvernul interimar la începutul lunii august. În opinia sa, nu este deloc îmbucurător faptul că prețurile Pieței pentru Ziua Următoare (PZU) sunt mai mici, deoarece ele reflectă doar situația de mâine și nu anticipează riscurile următoarelor 12 luni, care vin la pachet cu contractele bilaterale mult mai mari. Loading … De ce prețurile energiei de azi sunt de trei ori mai mici față de perioade în care România nu era criză? Chisăliță afirmă că PZU nu remunerează nici „gravitatea” crizei, nici starea de alertă declarată la nivel administrativ. PZU indică doar prețul marginal la intervale de 15 minute, în funcție de ultima ofertă necesară pentru acoperirea consumului prognozat în următoarea zi. De exemplu, pe data de 30 iunie 2026, PZU ajungea la 5.321 lei/MWh, cea mai mare cifră din istoria pieței de energie în România. O lună și jumătate mai târziu, Președintele AEI nu simte o criză comercială comparabilă cu cea de la finalul lunii iunie. Dumitru Chisăliță – Raport AEI pe criza energetică „PZU arată că am evitat azi deficitul” / „Bilateralele ne arată că problema revine mâine” Președintele AEI clarifică aparentul paradox dintre prețurile mai mici de azi și estimările mult mai mari pe următoarele 12 luni. Chisăliță spune că nu este vorba de o contradicție, ci de două piețe care evaluează realități diferite. „PZU reflectă situația de mâine, după reducerea consumului și folosirea măsurilor de urgență. Contractul bilateral reflectă riscul cumulat al următoarelor 12 luni, când consumul industrial ar trebui să revină, iar măsurile de avarie nu pot fi menținute permanent”, explică Dumitru Chisăliță. Dumitru Chisăliță crede că actualele prețuri la energie nu au valori sustenabile Mai mult decât atât, bilaterele includ și orele pe care media PZU le ascunde. Dacă vorbim de o cifră medie de aproximativ 600 lei/MWh, aceasta poate fi compusă din 200-300 lei la prânz, 700-1.000 lei noaptea, 1.500-2.500 lei seara și, ocazional, intervale de peste 5.000 de lei/MWh. „Criza energetică a fost prezentată exagerat, administrată netransparent și folosită politic, dar nu înseamnă că a fost fabricată de la zero” Chisăliță identifică trei niveluri ale crizei în care se află România. Pe de o parte, criza fizică este reală și reflectă întocmai situația prezentată: producție nucleară și hidro redusă, importuri mari și rezerve restrânse. Pe de altă parte, președintele AEI e de părere că a doua criză, cea comercială, a fost anticipată și că a treia criză, cea economică, a fost ascunsă prin reducerea consumului: fabricile și-au redus activitatea, iluminatul a fost limitat, iar consumul care ar fi împins prețul marginal la valori extreme a dispărut din piață. Facturile la curent ar putea crește cu până la 20% „Criza energetică din România a fost prezentată exagerat, administrată netransparent și folosită politic, fără ca aceasta să însemne că a fost fabricată de la zero. Datele privind debitele Dunării, indisponibilitatea unor capacități, reducerea producției hidro, situația Paks și importurile ridicate sunt elemente fizice verificabile. Acestea nu pot fi fabricate doar printr-un comunicat guvernamental”, afirmă Dumitru Chisăliță.
Canicula forțează importuri record de energie
România resimte efectele caniculei și vremii extreme inclusiv în facturi. Consumul de energie electrică a atins un nivel record, pe fondul caniculei prelungite și al utilizării intensive a aparatelor de aer condiționat. Producția internă nu mai acoperă necesarul, astfel că România a ajuns deja să importe aproximativ 1.000 de megawați. Expertul în energie Dumitru Chisăliță a explicat pentru Gândul efectele acestei situații complexe. Consumul de energie electrică a atins cote-record în aceste zile caniculare. Temperaturile foarte ridicate îi silesc pe mulți români să folosească aparatele de aer condiționat, inclusiv până târziu în noapte. Consum de aproape 7.000 MW, la o producție internă de numai 6.000 MW Situația este monitorizată atent în Comandamentul Energetic Național, potrivit TVRInfo. Potrivit datelor furnizate de autorități, consumul a ajuns anterior la aproape 7.000 de megawați, în timp ce producția internă era de numai aproximativ 6.000 de megawați. Diferența a fost acoperită prin importuri de circa 1.000 de megawați. Prognozele arată că, în orele serii, consumul ar putea urca spre pragul de 8.000 de megawați. În același timp, prețul energiei electrice s-a majorat semnificativ în acest an. România a atins, potrivit datelor prezentate de autorități, un nivel record de aproximativ 5.000 de lei pentru un megawatt-oră. Este echivalentul a circa 1.000 de euro și cel mai ridicat preț din Uniunea Europeană. Ministerul Energiei anunță măsuri pentru creșterea producției și evitarea avariilor Ministerul Energiei a convocat Comandamentul Energetic și a anunțat mai multe măsuri speciale pentru perioada următoare. Aproximativ 1.000 de megawați ar urma să fie conectați la rețea, în principal din centrale eoliene și fotovoltaice dotate cu baterii de stocare a energiei. România este în topul celor mai scumpe piețe UE de energie La nivel de transport, mai multe instalații și echipamente programate să intre în revizie tehnică vor rămâne în funcțiune, astfel încât rețeaua să poată opera la capacitate maximă. În egală măsură, autoritățile pregătesc intervenții rapide în cazul unor pene de curent sau avarii locale. Specialiștii avertizează că astfel de probleme sunt plauzibile în perioada următoare, mai ales în zonele în care rețelele sunt suprasolicitate de consumul ridicat. Expert în energie: Facturile românilor nu vor crește Contactat de Gândul, expertul în energie Dumitru Chisăliță, președintele Asociației Energia Inteligentă, a explicat toate datele relevante ale creșterii importului energetic în perioada caniculară. Mai ales în cursul serii, se importă o cantitate importantă de energie. Dumitru Chisăliță. Foto: Mediafax „Da, în cursul serii există un import relativ mare de energie în perioada aceasta. Orele de vârf în zilele astea, să zicem ultimele 5-7 zile, au fost mai mari decât ce s-a întâmplat acum două săptămâni, când nu era această caniculă. Pentru consumatorii casnici sigur nu va crește factura, pentru că prețul din aceasta este un preț fix pe perioada contractului. Deci nu va exista o influență în facturi”. Importurile pe caniculă au crescut de 3 și chiar de 7 ori în momentul de vârf Dumitru Chisăliță a prezentat și cifrele concrete ale deciziilor autorităților în această criză. Astfel, importurile realizate într-o zi normală din iunie, înainte de perioada caniculară, au fost de până la 300 megawați pe oră. În timpul caniculei, importurile au atins până la 1.000 de megawați pe oră. Aceste importuri din timpul caniculei au crescut de 3 ori față de o zi normală. Discutăm de importul orar, pe zi datele nu erau concludente, iar noaptea nu a fost consum. Iar la nivelul vârfului, care s-a înregistrat aseară, 29 iunie, la ora 22, creșterea a fost de 7 ori, undeva la 1.800 de megawați, continuă specialistul. Industria va resimți cel mai mult efectele plusului energetic Industria românească se ca confrunta cu creșteri ale facturilor în urma importului de energie Pe de altă parte, diferențele în urma importurilor se vor regăsi în facturile consumatorilor non-casnici, în special cei industriali, completează expertul. Va exista o diferență la consumatorii non-casnici. Foarte mulți consumatori din această categorie au contracte în care prețul este legat de prețurile PZU (n.r. – Piața pentru Ziua Următoare). Modificarea prețului PZU atrage după aceea și schimbarea prețului din luna respectivă. Asta înseamnă preț contractual mare. La tot ce are relaționare directă cu PZU va exista creștere a prețului.
O Românie campioană la: fibră și repetentă la energie
În ultimii 35 de ani, România a fost fundalul perfect al două povești radical opuse. În telecomunicații, am plecat de la telefoane fixe obținute după ani de așteptare și a ajuns una dintre țările cu cel mai rapid și accesibil internet din lume. În schimb, în energie, deși dispunem de gaze, petrol, hidrocentrale, cărbune și energie nucleară, am rămas captivi unui cerc nesfârșit de intervenții politice, plafonări, compensări și reforme. Promise, dar niciodată duse până la capăt, arată o analiză a Asociației Energia Inteligentă. Telecomunicațiile au fost lăsate să devină o industrie a concurenței. Energia a rămas o industrie a puterii și influenței, este premisa de la care pleacă analiza asociației care reprezintă drepturile consumatorilor români de energie. Povestea celor două reforme diametral opuse Din exterior, România celor 35 de ani de la Revoluție pare să fi trăit două planuri complet diferite. În primul, România a construit una dintre cele mai performante piețe de telecomunicații din Europa. A plecat de la telefoane fixe pentru care se aștepta ani întregi, de la centrale analogice și de la o infrastructură aproape medievală, pentru a ajunge una dintre țările cu cele mai rapide și accesibile servicii de internet din lume. A fost o transformare spectaculoasă, fără scandaluri recurente, fără ordonanțe de urgență lunare și fără intervenții dramatice ale statului. Sursa FOTO: https://c.pxhere.com În al doilea scenariu, România a încercat să reformeze energia prin intermediul politicului. Aparent, punctul de plecare era promițător. Țara avea aproape toate resursele pe care și le-ar fi putut dori un stat european: gaze naturale, petrol, hidrocentrale, cărbune, energie nucleară. Așadar, o poziție strategică importantă în regiune. Totuși, după mai bine de 3 decenii, energia înseamnă crize, plafonări, compensări, intervenții administrative, scandaluri politice și promisiuni repetate că „de data aceasta reforma va fi făcută corect”. Marele eșec energetic și succesul de manual al telecomunicațiilor Această diferență nu poate fi explicată doar prin faptul că energia este mai complicată decât telecomunicațiile. Este mai complicată, fără îndoială, dar complexitatea tehnică nu explică de ce una dintre reforme a produs prosperitate și încredere, iar cealaltă a produs neîncredere și conflicte. Explicația trebuie căutată în altă parte. Telecomunicațiile au fost una dintre puținele reforme românești în care succesul depindea aproape exclusiv de capacitatea de a crea valoare. Pentru a câștiga bani trebuia să construiești rețele, să aduci tehnologie nouă, să găsești clienți și să oferi servicii mai bune decât concurența. Profitul era recompensa pentru investiție, risc și inovație. Statul stabilea regulile jocului, deși nu putea decide cine câștigă și cine pierde. Această decizie aparținea consumatorului. Profitul din energie a fost total capturat În energie, logica a fost diferită încă de la început. Aici profitul nu a depins întotdeauna de capacitatea de a construi ceva nou. De multe ori a depins de accesul la resurse, de poziționarea într-un anumit segment al pieței, de modificarea unei reglementări, de apariția unei scheme de sprijin sau de capacitatea de a influența procesul decizional. În Telecom, pentru a câștiga bani trebuia să convingi clientul. În energie, de prea multe ori era suficient să fii aproape de locul în care se stabileau regulile, să fi pus în față. Reforma anti-speculă din energie, măsură propusă de Guvernul Bolojan, a fost blocată. Ce se întâmplă cu ordonanța privind ATR-urile Așa a apărut prima mare diferență dintre cele două lumi. Telecomul a creat antreprenori. Energia a creat ”băieți deștepți”. Această diferență pare subtilă, dar ea explică aproape tot ceea ce a urmat. Energia nu este doar o piață, ci și o sursă extraordinară de rentă economică și putere politică În telecom, competiția împingea actorii economici să investească tot mai mult. În energie, dimensiunea rentelor disponibile a atras inevitabil alte categorii de interese. Energia este unul dintre puținele domenii economice în care câștigurile uriașe pot apărea nu doar din investiții și performanță, ci și din modificarea unei reglementări, din accesul la o resursă strategică sau din schimbarea unor condiții de piață, din articole legislative făcute special ca să câștige cine trebuie, din ATR-uri acordate cu dedicație, din entități puse să controleze pentru a distruge competitorii și care nu acționează la sesizări etc.. Economiștii numesc acest fenomen „captură de rentă”. Cu cât rentele sunt mai mari, cu atât mai mulți actori încearcă să le controleze și orice tentativă de reformă eșuează. Dumitru Chisăliță Și astfel, în jurul energiei românești s-a construit treptat un ecosistem complex de interese economice, politice, birocratice și geopolitice. Telecomul a rămas dominat de logica concurenței. Energia a devenit dominată de logica influenței, explică Dumitru Chisăliță, președintele AEI. Energia este pur și simplu putere Adevărata problemă este că energia nu este doar o industrie. Energia este putere. România, în topul celor mai scumpe piețe UE de energie Un guvern poate ignora luni întregi problemele telecomunicațiilor fără consecințe politice majore. Dar niciun guvern nu poate ignora prețul energiei. Facturile influențează inflația, costurile de producție, nivelul de trai, competitivitatea economică și, în final, rezultatele alegerilor. Din acest motiv, energia a devenit terenul ideal pentru dezvoltarea populismului economic. Ani la rând, toate guvernele au promis energie ieftină. Au promis protecție pentru consumatori. Au promis că reforma poate fi făcută fără costuri și fără sacrificii. Dar energia nu funcționează după regulile discursului electoral. Dacă investițiile sunt amânate, costurile nu dispar. Ele explodează când amânarea nu mai poate fi menținută. Dacă prețurile sunt ținute artificial jos, nota de plată este anulată transferată în viitor. Dacă modernizarea este amânată, degradarea sistemului continuă. România a ales mult timp să consume capitalul energetic moștenit din trecut și să amâne momentul adevărului. Iar când acel moment a venit, în timpul crizei energetice din 2021–2022, românii au descoperit că problemele acumulate timp de decenii nu mai puteau fi ascunse. Atunci s-a văzut și o altă iluzie care însoțise reforma energetică: confuzia dintre liberalizarea prețului și concurență. Două Românii: una conectată la fibră, cealaltă dependentă de facturi mari Ani la rând, consumatorilor li s-a spus că liberalizarea va aduce automat beneficii. Numai că liberalizarea nu înseamnă concurență. Concurența înseamnă existența unor alternative reale. În Telecom existau astfel de alternative. Se puteau construi
Semnal de alarmă. Cine apără platformele de gaze din Marea Neagră? România este vulnerabilă: Nu există un comandament unic dedicat securității energetice
În prezent, securitatea platformelor offshore și a viitoarelor instalații strategice din Marea Neagră este asigurată teoretic, indirect, printr-un ansamblu de instituții, fără să existe o structură unică responsabilă exclusiv pentru protecția acestora. Asociația Energia Inteligentă trage un puternic semnal de alarmă și transmite că există „actori principali”, identificați după atribuțiile prezentate în spațiul public. Operatorul (OMV Petrom) – securitate industrială, monitorizare tehnică și control acces. Paza platformei realizată de o Firmă de Securitate Privată – proceduri de securitate și echipe specializate. Forțele Navale Române – asigură supravegherea și prezența navală în zona maritimă de responsabilitate a României, inclusiv monitorizarea amenințărilor maritime. Forțele Aeriene Române – asigură supravegherea spațiului aerian și reacția la amenințări aeriene. Serviciul Român de Informații și Serviciul de Informații Externe – monitorizează riscurile și amenințările de securitate. Ministerul Afacerilor Interne și Poliția de Frontieră Română – au atribuții privind securitatea maritimă și controlul frontierelor. Autoritatea Navală Română – monitorizează traficul naval și siguranța navigației. „Respectiv cineva (nu se știe cu exactitate cine!!!) trebuie să încadreze juridic ce incident este și alt cineva (din nou nu se știe cu exactitate cine!!!) să sesizeze una sau mai multe din instituțiile amintite mai sus”, se arată pe site-ul Asociației Energia Inteligentă. „Neptun Deep nu se află în apele teritoriale ale României, ci în Zona Economică Exclusivă a României” Nu există nici o instituție care să aibă misiune principală și/sau exclusivă apărarea infrastructurilor energetice offshore și/sau onshore și coordonarea asigurării securității energetice a României. Cine coordonează răspunsul în primele 30 de minute după un incident? Cine are imaginea integrată asupra energiei, securității maritime, riscurilor cibernetice și amenințărilor hibride pentru infrastructura critică? Cine decide prioritățile dacă sunt afectate simultan platformele offshore, rețeaua electrică și aprovizionarea cu gaze? Acest lucru devine și mai important odată cu dezvoltarea proiectului Neptun Deep, care va reprezenta una dintre cele mai importante infrastructuri energetice ale României și ale Uniunii Europene, amplasată la aproximativ 170 km de țărm. Neptun Deep nu se află în apele teritoriale ale României, ci în Zona Economică Exclusivă a României. În apele teritoriale (12 mile marine de la coastă), România exercită suveranitate deplină, similar teritoriului național. În Zona Economică Exclusivă, România nu are suveranitate teritorială, ci drepturi suverane asupra resurselor și infrastructurilor economice, inclusiv asupra exploatărilor de hidrocarburi și a instalațiilor offshore.â Protecția unei astfel de infrastructuri este mult mai complicată Protecția unei astfel de infrastructuri este mult mai complicată din punct de vedere juridic și militar decât protecția unui obiectiv aflat pe teritoriul național. „Dacă mâine ar avea loc: un atac cu drone maritime; un sabotaj asupra conductelor submarine; un atac asupra platformelor de producție; o operațiune hibridă împotriva infrastructurii critice; un blackout, răspunsul teoretic ar implica simultan Forțele Navale, Forțele Aeriene, serviciile de informații, Ministerul Energiei, operatorii economici și alte structuri ale statului. În realitate probabil am avea o bâlbă colectivă”, atrage atenția Dumitru Chisăliță, Senior Consultant in domeniul gazelor si al energiei si președintele Asociației Energia Inteligentă. Dispeceratul Național de Securitate Energetică a rămas în faza de proiect Nu există însă un comandament unic dedicat securității energetice care să coordoneze permanent aceste capabilități. Din perspectiva securității naționale, odată cu intrarea în producție a Neptun Deep și dezvoltarea altor proiecte offshore, România va trebui probabil să treacă de la conceptul actual general de „supraveghere generală a spațiului maritim” la un concept pragmatic și de protecție permanentă a infrastructurilor energetice, similar modelelor utilizate de Norvegia sau Regatul Unit pentru platformele din Marea Nordului. De fapt, întrebarea „Cine apără platformele de gaze din Marea Neagră?” scoate în evidență vulnerabilitatea mare a României care poate să fie eliminată prin propunerea înaintată de Asociația Energie Inteligentă, Guvernului României încă din anul 2016, de constituire a Dispeceratul Național de Securitate Energetică, instituție independentă în coordonarea Guvernului. RECOMANDAREA AUTORULUI: Apple a încheiat un parteneriat cu SpaceX pentru a aduce mesajele text prin satelit pe iPhone-uri. Cum se activează Efectele moțiunii: „AUR poate ajunge la 50%, dar devine un risc peste acest prag”, afirmă directorul INSCOP. Ce spune despre popularitatea lui Bolojan KMG International, deținută de KazMunayGas, precizează că nava rusească Safeen Elona, staționată în Portul Midia, nu face parte din „flota fantomă” a Rusiei Cel mai lung pod suspendat din lume leagă două continente și a costat 2,5 miliarde de euro
Iarna viitoare vine cu blackout în România?
Pe lângă cele mai mari prețuri la electricitate din Europa, țara noastră se mai confruntă cu un risc semnificativ. Acum câteva zile, presa maghiară a atras atenția că România s-ar putea confrunta cu probleme mari la iarnă in domeniul energetic, citând un Raport Transelectrica. Asociația Energia Inteligentă atrage atenția cu privire la acest raport care ridică semne de întrebare serioase despre securitatea energetică a țării. Semne pe care decidenții preferă să le ignore. Studiul de Adecvanță al Transelectrica, publicat de curând, deși transmitea un mesaj dur privind riscurile in sistemul energetice, nu a avut ecou în România. Totuși, deși concluzia studiului este gravă, România nu riscă să rămână fără energie, cu condiția să ia urgent unelemă măsuri. Avertismentul ignorat de autorități. Lipsa capacităţii ferme disponibile în orele critice ale iernii. Ne așteaptă un blackout? România nu duce lipsă de capacităţi instalate „pe hârtie”. Însă, în practică, se confruntă cu o problemă mult mai serioasă. România nu duce lipsă de capacităţi instalate „pe hârtie”, însă în practică începe să apară o problemă mult mai gravă: lipsa capacităţii ferme disponibile exact în orele critice ale iernii, atunci când consumul atinge maximele, producţia solară este nulă, vântul poate lipsi, hidrocentralele sunt limitate, iar importurile devin incerte şi scumpe, atenţionează preşedintele Asociaţia Energia Inteligentă (AEI), Dumitru Chisăliţă, într-o analiză publicată marţi. Atunci când consumul atinge maximele, producţia solară este nulă, vântul poate lipsi, hidrocentralele sunt limitate, iar importurile devin incerte şi scumpe, atenţionează preşedintele Asociaţia Energia Inteligentă (AEI), Dumitru Chisăliţă, într-o analiză. Cea mai mare eroare care se face astăzi în dezbaterea energetică din România este confundarea energiei produse pe parcursul unui an cu securitatea reală a sistemului. Test crucial al sistemului energetic românesc. Câți MWh pot produce efectiv atunci când sistemul este sub presiune Studiul de Adecvanță al Transelectrica transmite un mesaj care ar trebui să preocupe deopotrivă atât autoritățile, cât și investitorii: Sistemul energetic românesc intră într-o perioadă în care succesul tranziției nu va mai fi determinat de câți MW noi sunt instalați, ci de câți MWh pot produce efectiv atunci când sistemul este sub presiune. Președintele Asociației Energia Inteligentă, Dumitru Chisăliță Studiul de Adecvanță al Transelectrica indică un deficit major de adecvanță, nu o simplă vulnerabilitate, arată analiza AEI. România începe să intre într-o situație în care eliminarea unor capacități convenționale este mai rapidă decât introducerea unor înlocuitori capabili să ofere aceeași siguranță operațională. Problema nu este lipsa regenerabilelor. Problema este lipsa capacităților care pot fi chemate să producă atunci când sistemul are nevoie urgentă de ele. Iarna 2026–2027 reprezintă primul test real pentru energia românească „Studiul de Adecvanţă al Transelectrica indică un deficit major de adecvanţă, nu o simplă vulnerabilitate. În scenariul central analizat pentru anul 2027, sistemul energetic naţional ajunge la un indicator LOLE de 143,55 ore (Loss of Load Expectation – numărul estimat de ore într-un an în care sistemul electric nu poate acoperi integral cererea de energie din resursele disponibile, inclusiv din import) şi la o energie nealimentată (ENS) de 36.070 MWh (cantitatea de energie pe care consumatorii ar fi dorit să o consume, dar pe care sistemul nu a putut să o livreze din cauza lipsei de capacitate disponibilă). Combinaţia celor două arată nu doar că deficitul apare des, ci şi că este semnificativ ca volum energetic”, a afirmat şeful AEI. Potrivit specialistului, iarna 2026–2027 reprezintă primul test real. Studiul de Adecvanță al Transelectrica arată că perioadele critice se concentrează în lunile ianuarie, februarie și decembrie, în special în intervalele de vârf de dimineață și seară. Acestea sunt exact orele în care: fotovoltaicul produce zero, consumul rezidențial explodează, pompele de căldură și încălzirea electrică cresc cererea, importurile regionale sunt solicitate simultan și orice indisponibilitate tehnică devine critică. În asemenea condiții, discursul bazat pe capacități instalate își pierde relevanța. Un MW solar instalat și indisponibil după apus nu are aceeași valoare sistemică precum un MW capabil să livreze energie în timpul unui vârf de consum. Aceasta este diferența dintre capacitate și adecvanță. Cărbunele rămâne indispensabil în iarna următoare Cărbunele rămâne indispensabil în iarna următoare, indiferent cât de incomod este acest lucru. Concluzia probabil cea mai neplăcută politic a raportului este că grupurile pe lignit încă au o valoare strategică majoră, arată studiul realizat de AEI. Menținerea unor unități la Rovinari și Turceni reduce dramatic riscul de adecvanță: LOLE scade de la 143,55 ore la 11,34 ore; ENS scade de la 36.070 MWh la 3.456 MWh. România nu poate elimina capacități convenționale înainte de a avea înlocuitori reali, securitari. Lignitul rezolvă o parte din problema securității, dar nu și problema costurilor. În scenariul respectiv, prețurile rămân ridicate. Ceea ce confirmă că lignitul poate funcționa ca plasă de siguranță în iarna 2026/2027, nu ca soluție durabilă pentru următorii ani. Asta impune însă deplasarea urgentă la Bruxeles și solicitarea eliminării opririi din funcționare a centralelor pe cărbune cât mai urgent. atrage atenția expertul în energie. Gazul natural este pilonul tranziției, dar și cea mai mare vulnerabilitate a acesteia Gazul natural este pilonul tranziției și cea mai mare vulnerabilitate a acesteia. Scenariile în care intră în exploatare noile centrale pe gaz modifică radical imaginea sistemului. Indicatorii de adecvanță se îmbunătățesc până aproape de niveluri acceptabile. România, în topul celor mai scumpe piețe UE de energie, după ce ambele reactoare ale centralei de la Cernavodă au fost oprite Problema este că întreaga strategie energetică începe să depindă de proiecte care trebuie finanțate, construite, conectate și puse în funcțiune la timp. Cu alte cuvinte, securitatea energetică a următorilor ani depinde de graficul respectat pentru proiectele esențiale. Centralele pe gaz sunt necesare pentru sistem, dar există riscul să nu funcționeze suficient de multe ore pentru a-și recupera investițiile exclusiv din piață. Stocarea este veriga lipsă a tranziției Stocarea este veriga lipsă a tranziției. Studiul de Adecvanță al Transelectrica estimează necesități de stocare de ordinul: 3.000 MW / 11.000 MWh până în 2027; 3.300 MW / 12.400 MWh până în 2030; 4.800 MW / 18.400 MWh până în 2035. Comparativ cu aceste valori, nivelul actual al stocării rămâne modest. Discuția publică este concentrată aproape
Explozie a facturilor la gaze de la 1 aprilie
De la 1 aprilie, plafonarea prețului la gaze, așa cum era programată de Guvern, va fi înlocuită de un “preț administrativ“ reglementat de stat. Însă, o analiză a Asociației Energia Inteligentă avertizează că ofertele furnizorilor de gaze sunt greu de înțeles concret și pot induce ușor în eroare consumatorul. Astfel, prețul gazelor a devenit un adevărat exercițiu de interpretare. Mai mult, există riscul ca, de la 1 aprilie, consumatorii să nu intre într-o piață „liberalizată”, ci într-una în care prețul real trebuie descifrat cu mare atenție. Pe baza acestor date, asociația care reprezintă drepturile consumatorilor de energie anticipează că ne putem aștepta la o scumpire reală a facturilor la gaz, așa cum s-a întâmplat și în cazul liberalizării energiei electrice. Președintele Asociației Energia Inteligentă, Dumitru Chisăliță, atrage atenția că liberalizarea la gazele naturale, începând cu 1 aprilie 2026, ar putea transforma prețul acestuia dintr-o valoare exactă, transparentă într-o veritabilă „ghicitoare„ comercială, în care comparația reală devine dificilă chiar și pentru consumatorii atenți. Ofertele publicate înainte de 1 aprilie 2026, dar cu efecte și după această dată, nu apar în comparatorul ANRE Potrivit analizei furnizate de AEI, ofertele publicate înainte de 1 aprilie 2026, dar care vor produce efecte comerciale inclusiv după această dată, nu apar în căutările realizate în comparatorul de prețuri al ANRE atunci când este selectată data de 1 aprilie 2026. Este adevărat, consumatorul poate accesa o listă, însă nu este una completă. Evident, o comparație făcută pe baza unor date incomplete nu oferă o imagine corectă și completă a pieței de gaz după liberalizare. Dumitru Chisăliță „Am făcut o analiză a ofertelor furnizorilor de gaze după 1 aprilie 2026. Prima concluzie este că ar exista pericolul ca la 1 aprilie 2026, consumatorul casnic de gaze din România să nu intre într-o piaţă «liberalizată», ci într-o piaţă opacă, în care preţul real nu mai este o valoare afişată, ci rezultatul unui proces de interpretare. Oficial, am fi vorbit despre concurenţă. Practic, este un puzzle comercial în care comparaţia corectă devine un sport pentru iniţiaţi”, consideră Dumitru Chisăliţă. În opinia sa, comparatorul de oferte al ANRE, conceput teoretic ca instrument de protecţie pentru consumatori, riscă să devină o sursă de confuzie, deoarece ofertele care au fost publicate înainte de 1 aprilie 2026 Factura va fi „umflată” de diferite alte servicii ale furnizorilor Mai precis, observă specialistul, gazul este doar o parte a unui pachet complex care include abonamente zilnice, servicii de verificare sau revizie tehnică, asistență tehnică, reduceri condiționate sau alte facilități. Deși teoretic sunt anunțate ca fiind gratuite, consumatorii se pot aștepta ca acestea să umfle considerabil factura finală. „Consumatorul vede «o listă», dar nu o listă completă. Iar o comparaţie făcută pe un set incomplet de date nu este informare, ci iluzie de informare. Preţul gazului nu mai este strict preţul gazului. După 1 aprilie 2026, pe o piaţă liberă furnizorii nu mai concurează doar prin lei/kWh, ci prin arhitectura ofertei. Gazul vine la pachet cu abonamente zilnice, servicii «gratuite» de verificare sau revizie, asistenţă tehnică, reduceri suplimentare şi clauze care mută atenţia de la esenţial la accesorii. Astfel, două oferte cu preţ pe kWh pot avea costuri anuale radicale diferite, în funcţie de cât şi de ce servicii sunt, în realitate, necesare”, explică preşedintele AEI, citat într-un comunicat al asociaţiei. Cum pot fi descifrate costurile mascate Potrivit lui Dumitru Chisăliță, analizând tabelul cu oferte, se poate remarca imediat că oferta cea mai mică (luând în calcul şi tarifele de distribuţie diferenţiate în funcție de zonă) ar fi fost cu 2% sub preţul plafonat, pentru oferta Nova Power cu livrare în București şi zona de sud a României. La polul opus, cea mai mare ar fi fost de plus 47% pentru furnizorul Entrex Service cu livrare în Câmpulung Moldovenesc, Vatra Dornei şi comuna Moara din Suceava, Huedin din Cluj şi Ştei din Bihor. Metodele care te ajută să reduci facturile la energie electrică și gaze naturale. Cum diminuezi costurile lunare Astfel, două oferte cu același preț pe kWh pot implica costuri anuale radical diferite, în funcție de distribuție și de serviciile incluse. „În teorie, pachetele de tip «gaz + servicii» pot fi avantajoase. În practică, ele sunt avantajoase doar într-un context foarte precis, atunci când clientul ştie sigur că va avea nevoie de verificare sau revizie în următoarele 12 luni. În acel caz, serviciul include o economie reală. În orice altă situaţie, el devine un cost mascat, plătit sub forma unui abonament mai mare sau a unui preţ pe kWh aparent „competitiv”. Problema este că majoritatea consumatorilor nu calculează condiţiile de preţ în funcţie de ciclurile de verificare tehnică. Clienţii caută „cel mai mic preţ”. Iar piaţa, foarte raţional, a înţeles acest lucru şi a mutat competiţia din zona transparenţei în zona ambalajului. Liberalizarea nu este o problemă. Lipsa de lizibilitate este”, mai explică Chisăliţă. RECOMANDAREA AUTORULUI Cifre devastatoare. România are cele mai mari prețuri la gaze naturale din Europa de Est. Deși am importat doar 7% din necesar, energia este mai scumpă decât țările vecine, dependente aproape integral de import Liberalul Bolojan promite să prelungească măsura socialistă de plafonare a prețului la gaze Cum te afectează liberalizarea prețului la gaze și ce poți face. Alege informat
Tranziția energetică prinde contur în România:”Țara noastră are un potențial real de a deveni un hub regional energetic”
Platforma „Romania Unfolds” a lansat cel de-al șaselea episod din primul mini-serial documentar despre sustenabilitate din România. Noul episod explorează inițiative locale care valorifică resurse precum energia solară, biogazul sau energia geotermală, accelerând tranziția energetică și aducând beneficii reale: energie accesibilă, dezvoltare economică și o mai bună calitate a vieții la nivel local. Tranziția energetică prinde contur în România prin fapte, oameni și soluții sustenabile care dau energie viitorului. La nivel național funcționează aproximativ 30 de instalații de biogaz, iar exploatarea integrală a acestei resurse ar putea genera 21,2 TWh energie regenerabilă pe an, suficientă pentru alimentarea a peste 2 milioane de locuințe. În același timp, energia geotermală devine tot mai relevantă în peisajul energetic românesc. Țara dispune de o resursă estimată la 1,67 milioane Gcal anual, deja valorificată în mai multe proiecte locale de succes. „România are un potențial real de a deveni un hub regional energetic din punct de vedere al producției și stocării de energie electrică din surse regenerabile. În ceea ce privește energia termică deținem resurse importante, resurse geotermale, iar încurajarea investițiilor în utilizarea biogazului, valorificarea biogazului produs din deșeuri poate aduce o valoare reală economiei. Investițiile în aceste segmente nu doar că vor contribui la accelerarea modernizării infrastructurii energetice, ci vor aduce în plus și reducerea costurilor pentru consumatorii finali și vor asigura, cel mai important, independența energetică a țării. În ceea ce privește acest episod, salutăm investițiile și inițiativele partenerilor publici, dar și al partenerilor privați pentru comunitățile izolate, pentru a asigura accesul la resurse esențiale și mai ales pentru a promova soluții tehnologice noi, viabile din punct de vedere tehnic și economic”, a precizat Mădălin Mihailovici, CEO Veolia România. „Ne-am dorit să tragem un semnal de alarmă” Inechitatea energetică rămâne o provocare majoră. Circa 32% dintre români trăiesc în sărăcie energetică, iar peste 7.500 de locuințe nu sunt încă racordate la rețeaua electrică. „Am implementat până acum 10 etape, ceea ce însemnă peste 70 de gospodării electrificate în opt județe ale țării, aproximativ 35 de cătune. Ne-am dorit, prin acest proiect, să tragem un semnal de alarmă și să arătăm latura aceasta a sărăciei energetice extreme din România. În același timp, nu este vorba doar despre sărăcie energetică. Oamenii aceia nu sunt în imposibilitatea de a plăti o factură la energie, ci nu au acces și nu au șanse ca în viitorul apropiat să aibă acces la energie. Ne-am dorit să aducem în prim-plan acest fenomem”, a declarat Monica David, președintele Asociației Energia Inteligentă. RECOMANDAREA AUTORULUI: „Romania Unfolds” lansează Episodul 3: Promovarea Consumului și Producției Responsabile Tot mai mulți români sunt preocupați să-și REDUCĂ facturile la energie. Ce soluții au găsit 7 din 10 clienți