Explozii la o bază militară rusă. Ucraina ar fi lovit avioane folosite pentru lansarea rachetelor supersonice Kinjal
În urma exploziilor, în zona bazei aeriene Savasleika, din regiunea Nijni Novgorod, au fost observate incendii, potrivit canalului Exilenova Plus, citat de The Kyiv Independent. Mai multe explozii au fost raportate și în orașul rus Samara. Canalul a susținut că atacul a fost efectuat cu rachete ucrainene Flamingo. Între timp, canalul Supernova Plus a afirmat că o rachetă balistică rusească Oreșnik a lovit o importantă unitate de proiectare și producție aerospațială. Samara se află la aproximativ 800 de kilometri de granița Rusiei cu Ucraina, în timp ce baza aeriană Savasleyka este situată la aproximativ 660 de kilometri de Ucraina. Rusia lansează în mod repetat atacuri asupra civililor ucraineni de la numeroase baze aeriene și obiective militare. Un atac rusesc cu rachete balistice, pe 8 august, a ucis patru persoane, inclusiv un copil de trei ani, în capitala Ucrainei și în regiunea Kiev. Un alt atac cu rachete balistice, pe 5 august, a ucis 17 persoane. Ucraina atacă în mod regulat infrastructura militară din adâncul teritoriului Rusiei și din teritoriile ocupate, în încercarea de a reduce capacitatea Moscovei de a continua războiul. În noaptea de joi spre vineri, forțele ucrainene au lovit portul Ust-Luga din regiunea rusă Leningrad, avariind două instalații de procesare și provocând un incendiu, a anunțat Statul Major General al Ucrainei. Portul este unul dintre cele mai mari porturi ale Rusiei la Marea Baltică și găzduiește un terminal petrolier care reprezintă un important punct de export pentru țiței și produse petroliere. Complexul rafinăriei petroliere Gazprom Neftekhim Salavat, din Republica Bașkortostan, Rusia, a fost lovit de forțele ucrainene în noaptea de 13 august, a anunțat Statul Major General.
Conflict de interese cât clădirea ministerului. Raluca Turcan, atac dur la ministrul Culturii
Fosta ministră susține că, în cazul unui concurs de la Oficiul de Film și Investiții Culturale, în comisie s-ar fi aflat persoane cu legături profesionale cu ministrul și vorbește despre un posibil conflict de interese. „Demis și demisionar, ministrul Culturii continuă epurările în instituțiile de cultură și concursurile asupra cărora planează suspiciuni grave că sunt făcute cu dedicație. Ultimul caz: Oficiul de Film și Investiții Culturale. Același proiect primește 7,92 la proba scrisă și 5,99 la interviu. Rezultatul final: 6,95. Exact cu cinci sutimi sub pragul de promovare. Iar comisia? Oameni din cercul profesional al ministrului: doi l-au regizat, unul i-a scris un rol, iar cu unul dintre evaluatori joacă și astăzi într-un spectacol. Un conflict de interese mare cât clădirea ministerului Culturii, cu o regie de-a dreptul dubioasa a concursurilor cu dedicație. Și nu este un caz singular. În ultimele luni, schimbări sau evaluări controversate au vizat Teatrul Național București, Opera Națională Română Cluj-Napoca, Teatrul de Operetă „Ion Dacian” și Teatrul „Ambasadorii”. Cultura nu poate fi moșia unui ministru. Si demis si demisionar. Iar concursurile publice nu pot fi transformate în concursuri cu dedicație. Nimic bun nu poate urma pentru Cultura cu astfel de apucături de anii 90”, transmite Turcan.
Alexandru Rogobete, după atacul din Cluj: O minciună distribuită de un milion de ori rămâne o minciună
„Oameni buni, ambulanța nu vine să vă fure copiii. Ambulanța vine să vă salveze viața! În spatele girofarului sunt oameni care aleargă spre tragedii atunci când ceilalți fug de ele. Nu putem transforma salvatorii în victime”, a transmis fostul ministru printr-un mesaj publicat pe rețelele de socializare. Rogobete a criticat răspândirea informațiilor false pe rețelele sociale, subliniind diferența dintre dezinformare și libera exprimare. „Nu putem transforma salvatorii în victime pentru că cineva inventează o minciună pe rețelele de socializare, iar alții o distribuie fără să verifice. Libertatea de exprimare nu poate însemna libertatea de a transforma minciuna în armă!”, continuă social-democratul. Rogobete a făcut apel la verificarea informațiilor distribuite în spațiul digital și și-a exprimat solidaritatea față de echipele de intervenție. „Accesul la informație nu înseamnă automat informare corectă. Dacă cineva spune ceva pe TikTok, nu înseamnă că este adevărat. O minciună distribuită de un milion de ori rămâne o minciună. Colegului nostru rănit și tuturor profesioniștilor din sănătate care au fost amenințați, umiliți sau loviți le transmit toată solidaritatea mea. La final, vreau să transmit un mesaj de solidaritate tuturor colegilor noștri din serviciile de ambulanță și din unitățile SMURD. Suntem alături de voi”, spune fostul ministru. Noi prevederi pentru protecția personalului medical În mesajul său, Rogobete a menționat și modificările legislative adoptate în Camera Deputaților pentru protecția personalului medical. „Noile prevederi stabilesc pedepse clare: 1–5 ani de închisoare pentru lovire sau alte violențe, 2–7 ani pentru vătămare corporală și până la 25 de ani pentru omor, atunci când faptele sunt îndreptate împotriva personalului protejat aflat în exercitarea atribuțiilor sau în legătură cu acestea”, mai precizează Alexandru Rogobete. Incidentul de la Cluj Reacția lui Rogobete vine după ce o ambulanță din județul Cluj a fost atacată cu bâte, topoare și pietre, în timpul unei intervenții pentru salvarea unui pacient din comuna Recea Cristur. Atacul a survenit după ce localnicii auziseră zvonuri pe TikTok despre o presupusă „ambulanță care fură copii”. În urma incidentului, polițiștii clujeni au reținut trei tineri, cu vârste de 18, 22 și 24 de ani.
Război în Ucraina, ziua 1.625. Zelenski ordonă atacuri susținute împotriva industriei militare ruse
Războiul din Ucraina a intrat vineri, 7 august 2026, în a 1625-a zi, iar GÂNDUL vă prezintă principalele evenimente din țara vecină. Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a anunțat că ordonat desfășurarea unor operațiuni speciale împotriva industriei militare ruse. „Industria militară rusă trebuie redusă semnificativ” Operațiunile au obiectivul de a ținti „companii precise pe care le-am identificat deja”, a scris Zelenski pe Facebook, după o reuniune cu membri ai conducerii politice și militare a Ucrainei. Tuturor celor prezenți la întâlnire le-au fost trasate sarcini clare și „mă aștept ca acestea să fie executate întocmai”, a mai indicat el. Loading … Industria militară a Rusiei „trebuie redusă semnificativ”, a continuat Zelenski, care a deplâns în același timp că Rusia continuă să obțină din străinătate sprijin și componente-cheie pentru armele sale – „Putem vedea că fiecare rachetă rusească, fiecare dronă și alte arme conțin componente esențiale din alte țări, în lipsa cărora astfel de arme pur și simplu nu ar putea exista”. În urmă cu câteva zile, Zelenski anunțase noi lovituri cu drone în profunzimea teritoriului rus, în continuarea campaniei de 40 de zile pe care a ordonat-o pe 25 iunie și care, susține el, vizează cu precădere centre logistice și rafinării rusești. În perioada scursă de atunci, armata ucraineană a atacat aproximativ 20 de depozite ale companiei ruse de comerț electronic Wildberries, alte 25 de rafinării și infrastructuri energetice și aproximativ 200 de petroliere și nave comerciale în Marea Neagră și Marea Azov. Ca represalii, Rusia a lansat 381 de rachete asupra Ucrainei numai în iulie, mai multe decât în orice altă lună de la începutul războiului declanșat în februarie 2022. De asemenea, Rusia atacă susținut cu rachete și drone porturile ale Ucrainei.
Iran atacă Kuweit, Qatar și Bahrain. Teheranul spune că a vizat baze și obiective militare americane
Armata iraniană a anunțat că a atacat un sistem antiaerian Patriot din Kuweit, o antenă de avertizare timpurie prin satelit din Qatar și rezervoare de combustibil ale armatei americane din Bahrain. În operațiune ar fi fost utilizat „un număr mare” de drone de mai multe tipuri. În Kuweit, armata a anunțat că a interceptat trei rachete balistice, o rachetă de croazieră și zece drone. O persoană a fost rănită de resturile căzute în urma interceptărilor. Guvernul kuweitian a condamnat atacurile, pe care le-a descris drept o „escaladare periculoasă”, și a avertizat că suveranitatea țării reprezintă o „linie roșie”. Sirenele de raid aerian au fost activate în Bahrain, iar populației i s-a cerut să se adăpostească. Forțele de apărare au transmis că au interceptat și distrus mai multe atacuri aeriene iraniene. Bahrain găzduiește cartierul general al Flotei a 5-a a Marinei SUA. Autoritățile din Qatar au trimis alerte de urgență locuitorilor, cerându-le să rămână în interior și departe de ferestre. Nu au fost raportate imediat victime sau pagube pe teritoriul qatarez. Statele Unite au atacat aproximativ 90 de ținte în Iran Atacurile iraniene au venit după ce Comandamentul Central al Statelor Unite a anunțat că a lovit aproximativ 90 de obiective din Iran, inclusiv lansatoare de rachete, infrastructură militară, sisteme de apărare și o pistă de aeroport. Washingtonul susține că bombardamentele au urmărit să reducă posibilitatea Iranului de a amenința navele comerciale și libertatea de navigație prin Strâmtoarea Ormuz. Ministerul iranian al Sănătății afirmă că atacurile americane din ultimele două zile au provocat moartea a cel puțin 14 persoane și rănirea altor 78. Majoritatea victimelor ar fi membri ai forțelor armate iraniene. Președintele american Donald Trump a avertizat că atacurile vor deveni „mult mai dure” dacă Iranul continuă să lovească nave în Strâmtoarea Ormuz. El a declarat că armistițiul provizoriu dintre cele două părți este practic încheiat, deși negocierile diplomatice ar putea continua. Traficul prin Strâmtoarea Ormuz, aproape blocat Noua confruntare a redus din nou drastic traficul maritim prin Strâmtoarea Ormuz. Navele comerciale evită zona, iar deplasările sunt limitate în principal la un culoar nordic aprobat de Iran. Strâmtoarea este una dintre cele mai importante rute energetice ale lumii. Înainte de izbucnirea războiului, aproximativ o cincime din petrolul și gazele naturale comercializate la nivel mondial tranzitau acest pasaj. Escaladarea a afectat și piețele financiare din Golf. Bursele regionale au înregistrat scăderi, iar prețul petrolului Brent a urcat joi la aproape 79 de dolari pe baril, pe fondul temerilor privind întreruperea transporturilor energetice.
Rusia a atacat România! Ministerul de Externe a reacționat: Nu vom lăsa situația fără consecințe!
Scandalul de la Cupa Mondială de gimnastică ritmică de la Cluj continuă să genereze tensiuni între Rusia și România, iar Ministerul de Externe de la Moscova a lansat mai multe amenințări după decizia luată de Emil Boc. Reamintim că edilul din Cluj-Napoca a decis să interzică intonarea imnului și afișarea steagului Rusiei la Cupa Mondială de gimnastică ritmică, iar acest lucru nu a fost trecut cu vederea de către ruși. Reacția Ministerului de Externe de la Moscova Emil Boc a decis să interzică intonarea imnului și afișarea steagului Rusiei la Cupa Mondială de gimnastică ritmică de la Cluj. Din această cauză, oficialii ruși au decis să își retragă toți sportivii din competiție, în semn de protest. Acum, de la Moscova a venit o reacție dură, iar Maria Zaharova, purtătorul de cuvânt al Ministerului de Externe, a luat atitudine și a transmis un mesaj ferm. „Participanții ruși la competiția de gimnastică ritmică FIG World Challenge Cup, desfășurată în orașul românesc Cluj-Napoca în perioada 26-28 iunie, s-au confruntat cu un nou exemplu de arbitrar vădit și de politizare a sportului internațional. Contrar deciziilor recente ale Federației Internaționale de Gimnastică și ale Uniunii Europene de Gimnastică privind eliminarea tuturor restricțiilor aflate în vigoare și restabilirea deplină în drepturi a sportivilor noștri, acestora li s-a interzis utilizarea drapelului național și a imnului național la competiția desfășurată în România. Singura reacție posibilă și firească din partea Rusiei a fost refuzul de a participa la competiție. Situația pare cu atât mai absurdă cu cât menținerea așa-numitelor sancțiuni împotriva gimnastelor noastre a fost impusă de primarul local, sub pretextul declarațiilor de rutină privind combaterea «statului agresor»”, a fost reacția Zaharovei, postată pe pagina de Facebook a Ambasadei Rusiei în România. Rusia cere măsuri drastice împotriva României Maria Zaharova a continuat și a precizat că România nu trebuie să mai poate candida pentru organizarea competițiilor sportive importante. Totodată, aceasta a precizat că Rusia nu va accepta ca această situație să rămână fără consecințe. „Nici organizatorii competiției, nici autoritățile nu au îndrăznit să i se opună acestui politician local, care, se pare, a decis să-și sporească astfel propriul «prestigiu». Este regretabil că rusofobia cultivată în România în toți acești ani produce asemenea efecte monstruoase. Scoate la iveală dezordinea care domnește acolo, unde unor personaje întâmplătoare li se permite să acționeze în mod arbitrar și să compromită o țară care, în mod evident, nu este capabilă să asigure condiții egale pentru participanții la competiții internaționale de anvergură. În consecință, ar trebui să fie privată de dreptul de a candida pentru organizarea unor asemenea competiții. Partea rusă nu va lăsa această situație fără consecințe”, a mai spus Maria Zaharova.
Război în Ucraina, ziua 1.577. Zelenski amenință că va ataca Belarusul. Ultimatum de o săptămână dat de liderul de la Kiev
Războiul din Ucraina a intrat, sâmbătă, 20 iunie 2026, în a 1577-a zi, iar GÂNDUL vă prezintă principalele evenimente din țara vecină. Volodimir Zelenski a amenințat că va ataca Belarusul, într-un moment în care tensiunile regionale încep să crească de la o zi la alta. Ce acuză Zelenski Președintele ucrainean a făcut aceste afirmații în cadrul unei conferințe de presă susținute la Kiev. El i-a dat chiar un ultimatum omologului Alexander Lukashenko: are la dispoziție o săptămână să îndepărteze sau dezactiveze echipamentele militare de pe teritoriul țării sale care sunt utilizate de Rusia în atacurile asupra Ucrainei. Zelenski a afirmat că, în două regiuni din Belarus, aflate la granița cu Ucraina, sunt amplasate stații de retransmisie a semnalelor utilizate de forțele ruse pentru ghidarea atacurilor asupra infrastructurii ucrainene. „Care este rostul să spună că nu vrea să fie implicat în război? Să scoată aceste echipamente, să le oprească! Cred că o săptămână este suficientă pentru a face acest lucru. Dacă nu o va face, o vom face noi”, a amenințat Zelenski. În ultimele luni, Zelenski a insistat de câteva ori că Rusia vrea să implice Belarusul mai profund în războiul împotriva Ucrainei. De cealaltă parte, Lukashenko a negat mereu că ar intenționa să se implice direct în conflict. În schimb, a transmis că țara sa, împreună cu Rusia, se va apăra în cazul unei agresiuni externe. Vorbind pentru postul tv Al Arabiya, liderul Belarusului a precizat că „Ucraina nu are nimic de temut” din partea lui. Mai departe, el a cerut ambelor părți să facă o serie de compromisuri pentru încheierea războiului. Tensiunile, escaladate după un atac în Rusia Tensiunile au fost amplificate după ce Moscova a acuzat Ucraina că a atacat cu dronă un autobuz care transporta copii belaruși în Rusia. Kievul a negat orice implicare. Incidentul s-a soldat cu moartea unei femei și rănirea a opt persoane, dintre care șase copii. Ministerul de Externe de la Minsk a cerut „explicații complete” din partea Ucrainei. În plin război ruso-ucrainean, Minskul a anunțat desfășurarea sistemului rusesc de rachete hipersonice Oreshnik. De asemenea, cele două națiuni înfrățite fac în comun exerciții nucleare.
Atac cu cuțitul în cel mai circulat nod feroviar din New York / Cinci persoane au fost înjunghiate
Cinci persoane au fost rănite duminică seara într-un atac cu cuțitul produs în gara Penn Station din New York, una dintre cele mai aglomerate zone de transport din Manhattan, au anunțat autoritățile americane, preluate de New York Post. Atacul a avut loc puțin după ora 19:00, în incinta nodului feroviar din Midtown Manhattan, potrivit Departamentului de Pompieri din New York (FDNY). O persoană a fost rănită foarte grav Victimele au fost transportate la Spitalul Bellevue. Conform autorităților, una dintre persoane a suferit răni grave, alte două au fost rănite moderat, iar alte două au avut leziuni ușoare. Suspectul a fost reținut de poliție la scurt timp după incident. Potrivit unor surse citate de presa locală, bărbatul ar avea probleme emoționale sau psihice. Imaginile – virale pe rețelele sociale Imagini publicate pe rețelele sociale arată mai mulți polițiști imobilizând un individ pe podeaua gării, în timp ce călătorii părăseau în grabă stația. „Tipul ăsta a înjunghiat pe cineva în Penn Station”, a scris un utilizator online. „Oamenii ieșeau în fugă din gară.” Autoritățile continuă ancheta pentru a stabili circumstanțele exacte ale atacului. Penn Station este cea mai importantă stație din New York Penn Station este una dintre cele mai importante și aglomerate gări din Statele Unite, situată în centrul Manhattanului, sub complexul Madison Square Garden. Practic, este principalul nod feroviar al orașului New York și una dintre cele mai circulate stații din America de Nord. Prin Penn Station trec zilnic sute de mii de oameni: navetiști, turiști, călători ai trenurilor regionale și naționale.
Cel mai mare terminal petrolier din Rusia a luat foc la Sankt Petersburg după un atac cu drone
Potrivit The Moscow Times, atacul a provocat un incendiu la Terminalul Petrolier din Sankt Petersburg, în districtul Kirovsky din Sankt Petersburg, relatează Ukrinform. Terminalul este cel mai mare complex de transbordare a petrolului din Rusia la Marea Baltică, cu o capacitate anuală de 12,5 milioane de tone și 21 de rezervoare de stocare a produselor petroliere. Instalația este considerată importantă strategic pentru securitatea națională a Rusiei. Atac înainte de Forumul Economic Internațional de la Sankt Petersburg Raportul menționează că atacul a avut loc în ziua de deschidere a Forumului Economic Internațional de la Sankt Petersburg, programat să aibă loc între 3 și 6 iunie. Președintele rus Vladimir Putin este așteptat să vorbească la eveniment. Locul de desfășurare al forumului este situat la aproximativ 17 kilometri de terminalul petrolier care ar fi fost vizat. Dronele au atacat uzina Progress care produce senzori utilizați pentru testarea și monitorizarea sistemelor pentru racheta de croazieră Kh-101 În plus, publicația Astra a relatat că dronele au atacat uzina Progress din orașul Michurinsk, regiunea Tambov, în aceeași noapte, provocând un incendiu. Fabrica produce echipamente pentru sisteme de aviație și control al rachetelor. Anterior, aceasta fusese vizată în februarie anul acesta, precum și în iunie 2025 și decembrie 2024. Potrivit Direcției Principale de Informații a Ucrainei (HUR), uzina Progress produce senzori utilizați pentru testarea și monitorizarea sistemelor pentru racheta de croazieră Kh-101. Fabrica produce, de asemenea, giromotoare pentru rachetele Kh-59M2 și Kh-59M2A, precum și echipamente pentru conducte de gaze și petrol și diverse produse electrice. În noaptea de luni spre marți, Forțele de Apărare ale Ucrainei au atacat Rafinăria de Petrol Ilsky, un sistem de tunuri antirachetă Pantsir-S1 și o navă rusească în Crimeea ocupată temporar.
Atac devastator iminent al Rusiei. Zelenski: „Posibil, o rachetă de tip Oreșnik se îndreată asupra Ucrainei”
Volodimir Zelenski a avertizat sâmbătă că există riscul unui atac rusesc de amploare „iminent”. Posibil rușii vor lansa rachetă hipersonică Oreșnik, asupra Ucrainei. Informațiilor vin de la serviciile de informații ucrainene, inclusiv de la parteneri americani și europeni. „Serviciile noastre de informații au raportat că au primit date, inclusiv de la partenerii noștri americani și europeni, despre pregătirea de către Rusia a unei lovituri cu racheta Oreșnik”, a transmis pe rețelele de socializare președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, precizând că informațiile sunt încă verificate. Kiev, posibilă țintă El a mai spus că „vedem semne de pregătire pentru o lovitură combinată pe teritoriul Ucrainei, inclusiv Kiev, implicând diverse tipuri de arme”, și a avertizat că populația trebuie să reacționeze imediat la alertele aeriene. „Este important să acționăm responsabil la alertele de raid aerian, începând din această seară. Folosiți adăposturile pentru a vă proteja viețile”, a transmis liderul ucrainean. Oreșnik, vedeta hipersonică a Rusiei Oreșnik este un sistem de rachetă balistică hipersonică cu rază intermediară. Este una dintre cele mai recente arme ale Rusiei, cu potențial de utilizare convențională sau nucleară. În mesajul său, Zelenski a cerut și sprijin internațional, subliniind că situația are implicații globale. „Atragem atenția partenerilor noștri din Statele Unite și din Europa că utilizarea unor astfel de arme și prelungirea acestui război creează un precedent global pentru alți potențiali agresori”, a mai spus el. Ucrainenii sfătuți să se pregătească El a insistat că răspunsul internațional trebuie să fie preventiv. „Ne așteptăm la un răspuns din partea lumii – nu post-factum, ci unul preventiv. Este necesară presiune asupra Moscovei pentru a nu extinde războiul”, a adăugat Zelenski. „Ne pregătim apărarea aeriană cât mai bine posibil și vom răspunde în mod complet și echitabil fiecărei lovituri rusești. Războiul trebuie oprit. Avem nevoie de pace, nu de rachete care satisfac ambițiile bolnave ale unui individ. Vă rog, aveți grijă de voi și mergeți în adăposturi”, a încheiat el. Recomandarea autorului: Bilanțul atacurilor ucrainene asupra infrastructurii petroliere din Rusia. Rafinăriile rusești, lovite de 158 de ori de la începutul războiului