Dumitru Prunariu explică detaliile misiunii Artemis II
Singurul cosmonaut român, Dumitru Prunariu, a vorbit, în exclusivitate pentru Gândul, despre momentul în care capsula Orion va atinge astăzi punctul maxim al călătoriei sale în jurul Lunii. Dr. ing. cosmonaut Dumitru-Dorin Prunariu, VALENTINA SAROSI / MEDIAFAX FOTO Dumitru Prunariu, inginer aeronautic de profesie, explică importanța acestui zbor care are loc la o distanță record de 406.000 de kilometri de Pământ. Acesta subliniază că, deși scopul este același ca acum 54 de ani, tehnologia de la bord este complet diferită. „Misiunea Artemis II, indiscutabil, este foarte importantă. Este istorică. Pentru prima dată după 54 de ani, un echipaj uman înconjoară Luna, ca să nu mai spun că acum 54 de ani au coborât pe Lună. Deci totul este nou, totul este în teste. Racheta purtătoare este nouă, capsula care duce oamenii spre Lună, de data aceasta, este nouă. O grămadă de lucruri trebuie testate în regim de funcționare efectivă în spațiul cosmic,” a declarat Dumitru Prunariu pentru Gândul. Primele provocări tehnice Acesta a menționat că apar deja mici provocări tehnice specifice, precum defecțiuni la toaletă sau la sistemele de internet prin care astronauții pot trimite e-mailuri direct din spațiul circumlunar. „Până acum au fost testate la sol toate ansamblurile și, uitați, că ajunse în Cosmos, dintr-o dată apar mici probleme. Ba s-a defectat toaleta, ba n-a mai mers alt lucru, de exemplu internetul, pentru că acum se pot transmite e-mailuri direct în spațiul cosmic, chiar în spațiul circumlunar. De asemenea, cu transmisiune prin sistem RENATA, ei vor ajunge la cel mai îndepărtat punct de Pământ la care a ajuns omul vreodată: 406.000 km. Apollo 13, care de asemenea doar a înconjurat Luna și s-a întors pe Pământ din cauza unei defecțiuni, a ajuns la aproximativ 400.000 km. Luna, efectiv, este, din punct de vedere al distanței dintre centrul Pământului și centrul Lunii, la circa 384.000 km.” Omul rămâne neschimbat în fața radiațiilor cosmice Dumitru Prunariu atrage atenția că, deși tehnologia a avansat semnificativ, limitele umane au rămas aceleași. „Din punct de vedere al suportabilității umane, lucrurile stau la fel. Omul este același, nu s-a schimbat genetic, nu s-a transformat. Suportă aceleași suprasarcini la lansare, la reintrarea în atmosferă. Suportă aceleași radiații cosmice în zborul spre Lună, în jurul Lunii și pe drumul înapoi, aceleași transformări în organism, datorate unui spațiu îngust în care stă, indiferent cât de bine antrenat este. Apare un anumit stres, iar faptul că este în imponderabilitate acționează asupra sistemului circulator, asupra mușchilor și oaselor. Astronauții vor trebui să se recupereze din punct de vedere fizic și medical la revenirea pe Pământ.” Dumitru-Dorin Prunariu este singurul cosmonaut român, care a realizat, în luna mai a anului 1981, un zbor spațial de 8 zile la bordul navei spațiale Soyuz-40 și al stației spațiale Saliut-6 Misiunea Artemis II Echipajul misiunii Artemis II stabilește astăzi, 6 aprilie 2026, un nou record de depărtare față de planeta noastră. Cei patru astronauți de la bordul navei depășesc borna stabilită în urmă cu cinci decenii de Apollo 13. În plus, acest zbor marchează și o premieră socială: pentru prima dată în istorie, la bordul capsulei se află o femeie și un astronaut de culoare. NASA Artemis / Sursa foto: Profimedia Echipajul depășește recordul pentru cea mai mare distanță a oamenilor față de Pământ De la ora 20, ora României, începe transmisia NASA, pe care o puteți urmări AICI. Atunci, capsula va survola partea nevăzută a Lunii. Timp de șapte ore, echipajul studiază prin hublouri formațiunile geologice și face fotografii de înaltă rezoluție. Deși doar o porțiune din această zonă beneficiază de lumină solară, datele culese sunt esențiale pentru geologii de pe Pământ care vor să înțeleagă evoluția craterelor lunare. Controlorii Artemis II monitorizează progresul navei spațiale Orion / Sursa foto: Profimedia Un punct critic al zilei are loc în spatele Lunii, unde masa satelitului blochează orice semnal radio. Timp de aproximativ 40 de minute, astronauții rămân fără contact cu centrul de control din Florida. În acest interval de izolare totală, aceștia asistă la o eclipsă solară provocată de Lună și la celebrul „răsărit pe Pământ”, imagini care urmează să ajungă la public prin platforme online. Pe 3 aprilie, agenția spațială a dat publicității și prima fotografie cu planeta noastră albastră, realizată de echipajul misiunii Artemis 2. NASA a publicat o imagine spectaculoasă cu Pământul. Fotografia a focst realizată de astronauții de la bordul capsulei Orion, din cadrul misiunii lunare Artemis 2. Astăzi, 6 aprilie, NASA a publicat și prima fotografie cu Luna. NASA publică o fotografie cu Luna realizată de echipajul Artemis 2. Racheta Space Launch System a misiunii Artemis II, cu o înălţime de 98 de metri, echipată cu capsula Orion unde se află patru astronauţi, a fost lansată miercuri, 1 aprilie 2026 și este programată să dureze 10 zile, până la data de 11 aprilie. AUTORUL RECOMANDĂ: NASA publică o fotografie cu Luna realizată de echipajul Artemis 2. Astronauții se pregătesc pentru primul zbor în jurul Lunii după 54 de ani NASA a publicat prima imagine cu Pământul de la misiunea spațială Artemis 2
Când are loc echinocțiul de primăvară 2026. Este momentul în care Soarele se află direct deasupra ecuatorului Pământului
Echinocțiul de primăvară 2026 marchează momentul în care Soarele traversează ecuatorul Pământului, deplasându-se de la sud spre nord. Înclinarea axei Pământului este cea care produce această deplasare spre nord a traiectoriei aparente a Soarelui pe cer în această perioadă a anului, iar această înclinare aduce primăvara și vara în emisfera nordică. Termenul „equinox” provine din latină: aequus (egal) și nox (noapte). La echinocțiu, cele două emisfere ale Pământului primesc razele Soarelui în mod egal și se spune mai mereu că ziua și noaptea sunt egale ca durată. Pentru generațiile din trecut, ale căror metode de măsurare a timpului erau mai puțin precise, ziua și noaptea păreau egale, dar în zilele noastre știm deja că ele nu sunt tocmai egale. Cele mai rapide apusuri și răsărituri ale anului au loc în perioada echinocțiilor, fiind vorba despre intervalul de timp necesar pentru ca întregul disc solar să coboare sub orizont.La echinocțiu, indiferent unde locuiești pe Pământ (cu excepția Polului Nord și Polului Sud), Soarele răsare exact la est și apune exact la vest. În această zi, Soarele se află la amiază deasupra ecuatorului Pământului. Oriunde te afli pe Pământ, cu excepția celor doi poli, există pe orizont un punct exact spre est și unul exact spre vest, iar aceste puncte reprezintă intersecția orizontului cu ecuatorul ceresc, linia imaginară situată deasupra ecuatorului real al Pământului. Pentru că Soarele se află pe ecuatorul ceresc la echinocțiu, el răsare la est și apune la vest. În emisfera nordică, echinocțiul de primăvară (numit și echinocțiul din martie sau echinocțiul vernal) are loc atunci când Soarele traversează ecuatorul ceresc, deplasându-se de la sud spre nord. Se numește ecuator ceresc pentru că este o linie imaginară pe cer, situată deasupra ecuatorului Pământului. Dacă ai sta pe ecuator, Soarele ar trece exact deasupra capului în timp ce se deplasează spre nord. La echinocțiul din martie, emisfera nordică și emisfera sudică primesc aproximativ cantități egale de lumină solară. Nicio emisferă nu este înclinată mai mult spre Soare sau mai mult în direcția opusă, notează Știrile Pro TV. Deși cele mai multe regiuni (cu excepția Polului Nord și a ecuatorului) durata zilei a crescut treptat după solstițiul de iarnă, după echinocțiul de primăvară multe locuri vor avea mai multă lumină decât întuneric în fiecare interval de 24 de ore. Durata zilei va continua să crească până la solstițiul de vară (în iunie), când se înregistrează cea mai lungă perioadă de lumină din an. Termenul „echinocțiu” provine din cuvintele latine aequus (egal) și nox (noapte) și descrie momentul în care Soarele se află direct deasupra ecuatorului Pământului. În această perioadă, înclinarea axei Pământului nu este orientată nici spre Soare, nici în direcția opusă, rezultatul fiind că, pe întreaga planetă, durata zilei și a nopții este aproximativ aceeași – aproape 12 ore, fiecare. Există două echinocții în fiecare an: Echinocțiul de primăvară (vernal): marchează începutul primăverii astronomice. Echinocțiul de toamnă: marchează începutul toamnei astronomice. În emisfera nordică, echinocțiul de primăvară reprezintă momentul în care perioada de întuneric începe să scadă. Din această zi înainte, axa nordică a Pământului se înclină tot mai mult spre Soare, ceea ce aduce zile mai lungi, nopți mai scurte și temperaturi mai ridicate. Este semnalul astronomic că iarna s-a încheiat. Când are loc echinocțiul de primăvară Echinocțiul de primăvară din 2026 are loc pe 20 martie, la ora 14:46 UTC (16:46 ora României), marcând începutul primăverii în emisfera nordică și al toamnei în emisfera sudică. În această zi, Soarele trasversează ecuatorul ceresc, cea ce înseamnă că oficial, trecem la sezonul cald. Echinocțiul este momentul în care Soarele se află exact deasupra ecuatorului Pământului, iar ziua și noaptea au durate aproape egale pe întreg globul. Cum ne influențează echinocțiul de primăvară? Soarele luminează în mod egal atât emisfera nordică, cât și pe cea sudică în timpul echinocțiilor, motiv pentru care acestea sunt singurele momente din an când Polul Nord și Polul Sud sunt simultan iluminate de lumina solară. Totuși, durata zilei și a nopții în ziua echinocțiului nu este perfect egală. Data la care se produce această egalitate exactă depinde de latitudinea la care te afli și poate avea loc cu câteva zile mai devreme sau mai târziu decât echinocțiul propriu-zis. Factorii care complică situația sunt Soarele și atmosfera noastră. Soarele este o sferă, nu o sursă punctuală de lumină, iar marginea sa este refractată de atmosferă în momentul răsăritului și apusului, ceea ce adaugă câteva minute suplimentare de lumină în fiecare zi. Soarele nu se aprinde și nu se stinge brusc la răsărit și apus, precum un bec, astfel că nu există o împărțire perfectă între zi și noapte în ziua echinocțiului, deși diferența este foarte mică. Echinocțiile sunt asociate cu schimbarea anotimpurilor. În martie, observatorii din emisfera nordică întâmpină zile mai lungi și mai calde, aduse de echinocțiul de primăvară, în timp ce în emisfera sudică se observă zile mai scurte și nopți mai lungi și mai răcoroase, marcate de echinocțiul de toamnă. În septembrie, situația este inversă. Când începe primăvara astronomică Primăvara astronomică începe la echinocțiul de primăvară, în jurul datei de 20 martie, în emisfera nordică, când ziua și noaptea au aproximativ aceeași durată. Datele exacte pot varia de la un an la altul din cauza înclinării axei Pământului și a mișcării sale pe orbită în jurul Soarelui. FOTO – Caracter ilustrativ Autorul mai recomandă: Când sunt Floriile în 2026. Ce semnifică această sărbătoare și ce obiceiuri există Un fizician de la Harvard susține că a calculat „locația exactă a lui Dumnezeu” în Univers. Unde se află locul în care timpul se oprește Oamenii de știință vor filma pentru prima dată o gaură neagră în acțiune: „Un experiment revoluționar”
Aurora boreală, admirată de ieșeni de pe dealul din Bucium. Un profesor din Iași explică apariția fenomenului în zona noastră
În ultimele zile, aurora boreală a fost vizibilă în unele zone din România, inclusiv în municipiul Iași. În ultimele nopți, ieșenii s-au adunat la releul de pe dealul din Bucium pentru a vedea fenomenul. Specialiștii precizează că este neobișnuit ca aurora să fie vizibilă în zona noastră, însă există posibilitatea în urma unei activități solare intense. Aurora boreală a fost vizibilă și la Iași În ciuda temperaturilor de ger, în ultimele nopți, ieșenii s-au adunat pe dealul din Bucium pentru a surprinde aurora boreală. Oamenii s-au interesat după ce au văzut că a fost vizibilă în alte locuri din România și și-au încercat norocul. Pe data de 21 ianuarie 2026, la ora 00:30, pe cerul de deasupra Iașului și-a făcut apariția o lumină roșiatică intensă. Aceasta a putut fi văzută mai bine de o oră, iar cei care s-au adunat în Bucium au surprins mai multe imagini. „Am văzut peste tot pe internet din alte zone și apoi m-am interesat, chiar și cu ajutorul ChatGPT, să aflu dacă se poate vedea și în Iași. Astfel, am aflat că, dacă mergem noaptea în Bucium, în intervalul 21:00-01:00. Am mers acolo cu mai mulți prieteni și am stat vreo 3 ore. Până la ora 00:30 nu s-a văzut nimic și eram pe punctul de a pleca, însă am zis să fac o poză de final, iar atunci am observat pe telefon o culoare roșiatică, foarte intensă. Ușor, a început să fie vizibilă și cu ochiul liber. A fost o experiență inedită, chiar dacă era extrem de frig. Dar dacă ești îmbrăcat bine, merită să vezi așa ceva”, a povestit Robert Profire, un tânăr din Iași. Fenomenul este neobișnuit în zona noastră Aurora boreală este un fenomen optic care constă într-o strălucire intensă pe cerul nocturn. Aceasta apare în special în zonele polare, ca rezultat al impactului particulelor solare în câmpul magnetic terestru. Am discutat cu prof. univ. dr. Cătălin Galeș, care se ocupă de activitatea de la Observatorul Astronomic Iași. Fenomenul nu este obișnuit în zona României, însă este posibil doar în urma unei activități intense a soarelui, explozii sau furtuni solare care împrăștie particulele solare în câmpul magnetic de pe Pământ. „Este un fenomen neobișnuit pentru zona noastră. De obicei, aurora boreală apare la latitudinile dintre 60 și 90, iar noi suntem la 47, deci este destul de dificil să vedem în zona noastră. Este posibil să fie o activitate intensă a soarelui, furtuni solare, explozii solare, plus alți factori care au influențat acest lucru. Totuși, nu putem fi convinși 100% că a fost o auroră boreală. Trebuie să fie analizată activitatea solară și să se facă anumite măsurători înainte. În mod normal, particulele încărcate electric ajung în câmpul magnetic cu descărcare la cei doi poli”, a precizat prof. univ. dr. Cătălin Galeș, administratorul Observatorului Astronomic din Iași. Aurora boreală a fost vizibilă și la Iași, iar zeci de ieșeni s-au bucurat de spectacolul de pe cer în ultimele nopți. Acest fenomen este extrem de rar în zona României. Donație lunară Donează lunar pentru susținerea jurnalismului de calitate Donație singulară Donează o singură dată pentru susținerea jurnalismului de calitate
Provocările spațiale din 2026: Misiuni spre Lună, eclipse spectaculoase în Europa și aurore vizibile
După un 2025 marcat de lansări record de sateliți și fenomene cosmice neobișnuite, ritmul rămâne alert. Atât agențiile spațiale, cât și companiile private pregătesc proiecte dintre cele mai îndrăznețe din ultimele decenii, misiuni spre Lună, iar cerul va oferi momente rare pentru observatorii de pe Pământ. Interesul pentru satelitul natural al Pământului crește din nou după o perioadă îndelungată de activitate redusă, arată Euronews. În aprilie 2026, NASA va trimite patru astronauți – trei americani și un canadian – într-o misiune de zece zile în jurul Lunii, fără coborâre pe suprafața acesteia. Capsula va survola fața nevăzută a Lunii, furnizând imagini și date din zone care nu au fost observate direct nici măcar în epoca misiunilor Apollo. Aceste informații vor sprijini viitoarele aselenizări din programul Artemis. Blue Moon, competiția comercială și ambițiile Chinei pentru Lună Pe lângă misiunile cu echipaj uman, mai multe vehicule autonome vor fi trimise spre Lună. Un proiect impresionant este Blue Moon, un lander masiv dezvoltat de compania Blue Origin, fondată de Jeff Bezos. Având circa opt metri înălțime, aproape de două ori mai mare decât modulul lunar Apollo 12, prototipul urmează să fie testat în 2026. El este conceput pentru a duce astronauți NASA pe solul lunar. În același timp, firme americane precum Astrobotic Technology, Intuitive Machines și Firefly Aerospace își propun misiuni comerciale de transport de echipamente și resurse pe Lună. Toată activitatea febrilă este un semn al unei competiții tot mai intense. China își continuă programul spațial cu sonda Chang’e 7, destinată explorării zonei Polului Sud al Lunii. Aceasta este de interes major datorită posibilității existenței apei înghețate în craterele permanent umbrite. Descoperirea și exploatarea acestor rezerve ar putea fi vitale pentru susținerea misiunilor umane de lungă durată. Ele vor oferi atât apă potabilă, cât și materie primă pentru combustibilul rachetelor. Eclipse și superluni de neratat Pentru publicul larg, 2026 va aduce fenomene astronomice impresionante. În februarie, o eclipsă inelară de Soare – supranumită „inel de foc” – va fi vizibilă din Antarctica și parțial din Africa de Sud, Chile și Argentina. Momentul de vârf pentru Europa va fi în august. O eclipsă totală de Soare va traversa Arctica, Groenlanda și Islanda, ajungând până în Spania. Pe parcursul câtorva minute, lumina zilei va fi înlocuită de întuneric de-a lungul traseului îngust al eclipsei. În plus, anul va aduce trei superluni, fenomen ce apare când Luna plină se află la cea mai mică distanță de Pământ. Prima, din ianuarie, va coincide cu o ploaie de meteori, însă luminozitatea ridicată va diminua vizibilitatea stelelor căzătoare. A doua va fi pe 24 noiembrie, iar cea mai spectaculoasă chiar în Ajunul Crăciunului, fiind cea mai mare și strălucitoare din întregul an. Aurore polare și activitate solară intensă Soarele va continua să producă erupții în 2026, generând furtuni geomagnetice capabile să producă aurore boreale și australe. Deși ciclul solar actual și-a depășit vârful, specialiștii estimează că fenomenul va rămâne vizibil, uneori chiar la latitudini mai joase decât în mod obișnuit. Noile observatoare spațiale lansate recent vor ajuta cercetătorii să studieze mai atent activitatea solară și efectele acesteia asupra Pământului.
Momentul exploziei unei rachete Starship în timpul unor teste. Space X: Starship a suferit o anomalie majoră
O rachetă SpaceX a explodat miercuri seară, în timpul efectuării unor teste la Starbase, baza companiei spațiale din sudul statului Texas. Explozia a avut loc în jurul orei locale 23:00 și a fost surprinsă de camerele de luat vederi care urmăreau pregătirile înainte de zborul de testare. Exploziile au putut fi auzite clar pe transmisia live, în timp ce flăcările au cuprins zona înconjurătoare și au luminat cerul nopții. Compania a declarat că Starship „a suferit o anomalie majoră” în timp ce se afla pe standul de testare, conform CNBC. Racheta Starship, cunoscută sub numele de Ship 36, urma să efectueze un test la sol și nu se pregătea de lansare în momentul exploziei. Testul static era efectuat înaintea celui de-al zecelea zbor de testare al navei spațiale. Nu este clar cât de multe daune a provocat explozia SpaceX testa nivelul superior al Starship în momentul exploziei. SpaceX făcuse deja un test static al motoarelor booster Super Heavy, nivelul inferior al vehiculului. Un test static înseamnă că motoarele sunt pornite, dar nava spațială rămâne atașată de sol. „O zonă liberă de siguranță în jurul sitului a fost menținută pe tot parcursul operațiunii și tot personalul este în siguranță”, a anunțat SpaceX într-o declarație pe platforma X. Nu este clar cât de multe daune a provocat explozia instalațiilor de testare și instalațiilor SpaceX de lângă Starbase, orașul din Texas. „Echipa noastră de la Starbase lucrează activ pentru a asigura siguranța sitului de testare și a zonei imediat înconjurătoare, împreună cu oficialitățile locale. Nu există pericole pentru rezidenții din comunitățile din jur și solicităm persoanelor să nu încerce să se apropie de zonă în timp ce operațiunile de securizare continuă.” Starship este cea mai puternică rachetă fabricată vreodată, iar SpaceX speră că, în cele din urmă, Starship va transporta oameni pe Lună și pe Marte. Dar mai întâi trebuie să efectueze o serie de teste fără echipaj – cel mai recent fiind așteptat să aibă loc chiar în această lună. Șeful SpaceX, Elon Musk, s-a confruntat recent cu mai multe eșecuri după ce zborurile șapte, opt și nouă ale navei Starship s-au soldat cu eșecuri. Foto: Profimedia CITIȚI ȘI: Adrian Sabău, originar din București, a absolvit studiile de licență la Universitatea din București. Aflat la începutul carierei la “Gândul”, a mai lucrat anterior ca traducător. Este pasionat … vezi toate articolele