Miruță: Soluțiile lui Ilie Bolojan sunt instrumentul rațional la boala existentă
Miruță a subliniat, miercuri seara, la Digi24, că datoria națională a crescut „exponențial în ultimii doi ani” și că prioritatea Guvernului este să stopeze viteza acestei creșteri. El a argumentat că, deși nepopulare, măsurile fiscale luate pe termen scurt au fost necesare pentru a obține rapid resurse. Ministrul a explicat că Executivul nu a avut timp să taie imediat cheltuielile masive, astfel că a fost nevoit să majoreze temporar unele taxe. Guvernul a cerut mediului privat să fie „solidari” și să accepte „să mai creștem o tură niște taxe”, deoarece „singura soluție să iei bani de azi pe mâine este să crești niște taxe”. „Datoria României a tot crescut” „Domnul Bolojan este instrumentul rațional la boala existentă. Boala existentă este o datorie care a crescut exponențial în ultimii doi ani, pe care trebuie să o oprim. Trebuie să oprim viteza de creștere… Convingerea mea e că este bine și nu există de fapt o altă variantă. Pentru că populist poți să spui că vei avea mâine pe card, începând de mâine, de două ori mai mulți bani. De unde? Că am văzut filmul ăsta de vreo 20 de ani în România și datoria României a tot crescut”. El a adăugat că a respins abordările populiste, deoarece experiența ultimilor 20 de ani a demonstrat că promisiunile de îmbogățire rapidă au dus doar la creșterea datoriei, fără investițiile justificate. Cu privire la propunerea de reducere a cheltuielilor salariale, ministrul a criticat ferm varianta simplistă de a scădea salariile tuturor angajaților cu 10%, deoarece aceasta „pedepsește omul care muncește la una cu cel care nu muncește”. Miruță a anunțat că la ministerul Economiei va fi implementat un „template” de evaluare a performanței, pe care îl va pune la dispoziția celorlalte ministere. Scopul este de a măsura capacitatea și volumul de muncă al fiecărui angajat.
Sindicaliștii din Parlament îi cer lui Bolojan politici economice coerente în loc de austeritate
Sindicatul Funcționarilor Publici din Senatul României, Sindicatul Personalului Contractual din Senatul României, Sindicatul Șoferilor din Senatul României și Sindicatul Salariaților din Camera Deputaților i-au transmis premierului Ilie Bolojan că măsurile recente de ajustare fiscale sunt „dureroase pentru oameni” și „irelevante pentru buget”. „În contextul recentelor măsuri de ajustare fiscală – creșterea TVA-ului, reducerea unor drepturi salariale și tăieri de personal – devine tot mai evident că aceste decizii nu au produs efectele scontate asupra echilibrării bugetului de stat, ci, dimpotrivă, au accentuat scăderea puterii de cumpărare a populației. Potrivit ultimelor raportări economice, marile companii semnalează o scădere semnificativă a vânzărilor, un indicator clar al diminuării consumului intern și al tensiunilor crescânde din economie. Cifrele vorbesc singure: Din totalul de 89,8 miliarde lei cheltuieli de personal, măsurile de reducere a drepturilor salariale aplicate în 2025 aduc economii de doar aproximativ 1,3 miliarde lei. Cu alte cuvinte, mai puțin de o jumătate de procent din cheltuielile totale de personal — o economie nesemnificativă pentru buget, dar profund resimțită de oameni”, spun sindicaliștii. În acest context, o categorie puternic afectată o reprezintă angajații din Parlamentul României. „Deși lucrează într-una dintre cele mai importante instituții ale statului – organul legislativ al țării, garant al echilibrului democratic – acești oameni se confruntă cu o salarizare sub media din sistemul bugetar, în pofida complexității și responsabilității activității desfășurate. După valurile de disponibilizări inițiate în perioada mandatului lui Ilie Bolojan, resursele umane au fost considerabil reduse, iar sarcinile de serviciu au crescut, generând frustrare și demotivare. Creșterile constante ale prețurilor la utilități, alimente și servicii, coroborate cu diminuarea veniturilor, au dus la o scădere vizibilă a nivelului de trai, afectând moralul și performanța angajaților unei instituții esențiale pentru funcționarea democrației”, mai spun sinsicaliștii Aceștia îi transmit lui Bolojan că adevăratele măsuri economice de substanță, care ar putea contribui la stabilitatea bugetară și relansarea economică, sunt altele: combaterea eficientă a marilor rețele de evaziune fiscală; sprijinirea microîntreprinderilor și IMM-urilor; revizuirea scutirilor și privilegiilor fiscale nejustificate; digitalizarea completă a administrației fiscale (ANAF); reformarea sistemului de achiziții publice, pentru eliminarea risipei și creșterea transparenței. „Este momentul ca Guvernul să înlocuiască măsurile contabile de moment cu politici economice coerente, care să genereze creștere reală, nu austeritate fără rezultat. Reducerea veniturilor celor care muncesc nu este o soluție, ci un pas înapoi pentru întreaga societate. Un efect insignifiant pentru bugetul de stat, dar devastator pentru oamenii care trăiesc din aceste venituri. Problemele bugetare nu se rezolvă prin sacrificarea celor mai vulnerabili, ci prin curajul de a reforma cu adevărat – de sus în jos – acolo unde risipa și ineficiența chiar contează”, mai arată sindicatele.
Sindicatele fac bilanțul realizărilor Guvernului Bolojan: taxe mai mari, concedieri și același deficit bugetar
Federația Națională a Sindicatelor din Administrație (FNSA) atacă dur politicile economice și administrative adoptate de Guvernului României. Sindicatele au întocmit o listă de 10 mari „realizări” ale Guvernului condus de Ilie Bolojan în doar 4 luni. Deși au crescut taxele, s-au făcut concedieri și s-a lărgit baza de impozitare, deficitul bugetar este la același nivel ca anul trecut. FNSA acuză Guvernul Bolojan că a declanșat un adevărat haos în economia și administrația României, după doar 4 luni de la preluarea guvernării. Aceștia spun că sacrificiile impuse românilor, de la concedieri până la creșterea TVA nu au produs nicio îmbunătățire seminifcativă pentru situația bugetară. Pe lângă situația bugetară, Federația acuză Guvernul pentru concedierile masive din administrația locală. Liderii coaliției de guvernare au căzut de acord cu reducerea a 10% din personal în 700 de primării din țară. Practic vor fi desființate peste 13.000 de posturi din administrația locală, în timp ce reducerea numărului de parlamentari se va face abia din 2028. De asemenea, sindicatele acuză Guvernul pentru măsurile de austeritate care nu au avut un efect vizibil asupra scăderii PIB-ului. Produsul Intern Brut al României a scăzut cu doar 0,08% în primele 9 luni ale anului. „Domnule prim-ministru Ilie Bolojan, cum explicați faptul că după patru luni de tăieri, concedieri și creșteri de taxe, deficitul bugetar pe primele nouă luni ale anului 2025 a ajuns la 5,39% din PIB, aproape identic cu cel de anul trecut (5,47%), pentru aceeași perioadă?” Cum arată lista FNSA cu cele 10 „realizări” ale Guvernului Bolojan Deficit bugetar aproape identic cu cel de anul trecut, deși s-au introdus taxe noi și s-au făcut concedieri. Patronatele din construcții anunță disponibilizarea a 50.000 de oameni, pentru că investițiile publice sunt blocate și economia este în cădere liberă. Numărul firmelor în insolvență a crescut cu 35% în ultimele 12 luni, potrivit platformei de analiză RisCo. Guvernul anunță înghețarea salariilor bugetarilor și a pensiilor pentru anul 2026, prin vocea ministrului de Finanțe, Alexandru Nazare. Aproape 2 milioane de lucrători plătiți cu salariul minim vor rămâne cu veniturile înghețate. Datoria publică a depășit 57% din PIB. Dobânzile plătite de România în 2025 se ridică la 11 miliarde de euro. Inflația reală depășește 10%, de peste trei ori mai mare decât media Uniunii Europene. Au fost tăiate bursele studenților. Mamele, veteranii de război și alte categorii vulnerabile au fost incluse la plata contribuției pentru sănătate (CASS). Guvernul este blamat și pentru concedierile și reducerea de cheltuieli făcută „pe hârtie”, timp în care povara taxelor și a creșterilor cade pe umerii românilor. „Guvernul face concedieri și reduce cheltuielile doar pe hârtie, în timp ce povara taxelor și a creșterilor cade pe umerii românilor. Statul este acuzat că nu a realizat un plan de reformă ci un dezastru administrativ și social în care populația devine victima guvernării incoerente.” RECOMANDAREA AUTORULUI: Cum plătim cu toții dobânzi mai mari din cauza împrumuturilor Guvernului Bolojan Ieri ungurii, azi bulgarii. România a ajuns GLUMA economiștilor de la Sofia, după ce presa maghiară a râs de noi. În Bulgaria, stabilă economic și cu moneda euro aproape adoptată, specialiștii spun în cor: „Nu vrem să ajungem ca România!” Ce îi sperie pe vecini la cuplul Nicușor-Bolojan
Marii câștigători ai CRIZEI economice. Companiile care au sfidat măsurile lui Bolojan. Economist: E vremea rechinilor
Orice criză ascunde o oportunitate, ne spun speakerii motivaționali. Experții economici sunt de aceeași părere, astfel că există și domenii care au profitat de măsurile de austeritate draconice decise de Guvernul Bolojan. Companiile care au plusat în acest an de criză economică au avut o spectaculoasă creștere a afacerilor. Economia continuă să resimtă din plin efectele pachetelor fiscale ale Executivului condus de Ilie Bolojan: inflație galopantă, creșterea taxelor și impozitelor, a salariului minim pe economie și a costurilor operaționale ale companiilor. Număr record de companii intrate în insolvență, în anul austerității Experții avertizează că lanțurile economice sunt expuse unui mare risc în mai multe domenii, de la comerț la transporturi și construcții, scrie Profit.ro. Doar în primele 5 luni ale anului au intrat în insolvenţă aproape 2.800 de firme, o cifră uriașă, care arată dimensiunile recesiunii economice. Potrivit celor mai recente date, din septembrie 2025, numărul dosarelor de insolvență a crescut aproape de marja de 1.000, în creștere față de luna august, și cu 63% peste nivelul aceleiași perioade a anului 2024. Sursă foto: Pixabay Ținând cont și de factorii regionali, presiunea fiscală și dificultatea cu care firmele mici, în special, s-au adaptat creșterii impozitelor pe profit și pe cifra de afaceri, multe companii românești se confruntă cu o agravare a situației, arată datele platformei de analiză financiară RisCo.ro. „Economia românească merge cu frâna de mână trasă” Într-un comentariu în exclusivitate pentru Gândul, expertul economic Adrian Negrescu a detaliat cauzele pentru care companiile, în special cele cu capital românesc, sunt foarte expuse crizei economice. „Economia românească merge cu frâna de mână trasă. Companiile sunt afectate tot mai mult de cadrul fiscal, de costurile din ce în ce mai mari la utilități – în special curentul electric – și de lipsa unor măsuri concrete menite să tempereze inflația, care este cea mai mare problemă în momentul de față pentru majoritatea companiilor românești. Cei care suferă acum sunt companiile blocate financiar, care s-au expus prea mult în această perioadă, nu au anticipat evoluția cursului, creșterea inflației, de măsurile fiscale. N-ar trebui să ne facem iluzii că suntem pe linia de plutire, în multe sectoare resimțim efectele unei recesiuni economice din ce în ce mai puternice”. Logistica și infrastructura sunt marii câștigători ai crizei Totuși, în pofida acestui tablou pesimist, există și companii înfloritoare. În viziunea analistului economic Adrian Negrescu, companiile cu fler și curaj au profitat de domeniile unde protagoniștii nu au știut să se adapteze recesiunii. În consecință, au injectat masiv capital și au speculat oportunitățile existente pe piață. „Multe dintre companii s-au adaptat acestor vremuri, anticipând aceste evoluții economice. Și-au restructurat activitățile, în acest moment au renunțat la pedala de frână și apasă puternic pe accelerație. Sunt tot mai multe șanse, mai ales în zona de logistică și depozitare, unde din ce în ce mai mulți antreprenori privesc cu optimism criza economică. Pentru unii e o perioadă plină de provocări, pentru alții una de oportunități. Se știe foarte bine că în astfel de perioade reușești să dezvolți business-uri, să câștigi cote de piață cum nu poți într-o perioadă de creștere economică. Se fac investiții ca niciodată în ultimii 5 ani Cred că e o perioadă în care adevărații manageri reușesc să-și salveze companiile, să le repună pe un cadru economic stabil. Cei care închid sunt cei care nu au reușit să anticipeze soluțiile salvatoare. Da, economia suferă, din cauza blocajului financiar, dar aceste lucruri puteau fi anticipate. Cei care se lamentează că o duc rău, din punctul meu de vedere n-au făcut un minim de demers pentru a-și proteja firma, a-și reduce expunerile și a căuta soluții pemtru a trece de perioada aceasta de criză pe care o anticipam cu toții. Fac un studiu pentru Sierra Quadrant și pot să vă spun că e o perioadă foarte bună pentru anumite sectoare de economie. Se fac investiții în logistică și infrastructură cum n-au mai fost în ultimii 5 ani. Atât capital românesc, cât și străin. Cine investește acum intră pe niște nișe de piață în care au dispărut firmele slab capitalizate, companiile care n-au știut să se adapteze. E vremea rechinilor”, a explicat expertul economic pentru Gândul. RECOMANDĂRILE AUTORULUI: Anul austerității pune pe butuci industria românească. În 2025 s-au închis fabrici emblematice, număr dublu de ȘOMERI față de 2024. Economist: În 2026 va fi adevăratul examen al Guvernului Adevăratele scumpiri se vor vedea la anul. Ce ne așteaptă în 2026
Cristian Socol: Măsurile de austeritate adâncesc deficitul și frânează economia României
Profesorul universitar Cristian Socol a analizat execuția bugetară pe luna septembrie, prima lună în care pot fi evaluate efectele măsurilor de corecție fiscal-bugetară. Concluzia sa: „Este bine, se văd rezultatele măsurilor de austeritate, de corecție” — însă tonul este ironic, pentru că indicatorii economici arată o înrăutățire semnificativă a situației bugetare. Potrivit lui Socol, deficitul bugetar este relativ același ca pondere în PIB, dar mai mare cu 6,3 miliarde lei în valoare nominală față de anul trecut. În ciuda înghețării salariilor și pensiilor, a tăierii sporurilor și a majorării TVA, accizelor și altor taxe, România înregistrează o deteriorare a echilibrului fiscal. Veniturile din TVA cresc sub nivelul inflației, ceea ce indică o scădere a consumului În septembrie, deficitul lunar a fost de 16,1 miliarde lei, în creștere față de 9,9 miliarde lei în august. Veniturile fiscale au încetinit semnificativ: dinamica lor a coborât de la 11% la 8 luni la 10,7% la 9 luni. Veniturile din TVA cresc sub nivelul inflației, ceea ce indică o scădere a consumului, în timp ce veniturile nefiscale au fost susținute punctual de încasarea impozitului pe profit de la BNR. Cheltuielile cu dobânzile au crescut cu 50% față de anul trecut (+13,3 miliarde lei), în timp ce investițiile finanțate din buget sunt mai mici cu 2,6 miliarde lei. Creșterea investițiilor totale vine aproape exclusiv din fonduri europene, care acoperă 94% din majorare. Deși Guvernul a promis menținerea unui nivel ridicat al investițiilor, execuția arată că doar 55% din sumele bugetate au fost cheltuite până la finalul lunii septembrie, ceea ce face improbabilă realizarea integrală a planului. „Motoarele creșterii economice sunt în cădere, iar pachetele de ajustare fiscal-bugetară nu se văd în încasări structurale mai mari la buget. Efectul contracționist al măsurilor asupra economiei reale este mai puternic”, a explicat Socol. Socol propune reformă fiscală reală și impozit progresiv Profesorul avertizează că România are noroc de fondurile europene, fără de care investițiile ar fi stagnat. În rest, bugetul continuă să se bazeze în principal pe taxarea muncii, nu pe impozitarea capitalului. Soluțiile propuse de Cristian Socol sunt implementarea rapidă a Programului de Relansare Economică propus de PSD, raționalizarea cheltuielilor publice printr-o reformă reală, bazată pe date și analize, nu pe concedieri arbitrare, introducerea impozitului progresiv și a unui sistem fiscal echitabil și crearea unor criterii clare de performanță pentru ANAF, axate pe reducerea evaziunii și recuperarea arieratelor bugetare. „Cu toate măsurile de austeritate, cu toate creșterile de taxe și eliminările de facilități, deficitul persistă. Economia reală dă semne de slăbiciune, iar austeritatea a adâncit problemele în loc să le rezolve”, a conchis Cristian Socol.
Mihai Fifor, atac la adresa premierului Bolojan: Mergem încet, dar sigur, cu capul în zid
„Europa merge înainte. România, aflată în Bolojan retrograd, accelerează pe contrasens”, a notat Fifor, duminică, pe Facebook. Social-democratul a aminti că, la Congresul Socialiștilor Europeni de la Amsterdam, premierul Spaniei, Pedro Sánchez a făcut apel la construirea unei Europe a echității și demnității, care „investește în oameni, nu îi pedepsește”, pledând pentru un salariu minim comun la nivelul Uniunii Europene. „În timp ce la Amsterdam se vorbea despre creștere și echitate socială, despre salariu minim european, la București premierul Ilie Bolojan are un singur crez: înghețarea salariilor și a pensiilor până la finalul anului 2026”, a mai punctat Fifor. Președintele PSD Arad atrage atenția că România se confruntă cu cea mai ridicată inflație din Uniunea Europeană și cu o contracție severă a consumului intern, în timp ce salariul minim rămâne printre cele mai mici din UE. „Europa lui Sanchez vorbește despre salariu minim comun, despre drepturi sociale și protecție a cetățenilor. România aflată în zodia Bolojan vorbește despre tăieri, plafonări și austeritate de Bihor pe pâine. Concluzia? Mergem încet, dar sigur, cu capul în zid. Singurul care vede „reforme” e dibaciul cârmaci de la Oradea, care continuă să creadă că pedala austerității duce la prosperitate și dezvoltare. FIecare zi pierdută pe acest drum greșit înseamnă o Românie mai departe de Europa, care investește în oameni – și mai aproape de recesiune”, a conchis Fifor.
Nicușor Dan, solidar cu măsurile de austeritate ale lui Bolojan. Ajută bugetul țării cu 17,5 milioane lei
Înaintea adoptării proiectului de rectificare bugetară, președintele țării, Nicușor Dan, anunță că returnează suma de 17,5 milioane de lei din creditele bugetare destinate Administrației Prezidențiale. Din „solidaritate cu cetățenii”, transmite Palatul Cotroceni. Administrația Prezidențială spune că a transmis oficial Ministerului Finanțelor decizia de a returna 17.500.000 lei din creditele bugetare alocate inițial în anul 2025, în cursul lunii septembrie. „În contextul măsurilor de responsabilizare fiscală asumate de Guvernul României și al nevoii generale de reducere a cheltuielilor bugetare, Administrația Prezidențială își onorează angajamentul anunțat în luna iulie de Președintele României, Nicușor Dan. În cursul lunii septembrie, cu ocazia rectificării bugetare, Administrația Prezidențială a transmis oficial Ministerului Finanțelor decizia de a returna 17.500.000 lei din creditele bugetare alocate inițial în anul 2025. Această reducere semnificativă reflectă angajamentul Președintelui față de un stat mai suplu, mai eficient și solidar cu cetățenii. Deși obiectivul inițial era o reducere de 20 de milioane de lei, suma de 17,5 milioane de lei reprezintă un efort real, rezultat al unei analize riguroase a cheltuielilor instituției”, transmite Administrația Prezidențială. Nicușor Dan: Știu că pentru mulți români vremurile sunt grele „Nu vorbim doar despre simboluri. Vorbim despre decizii administrative responsabile, despre gesturi concrete care contează atunci când vine vorba de banul public. Este o contribuție reală la echilibrul bugetar și un semnal de solidaritate cu toți cetățenii României”, spune președintele Nicușor Dan. „În luna iulie am spus că Administrația Prezidențială va contribui la efortul de austeritate printr-o reducere reală a propriului buget, nu prin gesturi simbolice. La rectificarea bugetară publicată ieri, am transmis Guvernului că Administrația Prezidențială returnează 17,5 milioane de lei din bugetul alocat pentru anul 2025. Asta înseamnă aproximativ 17% din creditele bugetare, o reducere serioasă, rezultat al unei analize atente a cheltuielilor instituției”, continuă șeful stautului. Nicușor Dan adaugă că „știe că pentru mulți români vremurile sunt grele” și crede că statul trebuie să dea primul exemplu de responsabilitate”. „E normal ca și Administrația Prezidențială să participe la acest efort colectiv. Nu putem cere eforturi de la oameni fără ca statul să fie primul care le face. Nu e un gest politic, e o chestiune de bun-simț. Mergem înainte cu un angajament ferm pentru un stat mai suplu, mai eficient și mai aproape de oameni”. Administrația Prezidențială își va continua evaluarea internă a costurilor, în vederea menținerii unui standard înalt de eficiență administrativă, fără a afecta funcționarea instituției sau angajamentele internaționale ale României, mai arată sursa citată. Foto: Facebook + Shutterstock
Au fentat austeritatea lui Ilie Bolojan! Fondurile pentru polivalenta SF din Brașov, care costă 73 de milioane de euro, nu au fost tăiate!
Sala Polivalentă din Brașov, o construcție SF care costă 73 de milioane de euro, a fentat austeritatea impusă de premierul Ilie Bolojan, ca măsură de reducere a deficitului bugetar în cursul acestui an. Motivul pentru care construcția impresionantei săli (cu o capacitate totală de 11.200 de locuri) merge mai departe este dat de gradul avansat al lucrărilor, de peste 70%. Proiectul amplu este realizat cu fonduri de la Compania Națională de Investiții (96,5%) și de la bugetul local, dinspre primărie (3,5%), iar la lucrări participă trei companii din România (MIS Grup Bistrița, Electrogrup Cluj, EnergoSteel ART Brașov) și una din Turcia (Yeningun Insaat). Potrivit presei locale, unele federații deja și-au anunțat intenția clară de a organiza competiții internaționale în noua sală, construită pe terenul fostului Stadion Municipal din cartierul Bartolomeu. Sala Polivalentă din Brașov a scăpat de tăierea de fonduri după anunțarea austerității lui Bolojan Sala Polivalentă din Brașov, o construcție impresionantă cu un cost pe măsură, de 73 de milioane de euro, a scăpat de tăierea de fonduri de la investiții, una dintre măsurile de austeritate impuse de Ilie Bolojan pentru reducerea deficitului bugetar cu care se confruntă România în acest moment. Potrivit lui Narcis Florescu, șeful de șantier de la polivalenta SF, proiectul se bucură de sprijinul Companiei Naționale de Investiții, de unde vine cea mai mare parte a fondurilor, iar un alt motiv pentru care lucrarea merge mai departe este dat de gradul în care se află executarea acestor lucrări. „Avem sprijinul CNI în acest sens și, de altfel, ar fi foarte greu de gestionat în acest moment lucrări de conservare. Ar costa destul de mult. Per total, ne aflăm la circa 70% cu întregul complex”, a declarat Florescu pentru GSP. Viitorul complex sportiv are o clădire circulară, cu două săli integrate, una cu o capacitate de 10.059 de locuri, cea de-a doua cu o capacitate de 1.152 de locuri, care poate fi folosită pentru încălzire sau competiții de o anvergură mai mică, De asemenea, clădirea va fi înconjurată de un parc, cu spații verzi, zone pietonale, piste de biciclete și alei străjuite cu copaci. „S-au făcut lucrările de zidărie în sala mare, pe toate nivelurile. Suntem la peste 95% la acest capitol. Au mai rămas deschise doar anumite zone unde vor veni echipamente foarte mari. De asemenea, compartimentările de gips carton au ajuns acum la un procent de 75% din proiect”, a mai spus șeful de șantier. Încă un pas făcut la Satu Mare pentru proiectul noului stadion! Cum se va numi noua arenă și suma estimată construcției Jocuri de lumini pe fațada Polivalentei Potrivit lui Florescu, partea exterioară a sălii polivalente va avea o eleganță specială, iar la acest lucru va contribui atât confecția metalică de fațadă, când și sursele de lumină LED, care vor permite efectuarea de jocuri de lumini. „Am început confecția metalică de fațadă, un element extraordinar din punct de vedere arhitectural. Va arăta fantastic la final. Va conține o colecție de panouri policarbonat, în care vor fi integrate surse de lumină LED, cu alimentare individuală. Astfel, se va putea face o programare automatizată, care va permite efectuarea unor jocuri de lumini deosebite”, a mai spus Florescu. În ceea ce privește finalizarea acestei ample lucrări, termenul este întârziat cu aprozimativ un an față de ceea ce se anunțase inițial. Astfel, constructorii estimează că polivalenta va fi gata la sfârșitul anului 2026, iar această întârziere a fost cauzată de o serie de complicații pe partea de instalații, care a presupus reproiectarea circuitelor. Sala polivalentă din Brașov a fost concepută să poată găzdui competiții multisport (tenis de câmp, tenis de masă, baschet, handbal, futsal, badminton, volei, box, gimnastică, tir, haltere, scrimă, karate, judo, dans sportiv), concerte, congrese, simpozioane sau vernisaje. Construcția este structurată pe patru niveluri: subsol, parter, mezanin și etajul 1. Reamintim că BT Arena din Cluj, cea mai mare sală polivalentă din țară, a fost gazdă pentru multe dintre confruntările de Fed Cup (actualmente Billie Jean King Cup), în care a evoluat România. Ultima dispută care a avut loc la Cluj a fost în 2021, cu Italia, din anul următor s-a schimbat formatul competiției.
Prof. Mircea Coșea trage un semnal de alarmă asupra măsurilor de austeritate adoptate de Guvernul Bolojan. Vom intra în criză economică
Profesorul în economie Mircea Coșea trage un semnal de alarmă asupra măsurilor de austeritate adoptate de Guvernul Bolojan. Într-o intervenție televizată, profesorul a susținut că o criză economică ar prinde contur în România. De asemenea, a mai precizat faptul că un asemenea eveniment social prin care este relevat declinul economic ar putea să survină peste câteva săptămâni. Profesorul în economie Mircea Coșea avertizează cu privire la măsurile de austeritate adoptate de Guvernul Bolojan. În cadrul unei intervenții televizate, a precizat faptul că „ceea ce a făcut Guvernul Bolojan până acum” conduce către „începutul crizei economice”. „Niciodată nu se iese din criza bugetară dând povara pe populații. Niciodată nu se scad veniturile. Ceea ce a făcut guvernul Bolojan până acum, a făcut de fapt începutul crizei economice. N-am avut nici taifun, n-am avut nici invazii, n-am avut nimic. Totul vine din măsurile acestui guvern”, a precizat profesorul Mircea Coșea la Realitatea Plus. Profesorul în economie Mircea Coșea: „Vom intra în criză economică” „Vom intra în criza economică. Asta ce înseamnă? Scăderea bruscă a consumului, scăderea bruscă a veniturilor, creșterea inflației. Toate lucrurile astea vor veni în 3 sau 4 săptămâni. Măsuri de scoatere la vânzare a activelor românești, care sunt românești sub o formă, să zicem, intelectuală… Listarea la bursă este o chestiune care nu se face în crize niciodată. Pentru că prețurile cresc, deci vinzi puțin”, a mai spus profesorul în economie Mircea Coșea. Autorul recomandă: Ce spun economiștii despre TAXA de 10% pe veniturile din PUBLICITATE ale marilor platforme. „Probabil cea mai bună soluție din ceea ce se poate găsi” Visul „casă, dulce casă”, transformat în chirie pe viață. „Orice se poate întâmpla în piața IMOBILIARĂ. Nu toți dezvoltatorii sunt «rechini»” Alexandru Rogobete prezintă noile modificări din proiectul de Ordonanță: A fi manager într-un spital nu este un bonus, ci o mare responsabilitate Ipocrizia AUSTERITĂȚII! 1 mil. € pentru un concert la Oradea. Alte milioane aruncate pe evenimente, în super-anul electoral care l-a adus pe Bolojan la București Sursă foto: captură video Youtube
Un milion de euro din bani publici aruncați sub ipocrizia AUSTERITĂȚII și alte milioane cheltuite pe evenimente. Radiografia anului electoral care l-a adus pe Bolojan la București
Austeritatea este laitmotivul guvernului Bolojan, însă pare să fie ignorată când vine vorba de cheltuielile locale. Primăria Oradea a direcționat sume importante din bugetul orașului pentru un spectacol de câteva ore: mai precis 1 milion de euro, printre alte sume importante. Premierul Ilie Bolojan a criticat vehement risipa făcută de primării pentru organizarea de concerte și spectacole. Asta deși anul trecut, în timp ce era președintele Consiliului Județean (CJ) Bihor, omul său de la Primăria Oradea organiza un concert de un milion de euro, în noiembrie 2024, an electoral, scrie Gândul. Economia României dădea și în anul 2024 semne de oboseală, inflația exploda și deficitul bugetar devenea din ce în ce mai amenințător. Însă asta nu l-a împiedicat pe protejatul lui Ilie Bolojan, actualul edil al Oradiei, să scoată o avere din bugetul primăriei. Primarul „nășit” de Bolojan la Oradea Concertul a fost finanțat de Primăria Oradea, condusă de Florin Alin Birta, succesorul lui Bolojan pe scaunul de edil și unul dintre apropiații actualului premier. Pe 17 noiembrie 2024, tenorul italian a urcat pe scena Arenei din Oradea. Concertul tenorului Andrea Bocelli a fost organizat de APTOR – Asociația pentru Promovarea Turismului din Oradea și Regiune Visit Oradea și de Primăria Oradea, reprezentând o ediție specială a festivalului Sounds of Oradea. APTOR: 4,5 milioane de euro din bugetul local. Bolojan a luat, Bolojan a dat Această asociație a fost răsfățată de Primăria Oradea cu un buget de 22.033.215 lei, sumă care a fost mărită în două rânduri, cu încă 800.000 de lei, până la sfârșitul anului 2024. De menționat că Asociația s-a ocupat ani la rând, de pe vremea mandatelor lui Bolojan ca primar, de promovarea imaginii orașului și, implicit, de imaginea edilului. Evenimentele organizate de Primăria Oradea au fost promovate intens în presa locală cu fonduri de la bugetul de stat, Ilie Bolojan cumpărându-și astfel liniștea și construindu-și liniștit legenda. Prin APTOR au fost derulate multe campanii, inclusiv în presa națională și cu ajutorul unor influenceri, care au consolidat, în timp, imaginea primarului Bolojan. Revenind la concertul de aproape 1 milion de euro, în documentul din care Gândul prezintă extrase în exclusivitate se pot observa și cifrele legate strict de festivalul Sounds of Oradea, care se ține, de regulă, la mijlocul lunii iunie. În 2024, festivalul avusese deja loc între 14-16 iunie. Deși concertul susținut de Andrea Bocelli a avut loc abia cinci luni mai târziu, a fost prezentat ca o ediție specială a festivalului Sounds of Oradea. Din documentul consultat de Gândul reiese că organizatorii își propuseseră să obțină 2,5 milioane de lei din vânzările de bilete și din sponsorizări. Biletele s-au vândut peste așteptări, însă sponsorizările nu au fost cele scontate, astfel încât suma veniturilor a fost cu 200.000 mai mică decât estimările APTOR, așa cum rezultă din rectificarea bugetului Asociației. Orădenii au plătit de două ori Evenimentul a costat 4,6 milioane de lei, din care 2,1 milioane de lei – potrivit informațiilor din presa locală – urmau să fie oferiți de APTOR. Cum veniturile din bilete și sponsorizări au fost cu 0,2 milioane de lei mai mici, APTOR a ajuns să plătească 2,3 milioane de lei. Bani proveniți din bugetul Primăriei Oradea. Asta înseamnă că orădenii care au venit să-l vadă pe Andrea Bocelli au plătit de două ori. O dată la casa de bilete și a doua oară la direcția de taxe locale, acolo unde banii obținuți din impozitele lor, mai exact 500.000 de euro, au fost folosiți pentru a finanța concertul. Aceștia măcar s-au bucurat de spectacolul faimosului tenor. Însă peste 150.000 de orădeni au plătit acest concert fără să știe, fără să participe, fără să vrea.