Cum au penetrat procurorii DIICOT afacerea cu iz rusesc a vicepreședintelui USR Dâmbovița și a directorului firmei sale. Proba care i-a făcut pe aceștia să se spargă la audieri și să recunoască totul
Gândul a obținut în exclusivitate detalii incendiare din mega- ancheta DIICOT în care vicepreședintele USR Dâmbovița, Alexandru Munteanu, și directorul firmei sale, Evgeni Polyakov au fost ridicați de anchetatori pentru presupuse fapte de încălcare a embargoului impus statelor europene față de Belarus și Rusia. Concret, Gândul a reușit să afle detalii din timpul audierilor celor, doi, după momentul ridicării și conducerii lor la sediul DIICOT de săptămâna trecută. Loading … Cine? Noi?… Astfel, explică surse judiciare pentru Gândul, în prima fază a audierilor se pare că atât Munteanu cât și Polyakov ar fi abordat un scenariu favorabil și care nu i-ar fi apropiat de implicarea lor în scenariul anchetatorilor, respectiv acela că prin firme paravan ar fi vrut să livreze dispozitive industriale care puteau fi folosite inclusiv la dezvoltarea de piese mecanice pentru tancuri și rachete. Sursele noastre povestesc faptul că cei doi ar fi arătat, inițial, că ei nu cunoșteau destinatarul echipamentelor industriale care deja părăsiseră teritoriul țării și care în prezent se află unul în Kazahstan, și un al doilea blocat în Germania. Astfel, în lumina acestor apărări spontane procurorii DIICOT ar fi trecut de urgență la percheziționarea informatică a dispozitivelor electronice ridicate de anchetatori în timpul perchezițiilor. Prelucrați de DIICOT cu „marfa clienților” Astfel, anchetatorii ar fi preluat imediat controlul cloud-urilor acelor dispozitive precum și a adreselor de e-mail și ar fi început să verifice pe loc, în prezența unor interpreți de limba rusă a zeci, sute de e-mail-uri găsite în serverul cloud și în serverul adresei de e-mail. Astfel, explică sursele noastre, se pare că o adresă găsită în ambele mail-uri, atât al vicepreședintelui USR cât și al directorului acestuia, Polyakov, ar fi fost proba forte cu care anchetatorii DIICOT ar fi reușit să închidă cercul argumentativ în urma căruia cei doi inculpați să realizez că nu pot face altceva decât să recunoască și să își asume faptele pentru care sunt cercetați. Sursele noastre arată că până la descoperirea acestei adrese deși celor doi le-ar fi fost arătate și alte probe, e-mail-uri sau discuții purtate, cei doi refuzau recunoașterea, dar după prezentarea acestei adrese cei doi au înțeles să înceapă colaborarea cu anchetatorii de caz și să dea declarație de recunoaștere, fapt care de altfel a și condus la propunerea de arestare preventivă doar la domiciliu în locul arestării preventive. Gândul a obținut în exclusivitatea adresa care „i-a spart” în anchetă pe vicepreședintele USR Munteanu și pe directorul său. Prin această adresă Munteanu și Polyakov explicau părții belaruse, față de care compania românească avea impus embargoul că trebuie găsite formate clandestine de alimentare cu aceste dispozitive tehnice a companiei „interzise”. Adresa care le-a dat șah-mat „Prin adresa din data de 19.11.2024 (identificată cu ocazia accesului la sistemele informatice asupra terminalelor mobile utilizate de inculpați și a conturilor de mail …@yahoo.com către și …@gmail.com), inculpatul Alexandru Munteanu l-a informat pe directorul adjunct al BELAZ HOLDING Belarus, Anton Artamonov, cu privire la oportunitatea operaționalizării unor fluxuri clandestine și neautorizate destinate alimentării holdingului BELAZ cu echipamente și componente industriale fabricate de WMW SRL Târgoviște („tipuri diferite de strunguri de înaltă tehnologie de diverse modificări și capacități”), prin interpunerea deliberată în acest scop a unor companii din India (BHARAT FRITZ WERNER LTD, BHARAT HEAVY ELECTRICALS LIMITED, GUN CARRIAGE FACTORY), în scopul declarat al evitării „riscurilor asociate sancțiunilor țărilor occidentale”. În conținutul acestui mail se specifica faptul că producerea utilajelor ”de înaltă tehnologie” poate dura peste 1 an. În acest context (al existenței unor înțelegeri privind posibilitatea exportului și transferului echipamentului industrial VL40 ), inculpații au dispus producerea în fabrica din Bacău, aparținând WMW SRL Târgoviște a strungului-carusel menționat. Ulterior, aceștia au inițiat operațiunea de transfer a strungului-carusel model VL40 de pe teritoriul României la data de 12.02.2026, utilajul dezasamblat fiind încărcat la nivelul facilității industriale închiriate de WORLD MACHINERY WORKS SRL Târgoviște în Mun. Bacău, în ansambluri autoutilitară/semiremorcă aparținând firmelor de transport… . Demersurile lui Munteanu și Polyakov în raport cu societățile intermediare (companii paravan) din Kazahstan și India au fost coordonate/supervizate de cetățeanul rus Ilya Yarygin, care este asociat cu diferite funcții în cadrul companiei ENERGOMASH Business Group Federația Rusă, entitate membră a holdingului rus ENERGOMASH, conglomerat din care fac parte inclusiv companii ruse specializate în producția de motoare de rachete, vehicule de lansare și rachete balistice. (În fapt, inculpatul EVGENII POLIAKOV a susținut în fața procurorului că la momentul efectuării corespondenței pe mail cu ILYA YARYGIN, acesta nu mai era angajat al acestei companii ruse)”, se arată în dosarul în care DIICOT a propus arestarea la domiciliu ale celor doi. Corespondența cu „agenții” economici ruși Polyakov de pe mail-ul lui, arată anchetatorii DIICOT, are numeroase conversații cu Natalia si Ilya, care sunt sau au fost angajați la Energomash, societatea strategică rusă. În mod repetat Polyakov celor doi le transmite pe mail deconturi privind călătoriile făcute în interesul firmei românești WMV dar el în realitate le trimite ca justificare pentru a obține bani de la compania rusească. În egală măsură, spun sursele noastre, rusul este prezentat de către Polyakov și Munteanu anchetatorilor DIICOT ca fiind reprezentatul Dicom Energy Kazahstan unde se susține că trebuia să ajungă utilajul de mare tonaj. Astfel, explică sursele noastre, din aceste corespondențe electronice ar rezulta faptul că exista o structura organizatorică și financiară bine pusă la punct care în ciuda aparențelor livra în fapt utilaje cu dublă utilizare, parte militară, Belarusului. „Demersurile inculpaților Alexandru Munteau și Evgeni Polyakov în raport cu societățile intermediare (companii paravan) din Kazahstan și India au fost coordonate/supervizate de cetățeanul rus Ilya Yarygin, care este asociat cu diferite funcții în cadrul companiei ENERGOMASH Business Group Federația Rusă, entitate membră a holdingului rus ENERGOMASH, conglomerat din care fac parte inclusiv companii ruse specializate în producția de motoare de rachete, vehicule de lansare și rachete balistice. În fapt, inculpatul Polyakov a susținut în fața procurorului că la momentul efectuării corespondenței pe mail cu Yarygin, acesta nu mai era angajat al acestei companii ruse. În intervalul 2023-2026, inculpatul Evgeni Polyakov a transmis în mod repetat către llya YARYGIN și Natalia KONDRATIEVA, raportări,
Val de audieri în dosarul Vanbet! Fănel Bogos, în centrul anchetei. De la oameni de afaceri și oficiali până la premierul României
Un adevărat val de audieri a avut loc, în ultimele săptămâni, la sediul Direcției Naționale Anticorupție – Serviciul Teritorial Iași, în dosarul „Vanbet”, anchetă în centrul căreia se află omul de afaceri vasluian Fănel Bogos. Printre persoanele audiate se numără inclusiv premierul României, Ilie Bolojan. Val de audieri în dosarul „Vanbet” Dosarul Vanbet a ajuns să implice persoane din mediul de afaceri, administrația locală și centrală, dar și oameni cu funcții importante în politică. Procurorii DNA încearcă să stabilească modul în care s-ar fi făcut demersuri pentru schimbarea conducerii Direcției Sanitar-Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor Vaslui, dar și împrejurările în care omul de afaceri Fănel Bogos ar fi încercat să își rezolve problemele. Fănel Bogos este cercetat, printre altele, pentru cumpărare de influență și instigare la șantaj, iar ancheta vizează presupuse intervenții pentru schimbarea din funcție a conducerii DSVSA Vaslui. Un moment important în evoluția dosarului a fost reprezentat de audierea Cristinei Trăilă, fost secretar general adjunct al Guvernului. Aceasta a fost audiată de două ori, prima dată fiind citată de procurori, iar a doua oară s-a prezentat din proprie inițiativă pentru a da declarații și a aduce clarificări. La a doua audiere, pe 16 septembrie, a stat aproximativ cinci ore în fața procurorilor. Procurorii DNA au dispus, anterior primei audieri, urmărirea penală față de Cristina Trăilă pentru complicitate la folosirea influenței ori autorității în scopul obținerii unor bani, bunuri sau alte foloase necuvenite. Potrivit anchetatorilor, aceasta ar fi sprijinit, în noiembrie 2025, demersurile lui Mihai Barbu, fost lider al PNL Vaslui, pentru exercitarea influenței asupra conducerii ANSVSA. După audierea de la DNA, Cristina Trăilă și-a dat demisia din funcția de la Guvern. Fănel Bogos, audiat la rândul său Și Fănel Bogos a ajuns în repetate rânduri în fața procurorilor DNA Iași. Omul de afaceri vasluian a fost reținut în noiembrie 2025 și, ulterior, arestat preventiv, iar din martie 2026 se află sub control judiciar. La una dintre audieri, Bogos a susținut că discuția pe care a avut-o cu Ilie Bolojan a fost una scurtă și de principiu și a negat că, în cadrul acesteia sau în discuțiile cu alte persoane implicate în dosar, s-ar fi vorbit despre bani. În ultimele săptămâni, procurorii au chemat la audieri mai multe persoane care ar putea avea informații despre relațiile dintre omul de afaceri și persoane din administrația locală sau centrală. Printre cei audiați s-au numărat Ciprian Trifan, președintele Consiliului Județean Vaslui, care a fost chemat la DNA Iași pe 10 septembrie, în calitate de martor. Acesta a stat aproximativ o oră și jumătate în sediul DNA. Unul dintre cele mai importante momente ale anchetei a avut loc vineri, 2 octombrie 2026, când premierul interimar Ilie Bolojan s-a prezentat la sediul DNA Iași. Bolojan a fost audiat în calitate de martor, în legătură cu audiența acordată lui Fănel Bogos la Palatul Victoria în septembrie 2025. Premierul a stat mai bine de două ore în sediul DNA și nu a făcut declarații la ieșire. Audierea lui Bolojan reprezintă unul dintre cele mai importante momente ale anchetei, având în vedere că procurorii verifică inclusiv împrejurările în care Fănel Bogos a ajuns să aibă acces la premier și ce demersuri au urmat acestei întâlniri. Audierile continuă la DNA Iași Luni, 5 octombrie 2026, procurorii DNA Iași au continuat seria audierilor. La sediul instituției au fost chemate pentru audieri Monica Clinciu și Mihnea-Claudiu Drumea, în contextul cercetărilor desfășurate în dosarul „Vanbet”. Monica Clinciu este reprezentant al Secretariatului General al Guvernului, în cadrul Oficiului Național pentru Jocuri de Noroc, și a fost audiată în calitate de martor. De asemenea, Mihnea-Claudiu Drumea, profesor universitar și politician român, care a ocupat funcția de secretar general al Guvernului, cu rang de ministru, în cabinetul lui Marcel Ciolacu, a fost audiat tot în calitate de martor. Seria audierilor a continuat și marți, 6 octombrie, când, începând cu ora 13:00, la sediul DNA Iași a fost audiată Denisa Pelinescu, având funcţia de consilier la Secretariatul General al Guvernului. În ultimele săptămâni, procurorii de la DNA Iași s-au confruntat cu un val de audieri în dosarul „Vanbet”, iar printre aceștia au fost oameni de afaceri, funcționari și politicieni.
Ilie Bolojan și Simina Tănăsescu, chemați astăzi la audieri în Comisia pentru Constituționalitate a Senatului, în ancheta privind întâlnirea lor din august
Potrivit programului publicat de Senat, Comisia pentru Constituționalitate se reunește marți, de la ora 11.00, în Salonul Alb, pentru audieri în cadrul anchetei parlamentare privind întâlnirea dintre Ilie Bolojan și Simina Tănăsescu. Ilie Bolojan este așteptat la ora 11:00, iar Simina Tănăsescu la ora 11:30. În cazul în care președinta CCR nu se prezintă, la aceeași oră este programată audierea unui angajat al Serviciului de Protecție și Pază. De la ora 13.00 sunt chemați președintele Senatului, Mircea Abrudean, directorul Cancelariei președintelui Senatului, directorul Cabinetului acestuia și directorul general al consilierilor președintelui Senatului. Comisia a solicitat și imaginile surprinse de camerele de supraveghere din Palatul Parlamentului în ziua întâlnirii, inclusiv cele de pe căile de acces către biroul președintelui Senatului. Senatul a aprobat pe 24 august declanșarea demersurilor pentru ancheta parlamentară, cu 67 de voturi pentru și 41 împotrivă. Întâlnirea dintre Bolojan și Tănăsescu a avut loc pe 14 august, în biroul președintelui Senatului, Mircea Abrudean, și nu a fost anunțată public în prealabil. Întâlnirea a avut loc cu trei zile înainte ca CCR să analizeze sesizări privind Legea Integrității. Ce au spus Bolojan și Simina Tănăsescu despre întâlnire Atât premierul, cât și președinta CCR au susținut că întrevederea a vizat exclusiv chestiuni administrative și că nu a fost discutat niciun dosar aflat pe rolul Curții Constituționale. Simina Tănăsescu a explicat că întâlnirea a fost legată de nevoia CCR de spații suplimentare pentru desfășurarea activității. Bolojan a respins criticile apărute după întâlnire și a afirmat că „se încearcă să se facă din țânțar armăsar”. Premierul a susținut că întâlnirile dintre reprezentanții instituțiilor sunt firești atunci când trebuie rezolvate probleme administrative și că acest lucru nu înseamnă că sunt discutate cauze aflate pe rol.
Audierile continuă în cazul uciderii lui Charlie Kirk. Procurorii solicită pedeapsa cu moartea pentru bărbatul acuzat
Procurorii își vor prezenta argumentele împotriva bărbatului acuzat de uciderea lui Charlie Kirk, potrivit AP. Audierea începe săptămâna viitoare Audierea preliminară de cinci zile va începe luni. Va fi prima dată când membrii familiei lui Kirk se vor afla în sala de judecată din Utah alături de inculpatul Tyler Robinson . Audierea va fi transmisă în direct. Procurorii care solicită pedeapsa cu moartea vor argumenta că bărbatul acuzat de uciderea activistului conservator ar trebui să fie judecat pentru crimă, arată sursa. Robinson s-a predat după împușcături. Procurorii susțin că i-a trimis și un mesaj text prin care i-a confesat partenerului său. De asemenea, a lăsat un bilet în care spunea că a avut ocazia să o omoare pe una dintre principalele voci conservatoare ale națiunii „și că voi profita”. Nu a pledat înainte de proces Cu toate acestea, el nu a pledat în acest proces, potrivit sursei citate. El este acuzat de crimă agravată în cazul asasinării lui Kirk. Activistul conservator se adresa unei mulțimi de mii de persoane la Universitatea Utah Valley, pe 10 septembrie. Avocații săi nu au comentat cu privire la vinovăția sau nevinovăția sa. Pedeapsa cu moartea este o opțiune în Utah doar atunci când o infracțiune are circumstanțe agravante. Procurorii vor argumenta în cazul lui Robinson că împușcăturile lui Kirk i-au pus în pericol pe ceilalți prezenți. Ce intenționează procurorii Procedura va semăna cu un miniproces. Procurorii intenționează să prezinte probe ADN care să-l lege pe Robinson de arma presupusă a crimei, mărturii ale anchetatorilor, constatările autopsiei, declarațiile martorilor și înregistrarea video a uciderii lui Kirk. Procurorii nu sunt obligați să prezinte toate probele. De asemenea, pot folosi informații secundare sau zvonuri, mai precizează sursa. După încheierea audierii, judecătorul districtual trebuie să decidă dacă trebuie continuat cazul.
Audieri la Curtea Supremă a SUA în privinţa legalităţii tarifelor vamale ale lui Trump
Miliarde de dolari din venituri vamale şi o pârghie cheie în războaiele comerciale ale lui Trump sunt în joc, în timp ce grupul de experţi, dominat de conservatori, s-a confruntat din nou cu încercările republicanilor de a extinde puterile prezidenţiale, transmite AFP. Cei nouă judecători ai Înaltei Curţi analizează modul în care Trump a folosit puterile de urgenţă pentru a impune tarife „reciproce” aproape fiecărui partener comercial al SUA, precum şi taxe care vizează Mexicul, Canada şi China pentru presupusul lor rol în fluxurile ilicite de droguri. Într-o audiere care a durat mai mult de două ore şi jumătate, mai mulţi judecători conservatori, împreună cu cei trei liberali, au pus sub semnul întrebării dacă Legea Internaţională privind Puterile Economice în Situaţii de Urgenţă (IEEPA), invocată de Trump, conferă autoritatea de a impune tarife vamale. „Statutul nu foloseşte cuvântul tarife”, a declarat preşedintele Curţii Supreme, John Roberts, iar impunerea de tarife este echivalentă cu impozitarea, care a fost întotdeauna o „putere fundamentală a Congresului”. Judecătorii au căutat să clarifice dacă Congresul trebuie să acorde o autorizaţie clară pentru politici cu consecinţe economice sau politice semnificative. Decizia instanţei, care ar putea dura luni până va fi pronunţată, nu se referă la tarifele sectoriale impuse separat de Trump, inclusiv pentru oţel, aluminiu şi automobile. Trump a adus rata medie efectivă a tarifelor vamale la cel mai înalt nivel din anii 1930 şi a avertizat în repetate rânduri asupra unor calamităţi dacă atribuţiile sale sunt anulate. O instanţă inferioară a decis în luna mai că acesta şi-a depăşit atribuţiile, iar cazul a ajuns în cele din urmă la Curtea Supremă.
Fost candidat la prezidențiale, audiat după ce ar fi contactat un minor pentru relații intime
Incidentul a fost reclamat de Alexandru Constandachi, cunoscut drept „Justițiarul de Berceni”, care se ocupă cu demascarea agresorilor sexuali din mediul online, citeaza surse judiciare gandul.ro. Tânărul a postat pe rețelele de socializare un videoclip în care Sebastian Popescu discută cu poliția. În imagini se poate auzi unul dintre polițiști explicând că echipajul a fost chemat la fața locului în urma unei sesizări și că urmează să fie efectuate verificări. „Sebastian Popescu, fost candidat la prezidențiale, a încercat să racoleze un minor de 15 ani”, a spus Justițiarul de Berceni pe pagina sa de Facebook. Polițiști din cadrul Secției 27 din Sectorul 3 s-au deplasat la fața locului pentru a discuta cu persoanele implicate. Ulterior, Sebastian Popescu a fost condus la audieri pentru verificări suplimentare și clarificarea situației. Sebastian Popescu, fost candidat la alegerile prezidențiale, a fondat în 2015 Partidul Noua Românie. De-a lungul timpului, a fost implicat în mai multe controverse politice, inclusiv legate de modul în care și-a strâns semnăturile de susținere.