Angela Merkel a dezvăluit la București culisele celor 16 ani de putere la vârful Europei. Confesiuni politice și personale ale cancelarului de fier
Fostul cancelar al Germaniei Angela Merkel și-a lansat, în prima zi a lunii septembrie, cartea la București, în cadrul unui eveniment construit în jurul unui dialog cu Emil Hurezeanu. Discuția s-a transformat într-o amplă radiografie a vieții personale și politice a fostului lider de la Berlin, de la anii copilăriei și experiențele care i-au marcart parcursul până la ascensiunea politică și perioada petrecută în fruntea Germaniei. Lansarea de la Ateneul Român a avut forma unui dialog public cu Emil Hurezeanu, ambasadorul României la Berlin între 2015 și 2021, ultimii șase ani în care Merkel a condus Germania. Accesul s-a făcut pe bază de bilete, fiecare tichet incluzând și un exemplar al cărții cu autograful fostul cancelar federal. Evenimentul a reunit mai multe personalități din lumea politică, diplomatică și academică din România. La lansarea volumului au fost prezenți fostul președinte al României Emil Constantinescu, fostul premier Dacian Cioloș, fostul ministru al Educației Daniel Funeriu, consilierul prezidențial Eugen Tomac, fostul ministru al Culturii Theodor Paleologu și fostul europarlamentar Cristian Preda. În sală s-au aflat, de asemenea, judecătoare CCR Iulia Scântei și magistrata Raluca Moroșanu. Pe parcursul acestei discuții Merkel a abordat subiecte precum amânarea luării unei decizii ferme privind invitarea Ucrainei să adere la NATO (la reuniunea Alianței Nord Atlantice de la București din 2008), relația Germaniei cu Rusia în privința importului de gaze rusești ori războiul din Ucraina declanșat de liderul de la Kremlin, Vladimir Putin. Când a fost întrebată de Emil Hurezeanu despre declarația președintelui ucrainean, Volodimir Zelenski, după tragedia de la Bucea din 2022, Merkel a precizat că, deși i-a parut rău pentru suferintele oamenilor, consideră și în prezent că decizia pe care a luat-o la reuniunea NATO de la București, din 2008, a fost cea corectă. Reamintim că, în 2008, la summit-ul NATO de la București, fostul cancelar al Germaniei s-a opus acordării Planului de Acțiune pentru Aderare (Membership Action Plan, MAP) pentru Ucraina și Georgia în ciuda insistențelor președintelui american de atunci George W. Bush. În 2022, după tragedia de la Bucha, Zelenski i-a invitat pe Angela Merkel şi pe fostul președinte francez, Nicolas Sarkozy, să vadă la ce a dus decizia de la summit-ul NATO de la Bucureşti. Marți seara, la Ateneul de la București, Merkel a afirmat că admiră „curajul președintelui Zelenski de a se opune rușilor“. Aceasta a explicat că fostul președinte american, Joe Biden, i-a oferit lui azil în America după declanșarea războiului, însă Zelenski a refuzat să părăsească Ucraina. Angela Merkel consideră că dacă Liderul de la Kiev ar fi plecat în Statele Unite, nu ar mai fi existat Ucraina suverană și independentă de astăzi. Întrebată de Emil Hurezeanu dacă i s-a propus să fie emisarul diplomatic al Europei în relația cu Putin, Angela Merkel a spus că „nu“ și a explicat că președintele rus „oferă respect numai celor care au putere politică“. Potrivit lui Merkel, oficialii de la Bruxelles și cei care vor purta în viitor discuții cu Moscova, trebuie să înțeleagă că, și după încetarea focului din Ucraina, Rusia nu va dispărea, ci va rămâne în continuare un „vecin complicat.“ Un alt subiect abordat de Emil Hurezeanu și Angela Merkel a fost dependența de gazul rusesc și faptul că la doi ani după război, Germania continua să importe de la ruși. Fostul cancelar a explicat că tranzitul se făcea prin Ucraina, în urma unor contracte semnate înainte de izbucnirea conflictului. „Ucraina și-a dorit mult să fie țară de tranzit.”, a spus Merkel, motivul fiind, bineînțeles, comisioanele uriașe pe care Kievul le percepea pentru transportul gazelor. Angela Merkel a comentat criza politică de la București Angela Merkel a afirmat că România a realizat mult în ultimele decenii, exprimându-şi încrederea în găsirea unui compromis care să ducă la formarea unui guvern. „Bineînţeles că nu pot spune nimic pe marginea acestui subiect, doar că vă doresc să aveţi din nou un premier ales. Pot doar spune că se întâmplă ceva la modul general în societăţile noastre şi prin mediile sociale şi digitale, şi anume valoarea compromisului este pusă sub presiune din ce în ce mai mult. Nu există nicio regiune, niciun partid sau vreun guvern care să aibă majoritate absolută. Şi în interiorul partidului sunt tot felul de idei diferite şi fracţiuni, dacă nu eşti dispus să faci un compromis”, a spus Merkel, potrivit traducerii oficiale. Ea a amintit că i se impută câteodată, din perspectivă germană, că a făcut multe lucruri mult prea încet. „Din punct de vedere obiectiv, e cu siguranţă corect. Pe de altă parte însă, (…) ce înseamnă democraţia? Înseamnă că eu, pentru decizia mea, trebuie să găsesc o majoritate. Bineînţeles că, câteodată, asta stă într-un conflict. Trebuie să reformăm sistemul de sănătate, fiscal, pensiile şi, în acelaşi timp, am alegători pe care vreau să-i satisfac, cărora vreau să le plac. Aşa că există întotdeauna presiunea de a spune că nu putem face această reformă, aia e prea rapidă, mai ai şi partidele populiste care oricum critică orice ai face şi care nu trebuie să argumenteze. Nu vorbesc acum despre România, despre Germania. Avem discuţii privitoare la pensii în Germania, nivelul pensiilor să fie 48% din ultimul salariu şi AfD, partidul populist, spune 70. Dar niciodată nu sunt întrebaţi de unde să vină banii. Oamenii spun «Păi, se cheltuie pe atâtea alte lucruri, de ce să nu meargă?». Şi acum, mijlocul societăţii, centrul societăţii trebuie să fie suficient de puternic pentru a parcurge această cale dificilă de a găsi un compromis. Şi nu trebuie să iei o decizie individuală la nivel de guvern. Ieşi şi spui «Dacă eu aş fi fost singur, aş fi luat eu o altă decizie», precizând «cazul ideal ar fi fost altul», pentru că nu-i convingi pe oameni. Cetăţenii îşi doresc să ştie. Ok, am procedat aşa în calitate de guvern şi n-o să încep să îmi bălăcăresc mâine partenerul. Putem spune «pur şi simplu nu s-a putut mai mult», aşa aţi ales şi acum, pas cu pas, trebuie să vedem cum parcurgem aceşti paşi. Şi cine se enervează zi de zi «nu va
Gala Premiilor M.L.N.R. ediția 2026 un veritabil Nobel românesc
Evenimentul a fost organizat împreună cu Academia Română, Ministerul Educației și Cercetării, Ministerul Culturii, Consiliul Național al Rectorilor și cele mai mari 12 universități din România, Universitatea Babeș Bolyai din Cluj Napoca, Universitatea București, Universitatea Alexandru Ioan Cuza Iași, Universitatea de Vest din Timișoara, Universitatea Politehnică București, Academia de Studii Economice București, Universitatea de Medicină Carol Davila București, Școala Națională de Studii Politice și Administrative, Universitatea Națională de Arte Constantin Brâncuși, Universitatea Transilvania din Brașov, Universitatea Lucian Blaga din Sibiu, Universitatea din Craiova. În cadrul Galei, s-au acordat următoarele premii: Premiul Gheorghe Lazăr pentru Știinte Exacte – Dr. Valentin – Paul NICU, cercetător senior în cadrul Institutului de Chimie Organică și Supramoleculară „Costin D. Nitescu” al Academiei Române pentru dezvoltarea unei metode de analiză asistate de Inteligența Artificială numită „Chiroscopul Digital” capabil să identifice cu precizie ridicată forma chirală a unei molecule. Aceste cercetări au fost publicate pe coperta revistei Chemical Science, revistă de referință a Societății Regale de Chimie din Regatul Unit și pe coperta revistei Angewandte Chemie International Edition, revistă de referință a Societății Germane de Chimie, 2025; Premiul Henri Coandă pentru Sțiinte Aplicate – Dr. ing. Florin Călin PĂUN din cadrul grupului industrial ARESIA (Franța) pentru contribuțiile în domeniul sistemelor avansate cu hidrogen lichid pentru mobilitate și sisteme automate de pilotaj; Premiul Carol Davila pentru Medicină – Prof. univ. dr. Ștefan CONSTANTINESCU, Co-Director Laboratoarele Ludwig pentru Cercetarea Cancerului din Bruxelles – pentru lucrarea științifică „Delineating Mpl-dependent and – independent phenotypes of Jak2 V617F positive MPNs in vivo”, publicată în 2025, în „Blood”, revista de referință a Societății Americane de Hematologie și una dintre cele mai prestigioase publicații medicale din lume; Premiul Eugeniu Carada pentru Economie – Prof. univ. dr. Emil DINGA – Academia de Studii Economice din București, Facultatea de Planificare și Cibernetică Economică pentru ,Economic resilience during overlappe rises”, Editura Palgrave Macmillan, 2025; Premiul Spiru Haret pentru Educație și Mediu – Prof. univ. dr. Georgeta ION – Universitat Autônoma de Barcelona și profesor asociat la Universitatea de Vest din Timişoara – pentru articolul „Beyond formal research knowledge and skills: how do teachers grow and evolve as teacher – researchers”, publicat în Jurnalul Professional Development in Education, 2025. Studiul se concentrează pe formarea continuă a profesorului – cercetător și a dezvoltării competențelor de cercetare academică; Premiul Constantin Brâncuși pentru Artă și Cultură – Silviu Purcărete – pentru premiera mondială a spectacolul „Iona” de Marin Sorescu, o coproducție a Teatrului Național Radu Stanca din Sibiu și Tokyo Metropolitan Theatre. Spectacolul „Iona” s-a jucat și în cadrul Expoziției Mondiale Osaka 2025, fiind declarat de organizatori și public cel mai popular eveniment cultural al întregii expoziții, la care au participat 158 de țări; Premiul Grigore Moisil pentru It, Digitalizare, Robotică și Inteligență Artificială – Prof. univ. dr. ing. Radu-Daniel VATAVU – Universitatea Ştefan cel Mare din Suceava pentru cercetări în interacțiunea și colaborarea om-inteligență artificială cu aplicații în creșterea accesibilității sistemelor informatice, în special prin utilizarea corpului uman ca suprafața de interacțiune tactila pentru controlul dispozitivelor digitale. Fiecare laureat a primit un cec în valoare de 10.000 euro și un trofeu semnat de artistul plastic prof. univ. dr. Alexandru Ghilduș. „Fiecare premiu acordat este o mărturie a valorilor fundamentale care stau la baza unei societăți prospere: adevăr, integritate și binefacere. Este, de asemenea, o reafirmare a angajamentului nostru de a sprijini și încuraja excelența în toate domeniile vieții sociale, culturale și știintifice. În timp ce sărbătorim meritele notabile ale elitei societății românești, să ne amintim că fiecare premiu reprezintă nu doar o recunoaștere individuală, ci și o reafirmare a angajamentului nostru comun față de progresul și binele societății. Fie ca aceste premii să inspire pe toți cei prezenți să continue să aspire la excelență și să rămână dedicați misiunii de a face lumea un loc mai bun”, a rostit Cătălin Tohăneanu, Mare Maestru al Marii Loji Naționale din România. Momentele festive de premiere au alternat cu un recital de virtuozitate oferit de Orchestra și Corul Operei Naționale din București sub bagheta maestrului Daniel Jinga. Programul artistic a cuprins arii celebre din muzica clasică universală precum: George Enescu – Rapsodia Română; Carl Orff – O fortuna – Carmina Burana; Giacomo Puccini – Turandot – Nessun dorma; Enrico Cannio – O surdato nnammurato; Delibes: Lakmé – Flower Duet; Georges Bizet – Habanera – Carmen; Giuseppe Verdi – Corul Tiganilor – Trubadurul; Giuseppe Verdi – La Traviata – Brindisi; Johann Strauss – Marșul lui Radetzky. La reușita programului artistic și-au dat concursul și soprana Anna Stănescu, mezzosoprana Martiniana Antonie, tenorii Alin Stoica și Teodor Ilincăi precum și Corul de Copii al Operei Naționale din București condus de Elena Radu. Prezentatorul evenimentului a fost Radu Coșarcă, reputat jurnalist. În cadrul Galei, au susținut discursuri Cătălin Tohăneanu – Marele Maestru al M.L.N.R., acad. Marius Andruh – Președintele Academiei Române, prof. Univ. dr. Mihai Dinian – Ministru Educației și Cercetării, acad. Dorel Banabic – Președinte al Secției de Științe Tehnice a Academiei Române, acad. Ioanel Sinescu – Director al Centrului de Chirurgie Urologică și Transplant Renal, Institutul Clinic „Fundeni”, prof. univ. dr. Viorel Jinga – Rector al Universității de Medicină și Farmacie „Carol Davila” din București, acad. Daniel Dăianu – Președinte al Consiliului Fiscal din România, acad. Mircea Dumitru – Vicepreședintele Academiei Române, Constantin Chiriac – Directorul Festivalului Internațional de Teatru de la Sibiu, Cristian Măcelaru – Directorul Festivalului Internațional George Enescu, acad. Gabriela Marinoschi – Vicepreședintele Academiei Române. Evenimentul a fost onorat de prezența a peste 800 de personalități din mediul academic, universitar, medical, antreprenorial și bancar, cultural, diplomatic și politic.
Ion Țiriac tocmai a cumpărat trei limuzine Bentley, într-o singură zi! Motivul din spatele afacerii
Ion Țiriac (86 de ani) dă o nouă lovitură în lumea auto, achiziționând trei bolizi Bentley într-o singură zi. Mașinile fac parte din colecția specială creată de divizia de personalizare Mulliner pentru Ateneul Român. Bentley Bucureşti a prezentat prima colecţie specială creată de divizia de personalizare Mulliner pentru o ţară din Uniunea Europeană, Mulliner Athenaeum Collection, anunțând că fostul tenismen Ion Țiriac a achiziționat trei dintre cele patru limuzine, înainte de lansarea oficială. A patra limuzină a fost cumpărată de un alt client din România. Cele trei exemplare achiziționate de Ion Țiriac vor intra în colecţia sa privată, prin Ţiriac Collection, marcând astfel o premieră pe piaţa auto locală, dar şi o validare a apetitului pentru lux şi exclusivitate, conform Business Magazin. Colecţia care l-a cucerit pe Ion Țiriac reuneşte patru modele: Bentayga, Bentayga EWB, Flying Spur şi Continental GT, configurate cu elemente de design create special pentru România. Astfel, miliardarul român și-a adăugat în colecție trei exemplare din această colecție, dintr-o singură mișcare. Silueta Ateneului Român, realizată prin gravură laser pe tetiere şi vizibilă şi sub forma unei animaţii luminoase la deschiderea portierelor, este elementul central al proiectului, completat de o vioară cu intarsie de aur pe panoul de bord şi de o combinaţie sofisticată de culori şi materiale premium. Interiorul în nuanţele Linen, Brunel şi Aegean, panourile lăcuite Piano Brunel şi detaliile aurii ale tapiţeriei scot în evidenţă măiestria artizanilor Mulliner. Trei dintre cele patru modele vor fi expuse public în cadrul Ţiriac Collection după redeschiderea galeriei, alături de cele aproximativ 300 de maşini istorice şi contemporane deja prezente. Prin această afacere se consolidează poziţia colecţiei lui Țiriac drept cea mai valoroasă şi diversă expoziţie auto privată din Europa Centrală şi de Est. Lansarea oficială a colecţiei a avut loc la Ateneul Român printr-un eveniment-concert exclusivist, în prezenţa lui Richard Leopold, Regional Director EMEA Bentley Motors, şi a reprezentanţilor Mulliner. Concertul a fost susţinut de Orchestra Simfonică Bucureşti, cu participarea Alexandru Tomescu, Teodor Ilincăi şi a sopranei Angela Gheorghiu, care a ridicat sala în picioare prin momentul său artistic. „Am lansat anul acesta pentru Bentley două proiecte – unul reprezentat de Mulliner Athenaeum Collection, iar al doilea, un proiect cultural, un concert privat de excepţie, organizat chiar la Ateneul Român”, a declarat Alin Ţăpălagă, Director General Porsche Inter Auto România, în cadrul evenimentului, în timp ce Mihaela Tudorică, Director de Vânzări Bentley în cadrul Porsche Inter Auto, a afirmat că proiectul marchează un moment special pentru România: „Schema complexă de culori şi elemente grafice gândită timp de un an de zile alături de Mulliner este menită să arate clienţilor din România că îşi pot crea limuzina visurilor exact aşa cum şi-o doresc”.