Atac cu drone în Arabia Saudită: Cum afectează închiderea conductei Est-Vest prețurile la carburanți în România
În dimineața zilei de joi – 10 septembrie 2026 – un atac cu drone lansat de pe teritoriul irakian a lovit conducta petrolieră strategică Est-Vest din Arabia Saudită. A doua zi, Ministerul Energiei de la Riad a anunțat închiderea conductei. Incidentul s-a produs pe fondul escaladării majore a conflictului militar din Orientul Mijlociu, care a blocat deja parțial Strâmtoarea Ormuz. Conducta strategică Est-Vest (Petroline) transporta 4-5 milioane de barili de petrol pe zi, aproximativ 4-5% din oferta mondială de petrol. Devenise vitală pentru ocolirea Strâmtorii Ormuz, după blocada instituită de SUA în contextul conflictului cu Iranul. Închiderea conductei din Arabia Saudită a avut ca rezultat imediat o destabilizare a piețelor europene. România este și ea afectată, chiar dacă nu importă direct cantități mari de țiței din această regiune. Loading … Conducta Petroline traversează Peninsula Arabică Importanța conductei Est-Vest a crescut progresiv din momentul în care transportul maritim prin Strâmtoarea Ormuz a fost perturbat. Conducta petrolieră strategică Est-Vest din Arabia Saudită are o lungime de aproximativ 1.200 de kilometri. Traversează Peninsula Arabică și permite transportarea țițeiului din estul Arabiei Saudite către terminalele de la Marea Roșie. Leagă marile câmpuri petroliere din est (Abqaiq) de portul Yanbu de la Marea Roșie. Petrolul poate fi exportat fără ca petrolierele să traverseze Strâmtoarea Ormuz. Cum s-a desfășurat atacul cu drone Conducta petrolieră strategică Est-Vest din Arabia Saudită a fost atacată de un roi de drone. În urma atacului de tip „roi” a fost lovită infrastructura din regiunile Riad și Medina. Conducta Est-Vest este deservită de 11 stații de pompare și două stații separate de eliberare a presiunii. Inițial s-a vorbit despre două stații de pompare care ar fi fost lovite de drone, însă informațiile satelitare au arătat că amploarea atacului a dus la lovirea a trei stații de pompare. Acestea au suferit avarii majore. În timp ce guvernul de la Bagdad a anunțat că va deschide o anchetă proprie, rebelii Houthi din Yemen au salutat atacul. Ulterior, au mărit presiunea în Marea Roșie, în Strâmtoarea Bab el-Mandeb. Strâmtoarea Bab el-Mandeb | Foto – Wikipedia Potrivit Reuters, estimările experților din industrie nu sunt deloc optimiste. Reparațiile necesare la stațiile de pompare și repornirea la capacitate maximă ar putea dura între 5 și 6 săptămâni. Arabia Saudită menține stocuri substanțiale de țiței la Yanbu O repornire parțială ar putea fi încercată și mai devreme, dar doar sub pază militară strictă. Conducta Est-Vest a Arabiei Saudite a fost construită în 1981, după Revoluția Iraniană. Ideea centrală a fost tocmai aceea de a oferi o rută alternativă pentru exporturile de țiței, una care să ocolească Strâmtoarea Ormuz. Arabia Saudită menține stocuri substanțiale de țiței la Yanbu. Închiderea conductei Est-Vest nu oprește imediat exporturile din port. Însă stocarea poate înlocui fluxurile prin conducte doar temporar. Stocurile actuale de la Yanbu sunt estimate a fi suficiente pentru aproximativ cinci până la șapte zile la ratele recente de export. Țițeiul saudit suplimentar depozitat în porturile egiptene oferă o altă rezervă limitată. Dacă reparațiile durează săptămâni în loc de zile, aceste stocuri vor deveni în cele din urmă nu vor mai fi de ajuns. Conducta petroieră strategică Est-Vest din Arabia Saudită / Sursa BBC „Acest atac reprezintă o escaladare periculoasă și o amenințare inacceptabilă la adresa securității Regatului Arabiei Saudite, a integrității sale teritoriale și a instalațiilor sale vitale, precum și o încălcare flagrantă a principiilor dreptului internațional”, a declarat Jasem Mohamed Albudaiwi, secretarul general al Consiliul de Cooperare al Golfului potrivit BBC. Efect de domino pe piața țițeiului, România nu face excepție După atacul cu drone și după anunțul referitor la închiderea conductei petroliere strategice Est-Vest din Arabia Saudită, cotația petrolului Brent a depășit pragul de 100-108 dolari per baril. Prețurile la benzină și motorină în România sunt direct legate de cotațiile internaționale ale produselor petroliere (Platts). În astfel de condiții, șoferii români vor resimți o majorare directă a prețurilor la pompă în săptămânile următoare. Astăzi, 20 septembrie 2026, prețurile carburanților din România au înregistrat o nouă creștere. Motorina standard a atins o medie națională de 10,86 lei/litru. Benzina standard se apropie de pragul psihologic de 10 lei/litru, cu o medie de 9,97 lei/litru. Motorină standard: Între 10,79 lei/litru și 10,93 lei/litru. Benzină standard: Între 9,93 lei/litru și 9,99 lei/litru. GPL: Are un preț mediu de 4,71 lei/litru Pe de altă parte, scumpirea carburanților se traduce automat în costuri mai mari de transport pentru toate mărfurile din România, de la alimente de bază până la materiale de construcții. Mai mult, acest șoc energetic global va pune presiune suplimentară pe rata inflației. Va fi limitată, astfel, capacitatea Băncii Naționale a României (BNR) de a reduce dobânzile. Petrolul folosit în România nu vine prin conducta petrolieră strategică din Arabia Saudită, acum închisă. Dar companiile locale cumpără țițeiul de import la prețurile pieței globale – raportat la cotațiile Brent). Când prețul Brent sare de 100 de dolari, rafinăriile românești plătesc mai mult pentru fiecare baril importat, cost care se mută direct în prețul final achitat de consumatori. O creștere a prețului carburanților la peste 10-11 lei/litru în România ar declanșa un efect inflaționist sever în lanț. Agricultura și industria alimentară din România sunt hiper-dependente de motorină. Transportul rutier de marfă reprezintă principala arteră de aprovizionare a magazinelor. Motorina este combustibilul de bază pentru tractoare, utilaje de recoltat și camioane de distribuție. Conform analizelor economice de impact, o astfel de scumpire a combustibililor s-ar traduce printr-o creștere medie de 15% până la 25% a prețurilor la alimente în primele 3-6 luni, afectând diferit principalele categorii de produse. Kazahstanul, principala sursă externă a României Aproximativ 77% din necesarul de petrol al României era acoperit prin importuri în anul 2024. Datele INS arată că, în anul 2025, România a importat aproximativ 8,9 milioane de tone de petrol, dintr-un consum de circa 11,4 milioane de tone, notează Mediafax. Kazahstanul este principala sursă externă de petrol a României. În primele patru luni din 2026, țițeiul importat a reprezentat aproximativ 72,8% din totalul resurselor României, potrivit INS. România nu este atât de dependentă de importuri precum alte state europene, dar
Tren lovit de o dronă rusă, la 2 km de granița cu Polonia
Un alt incident a avut loc, la granița cu Polonia. Duminică, 13 septembrie 2026, un tren de pasageri lovit de o dronă rusească în regiunea ucraineană Volîn. O alta a lovit o stație de combustibil la 800 de metri de granița cu Polonia. Echipajul trenului a fost avertizat din timp și nimeni nu a fost rănit. O dronă rusească a lovit locomotiva unui tren de pasageri care circula de la Kiev spre Varșovia. Incidentul a avut loc la aproximativ doi kilometri de granița cu Polonia. Echipele feroviare au detectat din timp amenințarea și au avertizat echipajul. Intervenția a prevenit o posibilă tragedie. Forțele ruse au atacat și zona punctului de control Yahodyn-Dorohusk, la granița dintre Ucraina și Polonia. O benzinărie a fost avariată, iar mai multe camioane au luat foc pe partea ucraineană. Loading … Tren de pasageri lovit de o dronă rusească în regiunea ucraineană Volîn. O alta a lovit o stație de combustibil la 800 de metri de granița cu Polonia Nu au fost înregistrate victime Purtătorul de cuvânt al Poliției de Frontieră ucrainene a confirmat că atacul nu a lovit direct infrastructura punctului de frontieră. Activitatea a fost suspendată temporar în timpul alertei aeriene. Personalul și călătorii s-au adăpostit până la încheierea pericolului. Nicio persoană nu a fost rănită pe partea poloneză, potrivit autorităților. Punctul de frontieră Dorohusk a fost închis temporar peste noapte. Acesta a fost redeschis, iar traficul dintre Polonia și Ucraina se desfășoară în prezent normal, scrie g4media. „În prezent, punctul de trecere a frontierei polono-ucrainene de la Dorohusk este operațional, iar traficul dintre cele două țări se desfășoară normal”, a comunicat Poliția de Frontieră din Polonia. Atacurile din proximitatea frontierei au avut loc în cadrul unei operațiuni aeriene mai ample a Rusiei asupra Ucrainei. Duminică dimineața, Polonia a emis alerte în zonele de graniță, iar sirenele au fost activate în mai multe județe. Ca măsură de precauție, armata poloneză a mobilizat și avioane de vânătoare. Ministrul ucrainean de Externe, Andrii Sibiha, a condamnat atacul Rusiei asupra punctului de frontieră Yahodyn, aflat în apropierea graniței cu Polonia. El a avertizat că atacurile reprezintă „teroarea lui Putin” care ajunge la porțile UE și NATO. Sibiha le-a cerut aliaților occidentali să impună sancțiuni economice dure împotriva Kremlinului. „Atacurile barbare rusești din apropierea frontierei ucraineno-poloneze de la Yahodyn nu sunt doar o continuare a atacurilor asupra frontierelor de stat ale Ucrainei. Aceasta este teroarea lui Putin care bate direct la ușa UE și NATO. Barbarii ruși sunt deja la porțile voastre, dragi parteneri”, a declarat Sybiha. Sursă foto: capturi video Sursă video: @mediapivden
Rafinăria Kirishi din Rusia și-a oprit activitatea după un atac cu drone. Mai multe instalații au fost avariate
Sursele, care au vorbit sub protecția anonimatului din cauza sensibilității situației, au declarat că trei dintre cele patru unități de distilare a țițeiului (CDU) au fost avariate, iar atacul a provocat și un incendiu la nivelul instalației. De asemenea, mai multe unități secundare ar fi fost afectate. Compania Surgutneftegaz, care controlează rafinăria, nu a oferit deocamdată un punct de vedere oficial. Guvernatorul regiunii Leningrad, Alexander Drozdenko, a confirmat că marți dimineață a izbucnit un incendiu într-o zonă industrială din Kirishi, fără a oferi detalii suplimentare privind amploarea pagubelor. Potrivit surselor citate, este dificil de estimat durata reparațiilor necesare pentru repunerea în funcțiune a instalațiilor afectate. Rafinăria Kirishi are o capacitate de aproximativ 20 de milioane de tone pe an (circa 400.000 de barili pe zi) și a procesat în ultimii ani în jur de 18 milioane de tone anual, reprezentând aproximativ 7% din volumul total de rafinare al Rusiei. Unitățile au mai fost vizate de atacuri cu drone în cursul acestui an, inclusiv un incident major în luna mai.
Atac rusesc cu dronă în Herson: cel puțin doi morți și șapte răniți după lovirea unui autobuz civil
Potrivit guvernatorului regiunii Herson, Oleksandr Prokudin, atacul a avut loc în dimineața zilei de sâmbătă, în jurul orei 7:00, în districtul Dnipro al orașului. Acesta a menționat că două persoane – un angajat al serviciilor municipale și o femeie – au murit pe loc. Alte șapte persoane au fost rănite și au fost transportate la spital. Oficialii ucraineni susțin că autobuzul a fost lovit de o dronă în timp ce transporta civili, într-o zonă aflată aproape de linia frontului. Atacul vine la mai puțin de două luni după un incident similar în aceeași regiune, când un alt autobuz civil a fost lovit, iar zece persoane au fost rănite. Herson rămâne una dintre cele mai expuse regiuni din sudul Ucrainei, fiind supusă frecvent atacurilor cu drone și artilerie de la începutul războiului. În același context regional de securitate, autoritățile române au raportat în această dimineață activitate intensă a dronelor rusești în apropierea frontierei fluviale cu România. Radarele MApN au detectat un grup de aproximativ 20 de drone care se îndreptau spre zona Ismail. De asemenea, a fost emis mesaj RO-Alert în nordul județului Tulcea, după ce o dronă a pătruns pentru scurt timp în spațiul aerian românesc, în zona Chilia, înainte de a reveni spre Ucraina.
Atac masiv cu drone în Odesa. Cel puțin nouă persoane au fost rănite
Odesa a fost ținta unui atac masiv al dronelor rusești, în noaptea de duminică spre luni, cu pagube raportate la clădiri rezidențiale, un hotel și mașini. Conform informațiilor, cel puțin nouă persoane au fost rănite, scrie Ukrinform. „Conform informațiilor preliminare, o clădire rezidențială, un hotel și mașini private au fost avariate în urma atacului inamic asupra Odesei. Din păcate, există rapoarte despre victime”, se arată într-o postare pe Telegram a lui Oleh Kipper, șeful Administrației Militare Regionale Odesa. De asemenea, în Odesa au fost găsite resturi de la drone rusești, în timp incendiile au acaparat în timp majoritatea orașului. Ulterior, Administrația Militară Regională a furnizat informații suplimentare. „Din păcate, cel puțin nouă persoane au fost rănite în urma unui atac masiv cu drone de atac asupra Odesei. Au fost raportate pagube la infrastructura civilă în mai multe zone ale orașului, inclusiv două clădiri rezidențiale, un hotel, depozite și vehicule”, a relatat Oleh Kipper pe canalul său de Telegram. Toate serviciile relevante lucrează la fața locului în această dimineață. Detaliile privind consecințele atacului sunt în curs de clarificare. Înainte de atac, Forțele Aeriene au avertizat asupra unui grup de drone care se îndrepta spre Odesa. Totodată, în oraș a fost declarată o alertă de raid aerian.
Atac cu drone asupra Kievului. Au fost ucise cel puțin două persoane, iar un centru medical a fost avariat
În noaptea de duminică spre luni, Rusia a efectuat un atac cu drone în Kiev și regiunea capitalei. În urma incidentului o persoană a fost ucisă în Kiev, iar o alta în regiune, potrivit autorităților regionale, relatează publicația Kyiv Independent. Peste noapte, Rusia a lovit Kievul și regiunea capitalei cu o serie de drone, pe 5 ianuarie, ucigând o persoană la Kiev și alta în regiunea Kiev, potrivit autorităților regionale. Un centru medical privat din districtul Obolonskyi din Kiev a fost avariat în atac, iar cel puțin trei persoane au fost rănite, potrivit Serviciului de Urgență de Stat. Aproximativ 70 de persoane se aflau în centrul medical la momentul atacului. Dintre cei 26 de pacienți de la centrul medical loviți în timpul atacului, 16 au fost transferați la spitalele municipale din capitală, a raportat primarul Kievului, Vitali Klitschko, în dimineața zilei de 5 ianuarie, iar doi dintre răniți au fost internați în stare gravă. În regiunea Kiev, cel puțin șapte case și o clădire rezidențială cu mai multe etaje au fost avariate, împreună cu garaje, mai multe mașini și depozite. Orașul Slavutych, situat la aproximativ 140 de kilometri nord de Kiev, a suferit pene de curent, a declarat guvernatorul regiunii Kiev, Mykola Kalashnyk, adăugând că alimentarea cu apă și încălzirea centrală nu au fost afectate. În același timp, au fost raportate și explozii în Cernihiv și Zaporizhzhia. AUTORUL RECOMANDĂ
Atac cu drone ucrainene asupra unui depozit de petrol din Crimeea. Au fost vizate mai multe obiective energetice rusești
Un depozit de petrol din apropierea orașului Uriupinsk, regiunea Volgograd, și o centrală electrică din Smolensk au fost lovite de drone, conform mass-media. Autoritățile ruse au raportat 41 de drone deasupra teritoriului Crimeei, în contextul exploziilor raportate la un depozit de petrol din apropierea Simferopolului, a anunțat canalul pro-ucrainean de Telegram Crimean Wind citat de The Kyiv Independent. Uzina chimică Akron din orașul rusesc Veliki Novgorod a fost lovită în atacul cu drone, fumul fiind vizibil ridicându-se de la fața locului, a raportat canalul de Telegram Exilenova+. Ucraina lovește în mod regulat infrastructura militară rusă într-un efort de a diminua puterea de luptă a Moscovei, pe măsură ce aceasta continuă să își ducă războiul împotriva Ucrainei. Energia rusă finanțează direct războiul Kremlinului, iar obiectivele de infrastructură energetică sunt considerate ținte militare de către Kiev. Reuters a raportat, marți, că rafinăria de petrol Syzran din Rusia și-a oprit operațiunile pe 5 decembrie după ce a suferit daune într-un atac cu drone ucrainene. Ucraina a confirmat atacul, declarând că a efectuat operațiunea pentru a „reduce potențialul militar și economic al agresorului rus”. Între timp, rafinăria de petrol Slavneft-Yanos din Iaroslavl, una dintre cele cinci cele mai mari din Rusia, a fost lovită într-un atac cu drone în noaptea de vineri, a confirmat Statul Major al Ucrainei în aceeași zi. „Aceasta este una dintre cele mai mari rafinării ale ocupanților, care este capabilă să proceseze între 15 milioane de tone de petrol și condensat de petrol pe an. Este implicată în aprovizionarea forțelor armate ale invadatorilor ruși”, a declarat Statul Major într-o postare pe Telegram.
Ucraina atacă pentru a doua oară platforma petrolieră Lukoil din Marea Caspică
Dronele cu rază lungă de acțiune operate de unitatea de operațiuni speciale Alpha a SBU au lovit platforma Filanovski și platforma Korchagin din apropiere, a declarat sursa pentru Kyiv Independent, sub condiția anonimatului. Ambele instalații afectate sunt operate de gigantul petrolier Lukoil în sectorul rus al Mării Caspice. Informațiile preliminare indică faptul că atacurile cu drone au avariat echipamente critice de pe platformele rezistente la gheață, forțând suspendarea operațiunilor de producție, a declarat sursa. „SBU își continuă activitatea sistematică menită să reducă veniturile bugetului rus din sectorul petrolier și gazier”, a declarat sursa. „Frecvența, geografia și precizia atacurilor sunt un semnal pentru Federația Rusă că, atâta timp cât agresiunea sa continuă, toate instalațiile rusești care susțin războiul vor arde”. Câmpul petrolier Filanovski este unul dintre cele mai mari câmpuri explorate din Rusia, cu rezerve estimate la 129 de milioane de tone de petrol și 30 de miliarde de metri cubi de gaze naturale. Forțele ucrainene au lovit, joi, platforma Filanovski, oprind producția de petrol și gaze din peste 20 de sonde. Ucraina a utilizat din ce în ce mai mult drone cu rază lungă de acțiune pentru a viza instalațiile militare și industriale din Rusia care susțin efortul de război al Kremlinului.
Explozie uriașă la rafinăria rusească din Riazan. Posibil atac cu drone ucrainene
Un incendiu puternic a izbucnit la rafinăria de petrol din Riazan, la sud-est de Moscova, în urma unui presupus atac cu drone, potrivit relatărilor locuitorilor și canalelor locale de Telegram. Rafinăria, una dintre principalele surse de combustibil pentru regiunea centrală a Rusiei, a fost scena unor explozii puternice în cursul nopții de miercuri spre joi. Canalul rusesc Astra a raportat că drumurile de acces spre rafinărie au fost blocate, iar în zonă s-a instituit o prezență masivă a forțelor de securitate. Ministerul rus al Apărării a declarat că a doborât 14 drone ucrainene deasupra regiunii Riazan, iar guvernatorul local, Pavel Malkov, a afirmat că incendiul ar fi fost provocat de resturile unor drone distruse. Nu a precizat însă în mod explicit că este vorba despre rafinărie. Rafinăria din Riazan a fost ținta mai multor atacuri similare de la începutul anului 2025, în contextul intensificării loviturilor ucrainene asupra infrastructurii energetice ruse, potrivit Kyiv Independent. Instalația are un rol esențial în aprovizionarea cu combustibil a regiunii centrale și a armatei ruse. Atacul de la Riazan ar fi făcut parte dintr-un val amplu de lovituri cu drone, care a vizat peste 10 regiuni din Rusia.
Atacurile masive ale Rusiei au paralizat peste jumătate din producția de gaze a Ucrainei
Producția de gaze a Ucrainei a fost grav afectată în urma atacurilor masive lansate de Rusia la începutul lunii octombrie, care au vizat infrastructura energetică a țării. Naftogaz, compania energetică de stat, nu a negat informațiile potrivit cărora aproximativ 60% din producția zilnică de gaze a fost pierdută după loviturile asupra instalațiilor de extracție și transport. „Pe 3 octombrie a avut loc primul atac de amploare asupra instalațiilor de gaze, probabil cel mai masiv din istorie. Nu voi menționa cifrele. Din păcate, nici nu le voi nega”, a transmis joi Natalia Boyko, membră a Consiliului de Supraveghere al Naftogaz, în cadrul Forumului Economic Internațional de la Kiev, citată de Interfax-Ukraine. Atacurile, concentrate asupra centrelor de producție Potrivit Bloomberg, loviturile din 3 octombrie ar fi distrus aproape 60% din capacitatea națională de producție de gaze – una dintre cele mai grave pierderi suferite de sectorul energetic ucrainean de la începutul invaziei ruse, în februarie 2022. Atacurile rusești s-au concentrat în special în regiunile Poltava și Harkiv, două zone-cheie pentru producția de gaze a Ucrainei. Infrastructura vizată include atât zăcăminte, cât și stații de comprimare și depozite subterane, esențiale pentru aprovizionarea internă și pentru stocurile de iarnă. Criză energetică în prag de iarnă Boyko a reamintit că, în urma unui alt atac major, produs în februarie 2025, Ucraina pierduse deja aproximativ jumătate din capacitatea de producție, însă o parte fusese ulterior restaurată. „Alături de creșterea importurilor, refacerea infrastructurii și reluarea producției rămân prioritățile noastre principale”, a adăugat oficiala ucraineană. Criza survine într-un moment critic, când Ucraina încearcă să-și asigure rezervele de energie pentru iarnă și să reducă dependența de gazul rusesc și bazându-se pe importuri din piețele europene. În ciuda atacurilor, autoritățile de la Kiev susțin că alimentarea consumatorilor nu a fost întreruptă, dar admit că presiunile asupra sistemului energetic sunt în creștere.