Amendă de 10.000 de lei pentru românii de la bloc. Credeau că au voie să facă asta pe casa scării, dar s-au înșelat: Greșeala care costă scump
Locuitorii de la bloc riscă amenzi de 10.000 de lei, dacă nu respectă o serie de regulamente, care țin de spațiile comune: scara blocului, holuri, subsol, terasă. Potrivit avocatului Bogdan Pițigoi, „părțile comune ale unui bloc reprezintă spațiile, elementele de construcție și instalațiile care, prin natura sau destinația lor, sunt folosite în comun de proprietari sau deservesc mai multe apartamente. Acestea sunt esențiale pentru funcționarea normală a imobilului și pentru accesul și utilizarea corespunzătoare a locuințelor. Loading … În această categorie intră, în primul rând, terenul pe care este construit imobilul, fundația, structura de rezistență, fațadele, acoperișul și terasele. Tot părți comune sunt și spațiile destinate accesului și circulației, precum casa scării, holurile și lifturile. În funcție de configurația și destinația clădirii, în proprietatea comună pot intra și anumite spații și anexe ale imobilului, atunci când acestea nu au un regim juridic distinct. Printre acestea se numără subsolurile, boxele, camera centralei termice, spațiile tehnice, uscătoriile și spălătoriile. De asemenea, părți comune sunt și instalațiile care deservesc mai multe apartamente. Este vorba despre rețelele de apă, canalizare, gaze și încălzire, inclusiv coloanele și celelalte componente comune ale acestora.” Cum pot fi utilizate spațiile comune „Spațiile comune pot fi utilizate de toți proprietarii, cu respectarea regulilor de conviețuire și a drepturilor celorlalți locatari. În principiu, accesul este liber și gratuit, însă fiecare persoană trebuie să se asigure că modul în care folosește aceste zone nu limitează accesul și nici posibilitatea celorlalți coproprietari de a beneficia de ele. Ce nu avem voie să lăsăm în spațiile comune Conform articolului 11 din Conținutul-cadru al regulamentului condominiului, aprobat prin Ordinul nr. 1.058/2019, este interzisă depozitarea oricăror obiecte pe proprietatea comună atunci când, prin amplasarea acestora, este împiedicată utilizarea normală a clădirii sau a părților comune ori sunt afectate drepturile celorlalți proprietari. Astfel, bicicletele, mobilierul, cutiile, hainele sau alte obiecte personale nu pot fi amplasate în spațiile comune într-un mod care blochează căile de acces, îngreunează circulația sau împiedică folosirea normală a acestor spații de către ceilalți proprietari. Regulamentul face, totodată, o distincție clară în cazul bunurilor părăsite în aceste spații, stabilind că este interzisă abandonarea acestora pe proprietatea comună.”, a adăugat specialistul, potrivit stiripesurse.ro. Când pot fi închiriate sau chiar vândute spațiile comune „Spațiile comune ale unui bloc nu pot fi închiriate prin decizia unui singur proprietar, întrucât se află în coproprietate. Potrivit Legii nr. 196/2018, anumite spații pot fi închiriate în condițiile stabilite de lege și de asociația de proprietari, iar veniturile obținute sunt destinate cheltuielilor și lucrărilor pentru imobil. Banii obținuți nu pot fi folosiți discreționar de președintele asociației. Fiecare proprietar deține o cotă indiviză din părțile comune ale imobilului, aferentă locuinței sale. Aceasta include elemente precum casa scării, holurile, structura de rezistență și instalațiile care deservesc mai multe proprietăți individuale. Atât timp cât își păstrează această destinație, cota se transmite numai odată cu apartamentul și nu poate fi înstrăinată separat.”, a mai precizat avocatul. Când se abuzează de ocuparea unui spațiu comun „Depozitarea obiectelor personale într-un spațiu comun devine o problemă atunci când acestea blochează accesul, îngreunează circulația sau afectează dreptul celorlalți proprietari de a folosi în mod normal zona respectivă. În astfel de situații, asociația de proprietari poate solicita, printr-o notificare scrisă, îndepărtarea obiectelor și eliberarea spațiului într-un termen stabilit, care poate fi de 15 zile. Dacă solicitarea nu este respectată, asociația se poate adresa instanței, care poate dispune eliberarea spațiului și îndepărtarea bunurilor. În funcție de situație și de regulile încălcate, proprietarul poate fi sancționat și de autoritățile competente, inclusiv de poliția locală. Atunci când un proprietar deteriorează instalațiile sau alte componente comune ale clădirii, consecințele pot fi mai severe decât în cazul simplei ocupări a unui astfel de spațiu. Persoana responsabilă poate fi obligată să repare stricăciunile sau să suporte costurile lucrărilor necesare pentru remedierea prejudiciului. În funcție de natura și gravitatea situației, pot fi aplicate și sancțiuni contravenționale, de la câteva sute de lei la câteva mii de lei, iar în cazurile prevăzute de lege, cuantumul poate ajunge chiar și până la 10.000 de lei. Intervențiile asupra structurii de rezistență pot atrage sancțiuni mai severe, în funcție de natura acestora și de modul în care au fost executate. În anumite situații, încălcarea prevederilor legislației privind autorizarea construcțiilor poate constitui inclusiv infracțiune și poate atrage răspunderea penală.”, a conchis avocatul Bogdan Pițigoi.
Ce prevede legea în cazul caloriferelor oprite iarna în apartamentele nelocuite
În sezonul rece, sunt multe apartamente nelocuite unde caloriferele sunt complet oprite sau lăsate la un nivel cât mai scăzut. Iată ce spune legea în această situație. Actul normativ care reglementează organizarea și funcționarea asociațiilor de proprietari stabilește drepturile și obligațiile generale ale proprietarilor, însă nu conține dispoziții explicite care să îi oblige să își încălzească apartamentele pe timpul iernii. Astfel, chiar dacă un apartament este nelocuit și caloriferele sunt închise, legea nu oferă asociației de proprietari sau vecinilor un instrument legal prin care să forțeze proprietarul să pornească încălzirea, relatează csid.ro. Există cazuri în care în apartamentele neîncălzite, temperatura poate scădea până la 5–7 grade Celsius. Această diferență termică poate influența, într-o anumită măsură, temperatura din locuințele învecinate, mai ales în cazul pereților comuni neizolați corespunzător. În asemenea situații, asociațiile de proprietari nu au pârghii legale pentru a impune încălzirea unei locuințe, atât timp cât nu sunt încălcate alte obligații prevăzute de lege, cum ar fi producerea unor daune materiale. Legal, proprietarii care aleg să oprească încălzirea într-un apartament nelocuit nu pot fi obligați să pornească caloriferele. Deși această decizie poate afecta confortul vecinilor, legea nu prevede sancțiuni în astfel de cazuri.
Iarna scumpirilor lovește direct în buzunarele românilor
După ce au primit vestea că de la 1 ianuarie 2026 Guvernul le pregătește un val de măriri de taxe și un impozit pentru locuințe aproape dublu, românii care locuiesc la bloc se așteaptă la ce e mai rău. Deși autoritățile nu au anunțat încă o majorare directă a costurilor de administrare, toate semnele duc la tarife mărite pentru facturile la întreținere. Taxa de cogenerare, care face ca prețurile pentru energia electrică și cea termică să crească, s-a majorat cu 62% de la 1 noiembrie, conform Asociației Energia Inteligentă (AEI). Cele mai afectate vor fi locuințele racordate la sistemele centralizate de termoficare, unde costurile generale de întreținere sunt deja mari. Pentru astfel de locatari consecința este clară, factura la întreținere în lunile de iară va fi mai mare. Iluminatul pe scară, liftul, căldura și apa caldă, dar și alte consumuri comune vor deveni mai scumpe. Este deja a patra majorare pe care o resimt românii de la 1 iulie, când a fost liberalizată piața de energie, iar în iarna aceasta va mai exista o creștere a prețului la energia termică pentru consumatorul final cu aproximativ 2%. TVA-ul la termoficare a crescut de la 5% la 11% În sezonul rece de anul trecut, cota TVA pentru energia termică era de 5%. Însă, de la începutul lunii noiembrie a anului curent, TVA-ul pentru energia termică pentru români, școli, spitale și alte instituții publice a crescut până la 11%, . Măsura este valabilă până la sfârșitul lunii martie anul viitor, ceea ce înseamnă că o mare parte din sezonul rece va fi afectat de această creștere. Astfel, prețul la energia termică va crește cu aproximativ 24 de lei pe lună pentru o garsonieră și cu 54 de lei pentru un apartament cu patru camere. În București, costul lunar la energia termică ar putea ajunge la aproape 1000 de lei pentru un apartament cu 4 camere. RECOMANDAREA AUTORULUI: Lista noilor TAXE în 2026. Guvernul Bolojan ne-a pregătit biruri mai mari pe case, pe mașini și pe chirii. Ce taxe și impozite vor plăti românii de la 1 ianuarie