AUR propune un acord al partidelor politice privind controlul migraţiei
Liderul AUR susţine că s-a inspirat din modelul polonez. El propune ca partidele din România să ajungă la un numitor comun în ceea ce priveşte modelul în care poate fi abordată problema migraţiei. „Vom propune ca toate formaţiunile politice să ajungă la un acord privind pactul de migraţie propus de UE”, a transmis George Simion în cadrul unui eveniment AUR. Pactul va fi realizat în urma unei dezbateri naţionale şi va avea forma unui acord precum cel de la Snagov. Declaraţia de la Snagov este un document semnat în 1995 de către liderii partidelor parlamentare din România, care atesta acordul forţelor politice faţă de strategia naţională pentru pregătirea aderării României la Uniunea Europeană. În cadrul evenimentului de luni, George Simion a mai anunţat că în plan european AUR va cere „exceptarea minorilor din aceste schimbări de gen şi din lumea celor care sunt confuzi din acest punct de vedere”. În ceea ce priveşte politica internă, George Simion a transmis că partidul său va depune o moţiune simplă împotriva fiecărui ministru din actualul cabinet şi una împotriva întregului cabinet.
Liderul senatorilor AUR avertizează că datoria României atinge un nou record negativ: statul va împrumuta 259 de miliarde de lei în 2025
Liderul senatorilor AUR, Petrișor Peiu, avertizează că România se confruntă cu un nou record negativ în ceea ce privește împrumuturile de stat. Potrivit acestuia, necesarul de finanțare pentru anul 2025 a crescut de la 232 de miliarde de lei la 259 de miliarde de lei, ca urmare a rectificării bugetare prin care deficitul bugetar este majorat de la 7% din PIB (135 de miliarde de lei) la 8,4% din PIB, adică aproximativ 159 de miliarde de lei. „Suma totală de 259 de miliarde de lei reprezintă combinația dintre deficitul bugetar de anul acesta — 159 de miliarde de lei pe cash — și încă 100 de miliarde de lei datorie veche, care nu poate fi rambursată și este rostogolită prin noi împrumuturi”, explică senatorul AUR. Până în prezent, guvernul a contractat deja 213 miliarde de lei, urmând să mai împrumute încă 46 de miliarde până la sfârșitul anului. Cea mai mare problemă o reprezintă însă dobânzile tot mai ridicate la care statul reușește să se împrumute. „Datoria publică se va dubla în următorii 10 ani” În această săptămână, România a accesat 4 miliarde de euro de pe piețele internaționale: 2 miliarde de euro pe 7 ani, 1 miliard de euro pe 12 ani și 1 miliard de euro pe 20 de ani. Costurile de împrumut sunt ridicate: 5,47% pentru titlurile pe 7 ani, 6,23% pentru cele pe 12 ani și 6,64% pentru cele pe 20 de ani. În plan intern, statul se împrumută și de la populație, prin titlurile Fidelis. Dobânzile oferite cetățenilor sunt de 6,25% pentru euro și 7,8% pentru lei, la maturități de până la 5 ani. În același timp, pe piața bancară, statul plătește 7,39% dobândă pentru titlurile cu scadență la 7 ani și 7,45% pentru cele la 10 ani. „Doar din efectul dobânzilor actuale, datoria publică a României se va dubla în următorii 10 ani”, avertizează Peiu. Acesta adaugă că, pe lângă costul dobânzilor, statul suportă un efect suplimentar de bază de 10-15 miliarde de lei anual, echivalent cu o creștere cu un punct procentual a costurilor de finanțare. La 30 iunie 2025, datoria publică a României a ajuns la 1.041 de miliarde de lei. Dacă ritmul actual al împrumuturilor și al dobânzilor se menține, avertizează senatorul AUR, datoria publică s-ar putea dubla până în anul 2034.
AUR acuză: Raportul privind Lovitura de Stat din România prezentat în Parlament
Raportul privind „Lovitura de Stat din România” pentru perioada 24 noiembrie 2024 – 18 mai 2025 a fost prezentat vineri, 3 octombrie, în Parlament. Documentul analizează modul în care a fost anulat procesul electoral, într-o manieră considerată neconstituţională şi contrară principiilor democratice. Preşedintele AUR, George Simion, a declarat că raportul reprezintă un răspuns la „pseudo-raportul” promovat de preşedintele Nicuşor Dan la Copenhaga şi la „rechizitoriul plăsmuit” de actualul Procuror General. Liderul AUR a mai spus că raportul va fi tradus şi transmis tuturor cancelariilor străine. „Cei care au dat lovitura de stat inventează astăzi tentative de lovituri de stat. (…) Preşedintele Nicuşor Dan întruneşte toate condiţiile pentru a fi suspendat”, a afirmat Simion. La rândul său, preşedintele PNŢCD, Aurelian Pavelescu, a susţinut că raportul dovedeşte „cea mai gravă lovitură de stat realizată vreodată în interiorul Uniunii Europene”. Acesta a criticat deciziile Curţii Constituţionale, invocarea „situaţiei excepţionale” şi justificarea anulării alegerilor prin „războiul hibrid al Rusiei”. „Nu există aşa ceva în Constituţie. Este o agresiune împotriva ordinii de drept şi a democraţiei”, a spus Pavelescu. Prezentarea raportului este însoţită de un apel către cetăţeni de a semna documentul, pentru a-şi asuma concluziile şi pentru a sprijini iniţiativele care, potrivit iniţiatorilor, vizează „revenirea la democraţie” în România.
Kelemen Hunor atrage atenția că amânarea alegerilor în București crește riscul ca AUR să câștige
Întrebat, la Europa FM, dacă este un scenariu realist să se organizeze alegeri în București în această toamnă, Kelemen a spus că „ în momentul în care PSD și cu PNL ajung la un consens, se va face. Dacă nu se va face în noiembrie, se va face în martie”. Referitor la respectarea termenului legal de 90 de zile pentru organizarea alegerilor, liderul UDMR a explicat dificultățile din interiorul coaliției. „Și eu asta spun lor, am spus, haideți, stați la masă. Găsiți voi o soluție și, așa cum v-am spus, dacă ei doi s-au înțeles, ce vrea Fritz, ce vrea Kelemen nu mai are importanță”. „Eu am spus că ar trebui să fie în toamnă. E o greșeală să duci până în primăvară, fiindcă șansele tale scade în 2026”, a spus Kelemen. Liderul UDMR a motivat această poziție prin contextul economic și politic dificil. „Fiindcă va fi o perioadă grea. Facturile cresc, prețul la energie a crescut. Majoritatea e cum e în Consiliu General. Deci toate premisele pentru a ajunge la un rezultat nedorit în București, adică să câștige AUR sau un candidat din zona AUR. Suveranismul crește. Crește dacă rămân alegerile”.
Boris Volosatîi: AUR Moldova rămâne în cursa electorală de la Chișinău
Partidul Alianța pentru Unirea Românilor (AUR) din Republica Moldova nu se retrage din alegerile parlamentare de duminică, a anunțat președintele acestei formațiuni politice, Boris Volosatîi. Acesta a infirmat informațiile transmise vineri de AUR București cu privire la retragerea din cursa electorală a formațiunii politice cu aceeași denumire din Republica Moldova, transmite Agerpres. Vineri, în cadrul unei conferințe de presă, membri ai partidului AUR România au anunțat „retragerea AUR din cursa electorală” pentru alegerile parlamentare din Republica Moldova. Reacția AUR Moldova ‘În cadrul unei conferințe de presă, membri ai partidului AUR România au anunțat ‘retragerea AUR din cursa electorală’ pentru alegerile parlamentare din Republica Moldova. Subliniem cu toată claritatea: AUR România nici nu a fost înregistrat în această competiție electorală. Singurul partid AUR care participă la alegerile parlamentare din Republica Moldova este AUR din Republica Moldova, înregistrat legal la Chișinău, cu conducere proprie, avându-l președinte pe Boris Volosatîi, cu liste proprii de candidați și cu un program politic clar, centrat pe idealul Reîntregirii Neamului Românesc’, a precizat Volosatîi. El mai precizează că AUR din Republica Moldova este un partid independent, nu o filială a AUR România. ‘Vrem să credem că această declarație nu este un gest intenționat de a induce electoratul în eroare, dar considerăm important să reafirmăm adevărul. AUR din Republica Moldova rămâne ferm în cursa electorală și va merge până la capăt’, a adăugat liderul AUR de la Chișinău. Declarația acestuia vine ca reacție la un mesaj transmis vineri de AUR România, potrivit căruia AUR se retrage din cursa electorală din Moldova. ‘În fața unui moment de cotitură pentru românii de peste Prut, decizia noastră este de a nu fragmenta și mai mult votul din data de 28 septembrie. AUR se retrage din această cursă și pentru a nu produce și mai multă dezbinare și a nu dezorienta publicul. Avem simțul datoriei împlinite. Nu vrem să fim acuzați că ne-am implicat în afacerile unui alt stat, chiar dacă acel stat este al doilea stat românesc și trebuie să revină îndată acasă. Urăm succes competitorilor care respectă România și istoria neamului nostru de pe ambele maluri ale Prutului’, se arată pe site-ul partidulaur.ro. Recomandarea autorului: Tensiuni în partidul lui Simion. AUR România a anunțat că se retrage din alegerile din Moldova, dar filiala de peste Prut susține că „rămâne în cursă”
AUR din Republica Moldova contrazice declarațiile de la București: Nu ne retragem. Nu suntem o filială a AUR România
În urma declarațiilor făcute vineri la București, prin care AUR a anunțat „retragerea din cursa electorală” pentru alegerile parlamentare din Republica Moldova, AUR din Republica Moldova a transmis într-un comunicat că „AUR România nici nu a fost înregistrat în această competiție electorală”. AUR din Republica Moldova transmite că este „o formațiune independentă” și „nu o filială a AUR România”, precizând că este succesor de drept al Partidului Popular Românesc, înregistrat la Ministerul Justiției al Republicii Moldova în decembrie 2013. „Singurul partid AUR care participă la alegerile parlamentare din Republica Moldova este AUR din Republica Moldova, înregistrat legal la Chișinău, cu conducere proprie, avându-l președinte pe Boris Volosatîi, cu liste proprii de candidați și cu un program politic clar, centrat pe idealul Reîntregirii Neamului Românesc”, se arată în comunicat. Partidul de la Chișinău afirmă că își concentrează campania pe problemele majore ale societății, precum „sărăcia, exodul populației, lipsa locurilor de muncă, pensii și salarii mizere, nesiguranța”. În același timp, conducerea formațiunii de la Chișinău spune că speră ca decizia de la București „nu este un gest intenționat de a induce electoratul în eroare”. Ce a transmis formațiunea lui George Simion Partidul Alianța pentru Unirea Românilor (AUR) a anunțat vineri retragerea din competiția electorală din Republica Moldova, programată pentru 28 septembrie. Potrivit unui comunicat al formațiunii, decizia a fost luată pentru a nu fragmenta votul românilor de peste Prut și pentru a evita dezbinarea și dezorientarea publicului. „Partidul Alianța pentru Unirea Românilor anunță ieșirea din competiția electorală din Republica Moldova. Deși am fost acuzați de vrute și nevrute, în fața unui moment de cotitură pentru românii de peste Prut decizia noastră este de a nu fragmenta și mai mult votul din data de 28 septembrie. AUR se retrage din această cursă și pentru a nu produce și mai multă dezbinare și a nu dezorienta publicul. Avem simțul datoriei împlinite! Nu vrem să fim acuzați că ne-am implicat în afacerile unui alt stat, chiar dacă acel stat este al doilea stat românesc și trebuie să revină îndată acasă! Urăm succes competitorilor care respectă România și istoria neamului nostru de pe ambele maluri ale Prutului!”, a transmis AUR.
CCR judecă miercuri sesizările AUR împotriva pachetelor de legi asumate de Guvernul Bolojan
Parlamentarii AUR au atacat la CCR legile privind stabilirea unor măsuri de redresare și eficientizare a resurselor publice și pentru modificarea și completarea unor acte normative, privind eficientizarea activității unor autorități administrative autonome, pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.109/2011 privind guvernanța corporativă a întreprinderilor publice, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative și pentru stabilirea unor măsuri în domeniul sănătății. „Alianța pentru Unirea Românilor a depus la Curtea Constituțională patru sesizări de neconstituționalitate împotriva pachetelor de legi impuse prin angajarea răspunderii Guvernului Bolojan, fără dezbatere parlamentară, fără consultarea românilor și fără un vot democratic. Prin această manevră, puterea executivă a confiscat rolul Parlamentului și a călcat în picioare principiile fundamentale ale statului de drept. Analiza proiectelor adoptate prin această procedură abuzivă arată un tablou alarmant: încălcări constituționale de o gravitate excepțională, un atac sistematic asupra separației puterilor în stat și o tentativă deliberată de concentrare a puterii legislative în mâinile Guvernului”, potrivit unui comunicat de presă. Potrivit reprezentanților AUR, invocarea „urgenței” pentru justificarea procedurii excepționale reprezintă „o minciună instituțională”. „Probleme precum deficitul bugetar excesiv sau criza din sănătate nu au apărut peste noapte. Ele datează de ani de zile, timp în care guvernele succesive au refuzat să acționeze pe cale democratică. Crearea artificială a urgenței și folosirea ei ca pretext pentru a ocoli Parlamentul reprezintă o fraudă constituțională și o sfidare a principiului bunei-credințe. În consecință, AUR speră ca judecătorii Curții Constituționale să respingă în integralitate aceste proiecte și să transmită un semnal ferm că democrația românească nu poate fi desființată prin artificii legislative. România nu poate fi împinsă spre autoritarism de un guvern care confundă responsabilitatea cu abuzul de putere”, se menționează în finalul comunicatului. Toate cele patru moțiuni de cenzură depuse de AUR, POT și SOS au fost respinse.
Petrișor Peiu (AUR): Oricât de mult ar crește veniturile, statul își crește cheltuielile și mai mult
Petrișor Peiu susține că măsurile ordonanței-trenuleț nu au fost respectate, iar actualele măsuri de reducere a cheltuielilor și creșterea taxelor nu își dovedesc eficiența, lovind sectoarele vitale ale economiei. Peiu: Anul acesta ar fi trebuit să avem o reducere a deficitului bugetar cu 2% din PIB „Oricât de mult ar crește veniturile, statul reușește să-și crească cheltuielile și mai mult. Inflația anul acesta, după luna august, este mai mult decât dublă față de cea care a fost prognozată. Statul a avut și are, acum, venituri suplimentare de 2% din PIB ca urmare a eliminării facilităților pentru salariații din IT, construcții, agricultură și industria alimentară, ca urmare a reducerii plafonului pentru încadrarea la plata impozitului pe cifra de afaceri, la microîntreprinderi și ca urmare a creșterii impozitului pe dividende și a aplicării altor cote TVA decât cele care erau aplicate. (…) Anul acesta ar fi trebuit să avem o reducere a deficitului bugetar cu 2% din PIB. Cu toate acestea avem fix aceeași pondere a deficitului bugetar după șapte luni, ca și anul trecut, și avem în termeni nominali 5 miliarde de lei în plus la deficitul bugetar”, afirmă Petrișor Peiu. Înghețarea anvelopei salariale, soluție ratată Senatorul AUR susține că această situație este cauzată de neaplicarea înghețării anvelopei salariale din sectorul public care ar fi redus deficitul bugetar: „Guvernul nu a înghețat anvelopa salarială din sectorul public. Această măsură simplă ar fi putut să rezolve o mare parte din deficitul bugetar, înghețarea anvelopei salariale conform legii.” Peiu spune că Guvernul Bolojan tergiversează rectificarea bugetară întrucât ar expune public situația actuală. „Guvernul evită rectificarea bugetară, pentru că rectificarea bugetară ar însemna să vină cu poza actuală. Și în consecință, nivelurile de dobândă la care se împrumută România sunt cu 0,75 de puncte mai mari decât erau anul trecut”, a mai spus liderul senatorilor AUR. Senatorul AUR a subliniat că promisiunile asumate de coaliția de guvernare în momentul aprobării legii bugetului pe anul 2025 nu au fost respectate. „PIB-ul pe primul trimestru este 48% din ce a fost programat, atenție, în condițiile unei rate a inflației duble. Creșterea economică nici gând să ajungă la 2,5%. Deocamdată, după primul trimestru, este 1,4% pe date oficiale și prognoza de creștere economică scade. Rata inflației de la începutul anului a fost de 8,1%. De la începutul anului, atenție, nu anualizată, rata anuală anualizată a inflației 9,9%”, a afirmat senatorul AUR. Cheltuieli în creștere Peiu a explicat că în ciuda faptului că veniturile la bugetul general consolidat au crescut cu 39 de miliarde de lei, cea mai mare contribuție de aproximativ 12 miliarde de lei provenind de la încasările CAS și CASA, cheltuielile statului au crescut cu 44,6 miliarde de lei. „De unde vin aceste cheltuieli suplimentare? 10 miliarde de lei în plus cheltuială cu dobânda. 18,8 miliarde de lei în plus asistență socială, 7,3 miliarde de lei în plus cheltuieli cu personalul. Asta este la șapte luni. Dacă ne ducem pe tot anul, vom avea cheltuieli cu personalul 12-13 miliarde de lei în plus față de anul trecut, la care se adaugă cei 32 de miliarde de lei cu care au crescut anul trecut cheltuielile cu personalul, deși aceste cheltuieli trebuiau înghețate. Și avem 2,4% din PIB numai din creșterea ilegală a cheltuielilor cu personalul”, a adăugat Petrișor Peiu. Liderul grupului de la Senat a atras atenția că ministrul de finanțe nu a specificat cu exactitate care va fi noua țintă a deficitului: „Ministrul de Finanțe a anunțat o nouă țintă de deficit, peste 8% din PIB, dar asta poate să însemne și 8,99%, nu a specificat.” Datoria publică crește mai rapid decât deficitul Petrișor Peiu a explicat că prognoza FMI de creștere economică cu 1% este foarte puțin probabilă, iar datoria publică crește într-un ritm mai alert decât deficitul bugetar din cauză că România plătește dobânzi foarte ridicate. „Refinanțarea ne costă foarte scump, pentru că datoria publică crește mai rapid decât crește deficitul bugetar. Datoria publică crește mai rapid decât crește deficitul bugetar. De ce se întâmplă asta? Pentru că în fiecare săptămână România plătește rate scadente, luate pe o dobândă de 2-3% și le plătește împrumutându-se cu o dobândă de peste 7%, 7,4-7,5%. Deficitul bugetar, 76 de miliarde de lei la 7 luni, dar doar pe primele 5 luni am deficitul bugetar 70 de miliarde de lei. Și cu 10-15 miliarde de lei crește deficitul bugetar în fiecare lună. Deci, deficitul bugetar crește mult mai încet decât crește datoria publică”, a spus senatorul. Liderul grupului AUR de la Senat a adăugat că Guvernul trebuia să respecte legea 69 din 16 aprilie 2010 privind responsabilitatea fiscal-bugetare, invocând articolul 13, pentru ca deficitul bugetar să fi fost astăzi redus. „Dacă anul trecut Guvernul aplica legea responsabilității fiscal-bugetare, practic am fi avut anul trecut un deficit cu 32 de miliarde de lei mai puțin, anul acest am fi avut un deficit cu 44-45 de miliarde de lei mai puțin din însumarea cheltuielilor cu personalul crescut de anul trecut și anul acela. Dacă aplicam legea și înghețam cheltuielile bugetare, nu dădeam pe nimeni afară, nu închideam niciun șantier, nu creșteam normele profesorilor, nu făceam nimic, aveam un deficit bugetar cu 2% din PIB mai mic, asta dacă nu punem și veniturile suplimentare ca urmare a creșterilor de impozite”, încheie Peiu.
Membru al partidului AUR își anunță demisia, pe un câmp, cu acuzații grave la adresa lui Simion: pactizarea cu Nicușor Dan, trădare și falsă luptă alături de Georgescu
Sergiu Mihalcea, fostul candidat AUR pentru Senat, cel care câștigase alegerile în Ilfov, dar a rămas în afara Parlamentului la redistribuire, și-a anunțat demisia din AUR. Și nu oricum, ci printr-un mesaj video, filmat undeva pe câmp și îmbrăcat elegat, ca orice politician care se respectă. Mai mult, Mihalcea a citit cu voce tare și cu intonație fiecare motiv în parte care l-a influențat să ia această hotărâre irevocabilă, acuzându-l pe fostul său șef de partid, George Simion, de fapte grave și mai puțin grave, precum „comportament ridicol, trădare, lipsă de patriotism și comportament politic inadecvat”. Mesajul transmis prin intermediul filmarii a fost publicat integral și în descrierea acesteia, pe pagina sa oficială de Facebook. „Anunț ieșirea din partidul A.U.R. și delimitarea totală față de dl. George Simion. Motivele sunt: 1. Trădarea dlui George Simion. Eu am câștigat, spre uimirea multora, locul de Senator, în Ilfov, prin votul masiv și neașteptat al oamenilor, la alegerile Parlamentare 2024. Cel care m-a vândut, pe mine și pe toți votanții AUR din Ilfov, a fost chiar George Simion. Așa a ajuns în Senat, candidata USR. ,,Redistribuirea mandatelor pentru Parlament” este ocazia sistemului securistic de a discredita votul oamenilor. Antonie Iorgovan, părintele Constituției României, a spus întotdeauna că redistribuirea este păstrată doar ca sefii de partide să își impună interese personale. În loc să apere ceea ce a câștigat un om asemenea mie, care a câștigat în fieful Ilfov, dl. Simion a tăcut și m-a trădat! Așa cum a tăcut și când presa m-a făcut pe nedrept pro-rus, eu având pregătire în totalitate NATO! Așa cum nu a făcut nimic când am dus cu succes campania în apărarea ,,Institutului Cantacuzino” și a vaccinurilor românești, în fața mafiei militare PNL. Nu l-a intersat nici atunci când am apărat recuperarea casei în care a fost închis Mihail Eminescu. 2. Pactizarea cu adversarul în campania Alegerilor Prezidențiale. Dl. Nicușor Dan a avut în dl. George Simion cel mai puternic agent electoral. Probabil, din cauza patimilor santajabile, din cauza incapacității politice ori din cauza nebuniei falsului succes de unul singur, candidatul pe care l-am susținut a pierdut alegerile trădând întreaga mișcare suveranistă! ÎN ROMÂNIA NU A AVUT LOC NICIO LOVITURĂ DE STAT. În 2024, A AVUT LOC O LOVITURĂ DE TEATRU. 3. Direcția ridicolă în care dl. Simion duce partidul AUR, bătându-și joc de toate principiile pe care le poate avea o persoană rațională și cu bun simț. a) Aglutinarea de imaginea dlui Călin Georgescu și pelteaua falsei lupte pentru libertate o consider cu un cuvânt românesc obiectiv: o panaramă! Nu vreau să fac parte din așa ceva, nici măcar indirect. În plus, sunt împotriva unui spectacol ridicol folosind credința și patriotismul! b) Mimarea opoziției. Dau doar un exemplu: la învestirea Guvernului Bolojan, liderul AUR a solicitat să iasă toți parlamentarii AUR din Sala de Plen. Aceasta nu este atitudine de politician matur sau responsabil! Acest circ îl faci dacă ți-e frică de votul propriilor parlamentari care ar fi votat și împotriva directivei tale! Prin astfel de heirupisme, istoria nu a consemnat că un număr foarte mare de parlamentari și-a dat vot negativ, ci să s-a făcut show pentru niște camere de luat vederi. c) Direcția propagandei pe care o impune dl. George Simion cazului Charlie Kirk. Doar cine nu urmărește ce se petrece în media din Statele Unite poate achesa la așa ceva! S-a demonstrat în SUA că Charlie Kirk era sponsorizat de către miliardarii din jurul premierului israelian. Se petrece o falie gravă în politica americană! Tragedia morții sau execuției lui Charlie Kirk trebuie tratată de un politician român responsabil cu înțelepciune. Nu să impui României, politica externă a unui stat străin prin declarații și atitudini extremiste în ba a ,,luptei pentru apărarea libertății” ! Cu așa ceva nu pot să fiu de acord și nu vreau să am legătură! Ies din politică, din acest tip de politică, pentru a rămâne o voce echilibrată și liberă, așa cum am fost și înainte de a intra în politică! Am fost rugat timp de un an jumătate să accept să intru alături de AUR. Eu nu am bătut la ușa nimănui! Un singur gând, la final. Nu poți să lupți pentru libertate, când nu te manifești ca persoană liberă, oriunde ești. În familie, în patrie, în credință! La partid, la serviciu sau pe stradă! Viața merge înainte!”, se arată în mesajul postat de viitorul fost membru AUR.
Și-a dat demisia din AUR. Ce reproșuri și acuze îi aduce unul dintre cei mai vechi colaboratori lui George Simion
„Anunț ieșirea din partidul A.U.R. și delimitarea totală față de dl. George Simion”, își anunță demisia Sergiu Mihalcea, fostul candidat AUR pentru Senat, câștigător la alegerile din Ilfov, dar rămas în afara Parlamentului la redistribuire, într-un clip postat pe facebook. Mihalcea îi reproșează liderului AUR mai multe lucruri, printre care și acelea că „dl. Nicușor Dan a avut în dl. George Simion cel mai puternic agent electoral” sau „Aglutinarea de imagine a dlui Călin Georgescu și pelteaua falsei lupte pentru libertate o consider cu un cuvânt românesc obiectiv: o panaramă!” Sergiu Mihalcea se „delimitează total de George Simion” pe care-l consideră direct vinovat pentru că a pierdut mandatul de senator de Ilfov, deși a fost ales „prin votul masiv și neașteptat al oamenilor”. RECOMANDAREA AUTORULUI: Simion, pentru Gândul: „Emmanuel Macron, în acest moment, este destul de mult într-o situație similară cu a lui Klaus Iohannis” AUR intră în cantonament, pentru viitoarele alegeri/George Simion: „Avem datoria să obținem cel puțin 50%”