Rusia a luat decizia și a trecut la atac! Apel și deznodământul e așteptat de o lume întreagă
Federația rusă nu a mai stat la discuții și a făcut apel, iar verdictul pe care îl vor da organismele internaționale e așteptat de o lume întreagă cu sufletul la gură. Prin apelul făcut la organismele internaționale din domeniul sportului și drepturilor omului se cere ajutor în privința ridicării interdicției impuse de World Athletics. Rușii argumentează că perioada de suspendare a privat o întreagă generație de posibilitatea unei cariere Ca multe alte federații internaționale, cea de atletism a interzis sportivilor ruși și belaruși, după invazia din Ucraina din 2022, să participe la competițiile de sub tutela World Athletics. Un an mai târziu, forul mondial a votat ridicarea suspendării de 8 ani impuse Federației Ruse de Atletism din cauza dopajului, dar a menținut-o pe cea legată de sportivi. Mai mult, în urmă cu două luni, mai precis pe 3 iulie, Consiliul World Athletics și-a confirmat decizia de a nu permite sportivilor ruși și belaruși să participe la competiții internaționale. Din acest motiv, sportivii ruși au făcut apel la organismele internaționale din domeniul sportului și al drepturilor omului pentru a cere ajutor. Într-o scrisoare deschisă, ei au afirmat că perioada de suspendare, care depășește 4 ani, a privat o întreagă generație de sportivi de posibilitatea unei cariere sportive, scrie Reuters. Scrisoarea a fost adresată Comisiei Sportivilor din cadrul Comitetului Olimpic Internațional, Comitetului Consultativ al CIO pentru Drepturile Omului și Înaltului Comisar al ONU pentru Drepturile Omului. Autorii apelului au descris consecințele acestei interdicții prelungite ca fiind devastatoare pentru sportivi, deoarece 4 ani pot reprezenta cea mai importantă etapă pentru un atlet. Președintele World Athletics spune că organizației pe care o conduce este neschimbată Pe 9 iulie, Federația Rusă de Atletism a depus o contestație la Tribunalul de Arbitraj Sportiv (TAS) împotriva acestei decizii, repetând mișcarea depunând și luna trecută. De asemenea, sportivii au transmis că, la 17 iulie, au cerut separat instanței permisiunea de a participa la procedura de apel, însă nu au primit încă un răspuns. Înaintea audierii, președintele World Athletics, Sebastian Coe, a transmis că poziția organizației a rămas neschimbată. Astfel, în timpul etapei de Cupă Mondială de la Budapesta, care a avut loc zilele acestea, el a spus că decizia viza integritatea competițiilor, nu aspecte politice sau legate de cetățenie. În context, fostul mare atlet, dublu campion olimpic la 1.500 de metri, a mai menționat că organizația urmărește o participare globală deplină a sportivilor la competiții. La rândul lor, autorii scrisorii au calificat poziția federației ca o formă de pedeapsă colectivă. Ei amintesc că alte federații au permis treptat sportivilor ruși și belaruși să concureze ca neutri. Coe a câștigat prima medalie olimpică de aur în 1980, la competiția care a avut loc la Moscova, cu timpul de 3:38,4. El și-a apărat titlul 4 ani mai târziu, la Los Angeles.
Îngrijorare mondială. O conductă de petrol vitală din Arabia Saudită a fost atacată de drone necunoscute
O conductă de petrol, considerată de importanță strategică din Arabia Saudită, a fost atacată de drone necunoscute. Conform surselor media americane, au fost lovite stațiile de pompare ale conductei „Est-Vest”. Este posibil ca atacul să fi fost efectuat cu ajutorul dronelor provenite din Irak, susțin sursele menționate. Prin conducta atacată, Arabia Saudită încearcă să exporte petrol, ocolind strâmtoarea Ormuz, care este parțial închisă. Lovitura ar putea afecta și mai mult piața mondială a petrolului. În august, producția Arabiei Saudite a scăzut la 6 milioane de barili pe zi, un nivel minim din ultimii 30 de ani. Probleme serioase din cauza războiului din Orientul Mijlociu sunt și în Qatar. În urma atacului Iranului asupra complexului de gaze lichefiate din Ras Laffan, două dintre cele 14 unități de producție au fost avariate. Repararea acestora ar putea dura între trei și cinci ani, astfel încât QatarEnergy negociază în prezent achiziții pe termen lung de gaze lichefiate americane. Înainte de război, Qatarul furniza aproximativ o cincime din producția mondială de gaze lichefiate. Acum, din cauza problemelor din Ras Laffan și a riscurilor legate de trecerea navelor prin strâmtoarea Ormuz, țara este nevoită să importe gaze. Problemele din Asia provoacă frisoane în Europa. Războiul din Orientul Mijlociu a redus deja cu aproximativ 20% livrările mondiale de gaze lichefiate. Pentru Europa, aceasta este o problemă deosebit de gravă înaintea sezonului de încălzire. Rezervoarele de gaz sunt umplute în prezent la aproximativ 67% din capacitatea totală. Anul trecut, în septembrie erau umpluta la un nivel de aproape 80%. În plus, crizele succesive ar putea majora prețurile gazelor și odată cu ele și prețurile energiei electrice.
Ciprian Ciucu îi atacă dur pe foștii șefi din PNL București: Fețe triste când am câștigat alegerile
Primarul Capitalei, liberalul Ciprian Ciucu, a lansat un atac dur la adresa unor foști lideri ai organizațiilor PNL din Capitală. El a afirmat despre aceștia că nu s-au bucurat de victoria sa la alegerile din decembrie 2025. Luni seară, după prima ședință a Biroului Politic București în noua formulă, Ciucu a precizat: „Îmi regăsesc încrederea în capacitatea de reîmprospătare a PNL București”. Loading … Ciucu: „Am preferat să fac pașii în ordinea lor corectă” Primarul general susține că, în ultimii ani, situația din organizația liberală din Capitală „nu a fost tocmai în regulă”. Totuși, el susține că a preferat să nu deschidă public conflictul înaintea alegerilor. „Nu le-am adus în față, am preferat să îmi fac pașii în ordinea lor corectă: întâi să câștig alegerile și apoi să contribui la primenirea atât de mult cerută de dumneavoastră”. „M-am făcut că nu văd jocul de glezne din campania trecută și nici fețele triste ale unora dintre fostele conduceri ale filialelor PNL atunci când, în decembrie 2025, am câștigat alegerile în București”, a declarat Ciprian Ciucu. Ciucu a câștigat alegerile pentru Primăria Capitalei din decembrie 2025 cu 211.562 de voturi, reprezentând 36,16% din voturile valabil exprimate. Totuși, el susține că membrii de la baza organizațiilor din sectoarele 2, 3 și 4 i-au transmis, în schimb, „adevărul” și „au avut răbdare”. Reformă în PNL București Atacul lansat de Ciprian Ciucu apare la doar câteva zile după schimbarea conducerilor PNL din patru sectoare ale Capitalei. Biroul Politic Național al PNL a validat, pe 21 august, în unanimitate, patru președinți interimari: Sanda Nicola (la Sectorul 2), Dragoș Pîslaru (la Sectorul 3), Oana Gheorghiu (la Sectorul 4) și Andrei Badiu (la Sectorul 5). Aceștia i-au înlocuit pe Monica Anisie – Sectorul 2, Andrei Baciu – Sectorul 3, Ionuț Stroe – Sectorul 4 și Dan Meran – Sectorul 5. Ciucu spune că noii lideri au fost bine primiți de membrii organizațiilor locale: „Aceiași colegi și colege din filialele PNL ale sectoarelor 2, 3, 4 și 5 i-au primit cu brațele deschise pe noii președinți interimari, Sanda Nicola, Dragoș Pîslaru, Oana Gheorghiu și Andrei Badiu”.
Atac rusesc la granița cu Republica Moldova. Un punct de frontieră a fost închis
„Rusia a atacat noaptea trecută punctul internațional de trecere rutieră Vinogradovca, de la granița cu Moldova, cu drone de atac Shahed. Infrastructura acestuia a fost avariată în urma atacului. Pompierii au reușit să țină incendiul sub control”, relatează Ukrainska Pravda. Trecerea persoanelor și a vehiculelor prin punctul de frontieră a fost suspendată. Polițiștii de frontieră ucraineni au informat partea moldoveană, iar traficul este redirecționat către alte puncte de trecere. Ce a transmis Poliția de Frontieră a Moldovei Poliția de Frontieră a Republicii Moldova a informat că, în jurul orei 03:18, a fost anunțată de Serviciul Grăniceresc de Stat al Ucrainei că punctul de trecere Vinogradovka a fost atacat la ora 02:55 cu o dronă de tip Shahed. Potrivit informațiilor preliminare, nu au fost înregistrate victime. Ulterior, în jurul orei 03:49, patrula staționară din cadrul punctului de trecere Vulcănești a observat alte două explozii produse de drone Shahed pe teritoriul punctului de trecere ucrainean Vinogradovka. Aparatele de zbor au căzut pe teritoriul Ucrainei, iar în urma atacului punctul ucrainean de trecere a frontierei a fost afectat. În aceste condiții, activitatea punctului de trecere Vulcănești (Republica Moldova) – Vinogradovka (Ucraina) a fost sistată. Poliția de Frontieră a mai precizat că, la ora 02:51, Serviciul Operațiuni Aeriene al Armatei Naționale a informat autoritățile despre o dronă care se deplasa dinspre Ucraina către Republica Moldova, în regiunea Vulcănești, la aproximativ 20 de kilometri de frontiera de stat. La ora 03:47, autoritățile au comunicat că aparatul de zbor dispăruse de pe radarele ucrainene în apropierea localității Vlădiceni din Ucraina. La ora 03:52, a fost semnalată o altă dronă în regiunea Vulcănești, la aproximativ 18 kilometri de frontiera Republicii Moldova. La ora 04:18, autoritățile ucrainene au confirmat că aceasta a fost doborâtă. Până în prezent, în zona de frontieră de pe teritoriul Republicii Moldova nu au fost identificate fragmente de drone sau alte obiecte care să prezinte riscuri pentru populație. Poliția de Frontieră, împreună cu celelalte autorități, monitorizează situația și menține legătura cu autoritățile competente din Ucraina. Cetățenii sunt îndemnați să se adăpostească în spații sigure în cazul în care aud zgomote specifice dronelor sau explozii și să urmărească informațiile transmise de autorități.
Explozii la o bază militară rusă. Ucraina ar fi lovit avioane folosite pentru lansarea rachetelor supersonice Kinjal
În urma exploziilor, în zona bazei aeriene Savasleika, din regiunea Nijni Novgorod, au fost observate incendii, potrivit canalului Exilenova Plus, citat de The Kyiv Independent. Mai multe explozii au fost raportate și în orașul rus Samara. Canalul a susținut că atacul a fost efectuat cu rachete ucrainene Flamingo. Între timp, canalul Supernova Plus a afirmat că o rachetă balistică rusească Oreșnik a lovit o importantă unitate de proiectare și producție aerospațială. Samara se află la aproximativ 800 de kilometri de granița Rusiei cu Ucraina, în timp ce baza aeriană Savasleyka este situată la aproximativ 660 de kilometri de Ucraina. Rusia lansează în mod repetat atacuri asupra civililor ucraineni de la numeroase baze aeriene și obiective militare. Un atac rusesc cu rachete balistice, pe 8 august, a ucis patru persoane, inclusiv un copil de trei ani, în capitala Ucrainei și în regiunea Kiev. Un alt atac cu rachete balistice, pe 5 august, a ucis 17 persoane. Ucraina atacă în mod regulat infrastructura militară din adâncul teritoriului Rusiei și din teritoriile ocupate, în încercarea de a reduce capacitatea Moscovei de a continua războiul. În noaptea de joi spre vineri, forțele ucrainene au lovit portul Ust-Luga din regiunea rusă Leningrad, avariind două instalații de procesare și provocând un incendiu, a anunțat Statul Major General al Ucrainei. Portul este unul dintre cele mai mari porturi ale Rusiei la Marea Baltică și găzduiește un terminal petrolier care reprezintă un important punct de export pentru țiței și produse petroliere. Complexul rafinăriei petroliere Gazprom Neftekhim Salavat, din Republica Bașkortostan, Rusia, a fost lovit de forțele ucrainene în noaptea de 13 august, a anunțat Statul Major General.
Conflict de interese cât clădirea ministerului. Raluca Turcan, atac dur la ministrul Culturii
Fosta ministră susține că, în cazul unui concurs de la Oficiul de Film și Investiții Culturale, în comisie s-ar fi aflat persoane cu legături profesionale cu ministrul și vorbește despre un posibil conflict de interese. „Demis și demisionar, ministrul Culturii continuă epurările în instituțiile de cultură și concursurile asupra cărora planează suspiciuni grave că sunt făcute cu dedicație. Ultimul caz: Oficiul de Film și Investiții Culturale. Același proiect primește 7,92 la proba scrisă și 5,99 la interviu. Rezultatul final: 6,95. Exact cu cinci sutimi sub pragul de promovare. Iar comisia? Oameni din cercul profesional al ministrului: doi l-au regizat, unul i-a scris un rol, iar cu unul dintre evaluatori joacă și astăzi într-un spectacol. Un conflict de interese mare cât clădirea ministerului Culturii, cu o regie de-a dreptul dubioasa a concursurilor cu dedicație. Și nu este un caz singular. În ultimele luni, schimbări sau evaluări controversate au vizat Teatrul Național București, Opera Națională Română Cluj-Napoca, Teatrul de Operetă „Ion Dacian” și Teatrul „Ambasadorii”. Cultura nu poate fi moșia unui ministru. Si demis si demisionar. Iar concursurile publice nu pot fi transformate în concursuri cu dedicație. Nimic bun nu poate urma pentru Cultura cu astfel de apucături de anii 90”, transmite Turcan.
Alexandru Rogobete, după atacul din Cluj: O minciună distribuită de un milion de ori rămâne o minciună
„Oameni buni, ambulanța nu vine să vă fure copiii. Ambulanța vine să vă salveze viața! În spatele girofarului sunt oameni care aleargă spre tragedii atunci când ceilalți fug de ele. Nu putem transforma salvatorii în victime”, a transmis fostul ministru printr-un mesaj publicat pe rețelele de socializare. Rogobete a criticat răspândirea informațiilor false pe rețelele sociale, subliniind diferența dintre dezinformare și libera exprimare. „Nu putem transforma salvatorii în victime pentru că cineva inventează o minciună pe rețelele de socializare, iar alții o distribuie fără să verifice. Libertatea de exprimare nu poate însemna libertatea de a transforma minciuna în armă!”, continuă social-democratul. Rogobete a făcut apel la verificarea informațiilor distribuite în spațiul digital și și-a exprimat solidaritatea față de echipele de intervenție. „Accesul la informație nu înseamnă automat informare corectă. Dacă cineva spune ceva pe TikTok, nu înseamnă că este adevărat. O minciună distribuită de un milion de ori rămâne o minciună. Colegului nostru rănit și tuturor profesioniștilor din sănătate care au fost amenințați, umiliți sau loviți le transmit toată solidaritatea mea. La final, vreau să transmit un mesaj de solidaritate tuturor colegilor noștri din serviciile de ambulanță și din unitățile SMURD. Suntem alături de voi”, spune fostul ministru. Noi prevederi pentru protecția personalului medical În mesajul său, Rogobete a menționat și modificările legislative adoptate în Camera Deputaților pentru protecția personalului medical. „Noile prevederi stabilesc pedepse clare: 1–5 ani de închisoare pentru lovire sau alte violențe, 2–7 ani pentru vătămare corporală și până la 25 de ani pentru omor, atunci când faptele sunt îndreptate împotriva personalului protejat aflat în exercitarea atribuțiilor sau în legătură cu acestea”, mai precizează Alexandru Rogobete. Incidentul de la Cluj Reacția lui Rogobete vine după ce o ambulanță din județul Cluj a fost atacată cu bâte, topoare și pietre, în timpul unei intervenții pentru salvarea unui pacient din comuna Recea Cristur. Atacul a survenit după ce localnicii auziseră zvonuri pe TikTok despre o presupusă „ambulanță care fură copii”. În urma incidentului, polițiștii clujeni au reținut trei tineri, cu vârste de 18, 22 și 24 de ani.
Război în Ucraina, ziua 1.625. Zelenski ordonă atacuri susținute împotriva industriei militare ruse
Războiul din Ucraina a intrat vineri, 7 august 2026, în a 1625-a zi, iar GÂNDUL vă prezintă principalele evenimente din țara vecină. Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a anunțat că ordonat desfășurarea unor operațiuni speciale împotriva industriei militare ruse. „Industria militară rusă trebuie redusă semnificativ” Operațiunile au obiectivul de a ținti „companii precise pe care le-am identificat deja”, a scris Zelenski pe Facebook, după o reuniune cu membri ai conducerii politice și militare a Ucrainei. Tuturor celor prezenți la întâlnire le-au fost trasate sarcini clare și „mă aștept ca acestea să fie executate întocmai”, a mai indicat el. Loading … Industria militară a Rusiei „trebuie redusă semnificativ”, a continuat Zelenski, care a deplâns în același timp că Rusia continuă să obțină din străinătate sprijin și componente-cheie pentru armele sale – „Putem vedea că fiecare rachetă rusească, fiecare dronă și alte arme conțin componente esențiale din alte țări, în lipsa cărora astfel de arme pur și simplu nu ar putea exista”. În urmă cu câteva zile, Zelenski anunțase noi lovituri cu drone în profunzimea teritoriului rus, în continuarea campaniei de 40 de zile pe care a ordonat-o pe 25 iunie și care, susține el, vizează cu precădere centre logistice și rafinării rusești. În perioada scursă de atunci, armata ucraineană a atacat aproximativ 20 de depozite ale companiei ruse de comerț electronic Wildberries, alte 25 de rafinării și infrastructuri energetice și aproximativ 200 de petroliere și nave comerciale în Marea Neagră și Marea Azov. Ca represalii, Rusia a lansat 381 de rachete asupra Ucrainei numai în iulie, mai multe decât în orice altă lună de la începutul războiului declanșat în februarie 2022. De asemenea, Rusia atacă susținut cu rachete și drone porturile ale Ucrainei.
Iran atacă Kuweit, Qatar și Bahrain. Teheranul spune că a vizat baze și obiective militare americane
Armata iraniană a anunțat că a atacat un sistem antiaerian Patriot din Kuweit, o antenă de avertizare timpurie prin satelit din Qatar și rezervoare de combustibil ale armatei americane din Bahrain. În operațiune ar fi fost utilizat „un număr mare” de drone de mai multe tipuri. În Kuweit, armata a anunțat că a interceptat trei rachete balistice, o rachetă de croazieră și zece drone. O persoană a fost rănită de resturile căzute în urma interceptărilor. Guvernul kuweitian a condamnat atacurile, pe care le-a descris drept o „escaladare periculoasă”, și a avertizat că suveranitatea țării reprezintă o „linie roșie”. Sirenele de raid aerian au fost activate în Bahrain, iar populației i s-a cerut să se adăpostească. Forțele de apărare au transmis că au interceptat și distrus mai multe atacuri aeriene iraniene. Bahrain găzduiește cartierul general al Flotei a 5-a a Marinei SUA. Autoritățile din Qatar au trimis alerte de urgență locuitorilor, cerându-le să rămână în interior și departe de ferestre. Nu au fost raportate imediat victime sau pagube pe teritoriul qatarez. Statele Unite au atacat aproximativ 90 de ținte în Iran Atacurile iraniene au venit după ce Comandamentul Central al Statelor Unite a anunțat că a lovit aproximativ 90 de obiective din Iran, inclusiv lansatoare de rachete, infrastructură militară, sisteme de apărare și o pistă de aeroport. Washingtonul susține că bombardamentele au urmărit să reducă posibilitatea Iranului de a amenința navele comerciale și libertatea de navigație prin Strâmtoarea Ormuz. Ministerul iranian al Sănătății afirmă că atacurile americane din ultimele două zile au provocat moartea a cel puțin 14 persoane și rănirea altor 78. Majoritatea victimelor ar fi membri ai forțelor armate iraniene. Președintele american Donald Trump a avertizat că atacurile vor deveni „mult mai dure” dacă Iranul continuă să lovească nave în Strâmtoarea Ormuz. El a declarat că armistițiul provizoriu dintre cele două părți este practic încheiat, deși negocierile diplomatice ar putea continua. Traficul prin Strâmtoarea Ormuz, aproape blocat Noua confruntare a redus din nou drastic traficul maritim prin Strâmtoarea Ormuz. Navele comerciale evită zona, iar deplasările sunt limitate în principal la un culoar nordic aprobat de Iran. Strâmtoarea este una dintre cele mai importante rute energetice ale lumii. Înainte de izbucnirea războiului, aproximativ o cincime din petrolul și gazele naturale comercializate la nivel mondial tranzitau acest pasaj. Escaladarea a afectat și piețele financiare din Golf. Bursele regionale au înregistrat scăderi, iar prețul petrolului Brent a urcat joi la aproape 79 de dolari pe baril, pe fondul temerilor privind întreruperea transporturilor energetice.
Rusia a atacat România! Ministerul de Externe a reacționat: Nu vom lăsa situația fără consecințe!
Scandalul de la Cupa Mondială de gimnastică ritmică de la Cluj continuă să genereze tensiuni între Rusia și România, iar Ministerul de Externe de la Moscova a lansat mai multe amenințări după decizia luată de Emil Boc. Reamintim că edilul din Cluj-Napoca a decis să interzică intonarea imnului și afișarea steagului Rusiei la Cupa Mondială de gimnastică ritmică, iar acest lucru nu a fost trecut cu vederea de către ruși. Reacția Ministerului de Externe de la Moscova Emil Boc a decis să interzică intonarea imnului și afișarea steagului Rusiei la Cupa Mondială de gimnastică ritmică de la Cluj. Din această cauză, oficialii ruși au decis să își retragă toți sportivii din competiție, în semn de protest. Acum, de la Moscova a venit o reacție dură, iar Maria Zaharova, purtătorul de cuvânt al Ministerului de Externe, a luat atitudine și a transmis un mesaj ferm. „Participanții ruși la competiția de gimnastică ritmică FIG World Challenge Cup, desfășurată în orașul românesc Cluj-Napoca în perioada 26-28 iunie, s-au confruntat cu un nou exemplu de arbitrar vădit și de politizare a sportului internațional. Contrar deciziilor recente ale Federației Internaționale de Gimnastică și ale Uniunii Europene de Gimnastică privind eliminarea tuturor restricțiilor aflate în vigoare și restabilirea deplină în drepturi a sportivilor noștri, acestora li s-a interzis utilizarea drapelului național și a imnului național la competiția desfășurată în România. Singura reacție posibilă și firească din partea Rusiei a fost refuzul de a participa la competiție. Situația pare cu atât mai absurdă cu cât menținerea așa-numitelor sancțiuni împotriva gimnastelor noastre a fost impusă de primarul local, sub pretextul declarațiilor de rutină privind combaterea «statului agresor»”, a fost reacția Zaharovei, postată pe pagina de Facebook a Ambasadei Rusiei în România. Rusia cere măsuri drastice împotriva României Maria Zaharova a continuat și a precizat că România nu trebuie să mai poate candida pentru organizarea competițiilor sportive importante. Totodată, aceasta a precizat că Rusia nu va accepta ca această situație să rămână fără consecințe. „Nici organizatorii competiției, nici autoritățile nu au îndrăznit să i se opună acestui politician local, care, se pare, a decis să-și sporească astfel propriul «prestigiu». Este regretabil că rusofobia cultivată în România în toți acești ani produce asemenea efecte monstruoase. Scoate la iveală dezordinea care domnește acolo, unde unor personaje întâmplătoare li se permite să acționeze în mod arbitrar și să compromită o țară care, în mod evident, nu este capabilă să asigure condiții egale pentru participanții la competiții internaționale de anvergură. În consecință, ar trebui să fie privată de dreptul de a candida pentru organizarea unor asemenea competiții. Partea rusă nu va lăsa această situație fără consecințe”, a mai spus Maria Zaharova.