România are cel mai mare TVA la carte din UE – 11% | În timp ce editurile se sufocă, veniturile din jocuri de noroc sunt taxate cu 4%
Creșterea prețurilor la cărți în România nu mai compensează reducerea volumelor vândute. Cele mai importante 101 de edituri românești au avut o cifră de afaceri de 186,2 milioane de euro în 2025, potrivit Forbes România. Era cu numai 1,5% peste nivelul anului anterior. De la 1 august 2025, în timpul guvernului Bolojan, TVA pentru cărți a crescut de la 5% la 11%, o măsură care făcea parte dintr-un pachet de măsuri fiscale mai amplu, adoptat în vara acestui an. Ce a însemnat TVA de 11% la carte? Experiența editorilor e aceasta: consum de carte mai slab, cumpărători mult mai selectivi, librării cu mari dificultăți financiare, edituri cu reduceri de proiecte cu risc comercial ridicat. Cifra de afaceri a editurilor, indicată de Forbes nu arată o creștere a consumului de carte, ci reflectă doar creșterea prețurilor, care compensează volumul scăzut al vânzărilor. Creșterea costurilor pentru hârtie, transport și distribuție au redus și ele spațiul de manevră al editurilor. Strânse cu ușa de măsuri fiscale sufocante, editurile merg pe o sfoară la înălțime, pe poante și fără sistem de protecție. Asta în timp ce Codul Fiscal prevede scutiri de TVA la pariuri, loterii și alte forme de jocuri de noroc. Nici editurile nu se mai aruncă la titluri, nici cititorii să cumpere Niciodată, guvernele României nu au avut o relație de iubire cu domeniul cultural, se știe, dar acea majorare cu 11% a TVA la cărți a strâns lanțul aflat deja la gâtul editurilor încă și mai mult. Reprezentanții pieței de carte descriu o creștere a precauției cititorului, care e mai interesat de promoții și reduceri. Editurile, la rândul lor, devin mai prudente cu titlurile și se orientează către cele cu succes comercial ușor de anticipat, cu risc redus. Pentru editor, un tiraj mare înseamnă un risc mai mare dacă vânzarea încetinește. Pentru librar, stocul nevândut înseamnă capital blocat. Pentru cumpărător, un preț mai mare înseamnă că aceeași sumă poate cumpăra mai puține cărți. O strategie de precauție excesivă Forbes notează că stocurile s-au acumulat în depozitele editurilor, iar lichiditățile disponibile s-au redus. Într-o industrie în care producția precede cu mult încasarea integrală a banilor, acest lucru poate deveni o problemă de cash-flow la fel de importantă ca scăderea vânzărilor. Este un mecanism firesc într-o piață în care capitalul este mai greu de recuperat. Un editor care nu poate conta pe un volum suficient de mare de vânzări are mai puține motive să investească în tiraje mari sau în autori noi fără un public deja format. Pe termen scurt, această strategie poate proteja bilanțul unei edituri. Pe termen lung, însă, ea poate reduce diversitatea ofertei dacă devine regula întregii industrii. Aici apare una dintre problemele culturale ale crizei economice: o piață care penalizează tot mai sever riscul comercial poate deveni mai puțin dispusă să publice cărți care au nevoie de timp pentru a-și găsi cititorii. Frankfurt 2028 poate aduce o oportunitate, dar nu e o soluție România va fi Țară Invitată de Onoare la Târgul de Carte de la Frankfurt din 2028. Pentru industria editorială, evenimentul poate avea o miză importantă: vizibilitate internațională pentru autori români, drepturi de traducere și noi relații comerciale. Efectul economic al participării va depinde însă de pregătirea sectorului în următorii doi ani. Un eveniment internațional poate crește vizibilitatea autorilor și editurilor românești, dar nu poate rezolva problemele interne ale pieței: numărul redus de cititori, distribuția, costurile ridicate și finanțarea insuficientă. Cum stă Franța cu piața de carte Spre deosebire de România, Franța are o piață editorială de aproape 3 miliarde de euro și vinde anual peste 400 de milioane de exemplare. În 2025, editurile franceze au avut o cifră de afaceri de 2,883 miliarde de euro, în scădere cu 0,6% față de anul anterior. Au fost vândute 419,6 milioane de exemplare, cu 1,5% mai puține decât în 2024. Față de 2019, ultimul an înaintea pandemiei, piața franceză este cu 2,8% mai mare în valoare, dar cu 3,6% mai mică în volum. România are cel mai mare TVA la carte din UE. E urmată de Austria, cu 10% România nu este singura țară europeană care taxează cartea, dar cota de 11% introdusă în 2025 o plasează peste nivelul aplicat în mai multe piețe importante ale continentului. Franța taxează cartea cu 5,5%, Germania cu 7%, Italia și Spania cu 4%, Polonia cu 5%, în timp ce Marea Britanie și Irlanda aplică o cotă zero. Diferența nu spune, de una singură, cât de mult citește o populație sau cât de sănătoasă este o industrie editorială. Arată însă că statele europene folosesc foarte diferit fiscalitatea în cazul unui produs pe care legislația europeană îl include explicit între bunurile pentru care pot fi aplicate cote reduse de TVA. O estimare, realizată pe baza datelor financiare pentru codul CAEN 5811, indică pentru România o cifră de afaceri de 221 de milioane de euro în 2024 pentru activitatea de editare a cărților. Dacă sunt incluse și alte activități de editare, valoarea ajunge la 261 de milioane de euro. Cea mai mare distanță dintre cele două piețe nu se află în bilanțurile editurilor, ci în comportamentul cititorilor. România nu citește Potrivit Eurostat, în 2022, 29,5% dintre românii cu vârsta de cel puțin 16 ani au declarat că au citit cel puțin o carte în ultimele 12 luni. Media Uniunii Europene a fost de 52,8%. În Franța, indicatorul Eurostat a fost mult mai ridicat: proporția persoanelor care citesc mai mult de 10 cărți pe an era de 3,1% în România, față de 19,8% în Franța. Aceste cifre schimbă perspectiva asupra pieței. O industrie editorială nu depinde doar de prețul unei cărți, ci și de numărul persoanelor care cumpără cărți și de frecvența cu care o fac.
Șase țări UE cer tăieri de sute de miliarde de euro din viitorul buget al Uniunii Europene. Germania vrea austeritate și la Bruxelles
Germania, Danemarca, Țările de Jos, Austria, Finlanda și Suedia au transmis, într-o declarație comună, că bugetul de aproape 2.000 de miliarde de euro propus de Comisie pentru perioada 2028-2034 ar trebui redus „într-o manieră echilibrată”, informează Reuters și Bloomberg. Cancelarul Friedrich Merz i-a găzduit joi, la Berlin, pe omologii săi din Țările de Jos, Danemarca, Austria, Finlanda și Suedia, pentru a-și coordona pozițiile, în condițiile în care liderii UE urmăresc să finalizeze până la sfârșitul anului planul pentru bugetul aferent perioadei 2028-2034. „Într-un moment în care practic toate statele membre trec printr-un proces dureros de consolidare fiscală, bugetul UE nu poate face excepție”, au transmis cele șase țări într-o declarație comună. „Uniunea Europeană trebuie să facă alegeri clare și să își redefinească prioritățile în cadrul bugetului, la fel cum facem și noi la nivel național”, au adăugat acestea. Germania a cerut tăieri de 400 de miliarde de euro din bugetul UE Solicitarea celor șase țări vine după ce Germania ceruse deja reducerea bugetului UE. În iunie, Berlinul a propus tăieri de aproximativ 400 de miliarde de euro, avertizând că actualul plan bugetar este prea costisitor. Cele 27 de state membre ale UE intensifică negocierile dificile privind finanțarea blocului comunitar, marcate de mult timp de dispute legate de cheltuielile pentru domenii precum Politica Agricolă Comună și fondurile de coeziune destinate regiunilor mai sărace. Bugetul UE, denumit Cadrul Financiar Multianual (CFM), trebuie aprobat în unanimitate de toate statele membre. Declarația a fost publicată în timp ce președintele Consiliului European, Antonio Costa, efectuează un turneu în capitalele UE pentru a discuta cu guvernele despre posibilitatea ajungerii la un acord.
Povestea turnătoriei care a realizat clopotul Catedralei Naționale. Cum a supraviețuit peste 400 de ani și s-a reinventat cu ajutorul tehnologiei
Înființată în 1599, turnătoria de clopote Grassmayr, o afacere de familie, este condusă acum de frații Johannes și Peter Grassmayr. În perioada Renașterii, la sfârșitul Evului Mediu, existau sute de turnători de clopote în Europa, în timp ce astăzi au mai rămas doar câteva pe întreg continentul. Secretul succesului familiei Grassmayr stă în tenacitatea combinată cu inovația, precum imprimarea 3D, scanarea, laserele și aplicațiile de simulare pe computer. „Anumite lucruri sunt exact așa cum erau acum 400 de ani. Dar am inovat foarte mult. Mai ales în ultimii 20 de ani, ne-am schimbat foarte mult”, a declarat Johannes Grassmayr pentru AP. Ciclul de producție pentru realizarea unui clopot durează între trei și patru luni. În trecut, curățarea și lustruirea unui clopot proaspăt turnat reprezentau 30% din timpul total de producție. În prezent, cu ajutorul uneltelor moderne, acest proces durează doar o zecime din timp. Secrete din procesul de producție Grassmayr păstrează secrete unele dintre cele mai inovatoare etape ale procesului de producție, cum ar fi o cameră specială în care clopotele sunt curățate cu un aparat de șablare de înaltă presiune, dar și aplicațiile specializate folosite pentru a calcula sunetul fiecărui clopot în parte. Chiar și cu ajutorul tehnologiei moderne, procesul de proiectare și realizare a matrițelor pentru un clopot de mari dimensiuni poate dura până la șase luni. Provocări de-a lungul secolelor Proprietarii spun că industria de fabricare a clopotelor se află sub presiune, deoarece se construiesc tot mai puține biserici, ceea ce modifică cererea de clopote. Creșterea costurilor energetice din cauza războiului din Ucraina nu ajută, iar costurile cu forța de muncă au crescut cu 30% de la pandemia din 2020. Totuși, principalul factor de cost al unui clopot nou turnat rămâne prețul materialelor. Cele mai bune clopote necesită bronz de înaltă calitate, al cărui preț era de 8 euro pe kilogram în urmă cu câțiva ani și care a ajuns acum la 23 de euro. Pentru a menține afacerea pe linia de plutire, familia s-a orientat din ce în ce mai mult către restaurarea clopotelor vechi, adesea cu ajutorul tehnologiilor moderne. Cum au ajuns clopotele Catedralei Naționale să fie fabricate în Austria Clopotele fabricate de Grassmayr se găsesc în peste 100 de țări, de la Japonia până în Statele Unite. Unul dintre cele mai mari clopote turnate aici a fost destinat Catedralei Naționale din București, România. Turnat în 2016, acesta are o înălțime de 3,3 metri și cântărește peste 25 de tone. O altă creație, cu o greutate de 15 tone, atârnă într-o biserică de pe Muntele Tabor din Israel. Patriarhia Română a încredințat însărcinarea de a turna cele șase clopote ale Catedralei Naționale firmei Grassmayr. Sfințite în 2018 Potrivit agenției de știri a Patriarhiei, Basilica, clopotul mare a fost turnat în 11 noiembrie 2016, iar celelalte cinci au fost turnate în data de 21 aprilie 2017. Greutatea însumată a celor șase clopote ale Catedralei este de 33 tone. Clopotele au ajuns în România în data de 19 mai 2017, fiind aduse de la turnătoria Grassmayr după ce au fost testate sonor și acordate. În 3 septembrie 2018, Patriarhul Daniel a săvârșit slujba de sfințire a celor șase clopote ale Catedralei Naționale, aflate la sol, iar în ziua următoare acestea au fost ridicate și montate în turla clopotniței de pe fațada de vest, la o înălțime de 60 metri. Sunetul acestora poate fi auzit pe o rază de 15 km, în special la evenimentele și sărbătorile importante.
O țară din UE vrea să mărească durata serviciului militar, în contextul războiului din Ucraina: Condițiile de securitate s-au schimbat fundamental
O țară din UE intenționează să mărească durata stagiului militar de la șase la nouă luni, în contextul actual generat de războiul din Ucraina. Potrivit Reuters, este vorba despre Austria, care în același timp încearcă să-și consolideze și să-și echipeze mai bine armata. De zeci de ani, forțele armate ale Austriei au servit mai degrabă ca o formă de protecție civilă, acționând în timpul dezastrelor naturale sau efectuând patrule la frontieră pentru a intercepta imigranții ilegali, mai degrabă decât pentru a opri avansul trupelor străine. „Condițiile de securitate s-au schimbat fundamental în ultimii ani, luni și săptămâni. Visul unei păci durabile în Europa s-a spulberat cel târziu odată cu războiul de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei”, a declarat cancelarul Christian Stocker în cadrul unei conferințe de presă, potrivit Reuters. El a menționat și faptul că noile amenințări includ atacurile hibride și războiul cibernetic. „Aceste evoluții arată clar că Austria trebuie să-și asume într-o măsură mai mare responsabilitatea pentru propriile capacități de autosuficiență și protecție a populației”, a adăugat el, potrivit sursei citate. Bărbații au de ales între serviciul militar și o alternativă civilă de nouă luni În prezent, bărbații din Austria au posibilitatea de a alege, de obicei în jurul vârstei de 18 ani, între serviciul militar și o alternativă civilă de nouă luni, în cadrul căreia lucrează, de regulă, în instituții precum serviciul de ambulanță. Acum, Guvernul austriac a declarat că intenționează să ofere posibilitatea prelungirii așa-numitului serviciu civil cu două luni, pe bază voluntară. În plus, guvernul intenționează să treacă la un model de rezerviști pentru serviciul militar. Cu toate acestea, modificările necesită adoptarea unei legi cu o majoritate de două treimi în parlament, pentru care guvernul are nevoie de sprijinul opoziției.
Un fermier și-a îmbrăcat oile în armură pentru a alunga lupii. Invenția i-a deranjat pe oameni
Un fermier și un inventator austrieci au ajuns în mijlocul unui scandal din cauza unui costum de protecție neobișnuit pentru oi, potrivit publicației Wochenblatt. Inventatorul a realizat un costum cu țepi metalici care are rolul să apere oile în fața atacurilor lupilor. Bărbatul, în vârstă de 72 de ani, susține că a lucrat ani de zile la dezvoltarea costumului protector. Dispozitivul acoperă mare parte din corpul oilor și este prevăzut cu țepi orientați spre exterior, concepuți pentru a împiedica lupii să provoace răni fatale în timpul atacurilor. El spune că a început să lucreze la costum după ce numărul lupilor a crescut foarte mult în regiunea în care locuiește. Fermierul și inventatorul au provocat un imens scandal Invenția, prezentată drept o soluție pentru coexistența dintre crescătorii de animale și prădătorii sălbatici, a atras atenția autorităților și a organizațiilor pentru protecția animalelor. O sesizare anonimă a semnalat faptul că o oaie a fost „plasată într-o plasă de sârmă ghimpată pentru a nu fi mâncată de lupul cel rău”. Ulterior, a izbucnit un întreg scandal, iar împotriva fermierului și a inventatorului au fost depuse plângeri. Ei sunt acuzați de încălcarea legislației privind bunăstarea animalelor și a prevederilor referitoare la creșterea animalelor. O organizație pentru protecția animalelor a cerut verificarea efectelor pe care costumul le are asupra oilor și a cerut interzicerea utilizării acestuia. Mai mulți experți au respins argumentele inventatorului susținând că prin purtarea costumului se poate provoca suferință inutilă oilor. Cazul a reaprins dezbaterea din Austria privind metodele de protejare a turmelor și echilibrul dintre conservarea faunei sălbatice și interesele crescătorilor de animale.
Cum vrea Peter Magyar vrea să readucă Imperiul Austro-Ungar pe harta Europei
Viitorul premier al Ungariei, Peter Magyar, a declarat că una dintre prioritățile sale este consolidarea cooperării regionale, în special cu Austria. „Am împărțit o țară, iar Austria este un partener economic cheie al Ungariei. Vreau să consolidez relația dintre Ungaria și Austria din motive istorice, dar și culturale și economice”, spune viitorul șef al Guvernului de la Budapeste, potrivit publicației Politico. Fuziunea formatelor Visegrad și Slavkov Planul lui Magyar urmărește crearea unui bloc mai puternic al Europei Centrale în interiorul Uniunii Europene, alături de lideri cu viziuni similare. Anterior, premierul desemnat a propus fuziunea Grupului de la Visegrad, format din Ungaria, Polonia, Cehia și Slovacia, cu formatul Slavkov, constituit din Austria, Cehia și Slovacia. Primele vizite externe Ca semnal al acestei strategii, primele vizite externe ale noului lider maghiar vor avea loc la Varșovia și Viena. Magyar ar putea să folosească întâlnirea cu premierul Poloniei, Donald Tusk, pentru refacerea relațiilor Budapesta – Bruxelles și deblocarea fondurilor europene, întrucât una dintre principalele teme ale campaniei lui Magyar a fost dezghețarea fondurilor europene. Magyar urmărește accesarea unor sume importante pentru Ungaria, inclusiv deblocarea a 18 miliarde de euro din fonduri europene, accesul Budapestei la inițiativa SAFE și oprirea sancțiunilor europene în valoare de un milion de euro pe zi pentru nerespectarea legislației comunitare în domeniul migrației. Relația cu Austria rămâne pilonul central al acestui demers. Cu investiții de peste 11.7 miliarde de euro în economia Ungariei și 134.000 de cetățeni maghiari care lucrează în țara vecină, cele două economii sunt interconectate profund. Poziția față de Ucraina Cu toate aceste, inițiativa propusă de Peter Magyar ar putea să fie afectată de poziționarea statelor privind susținerea față de Ucraina. În timp ce Austria și Polonia susțin activ asistența financiară pentru Kiev, Ungaria lui Magyar, deși a promis să oprească blocajul sprijinului acordat Ucrainei, așa cum a făcut predecesorul său, Viktor Orban, Magyar a menținut o atitudine rezervată față de acest subiect. Împreună cu Cehia și Slovacia, Ungaria a ales să nu participe la pachetul de împrumuturi de 90 de miliarde de euro pentru Ucraina.
Raționalizarea carburanților în benzinării și limită de viteză de 80 km/h. Care sunt șoferii români afectați de acest scenariu negru
Raționalizarea carburanților în benzinării și limită de viteză de 80 km/h. Care sunt șoferii români afectați de acest scenariu negru. Una din țările care se pregătește pentru o criză severă a carburanților este Austria. În Austria sunt – potrivit celui mai recent recensământ – peste 150.000 de români. Statistic vorbind, dacă 1 din 2 are carnet de conducere, înseamnă deja 75.000 de români afectați de măsuri precum raționalizarea carburanților în benzinării și limită de viteză de 80 km/h. Scenarii sumbre În Europa, tot mai multe state pun la cale un plan de urgență pentru eventuale lipsuri de carburanți. Se discută despre alimentarea limitată și viteze reduse pe drumuri. O altă țară care ar putea lua măsuri similare Austriei este Marea Britanie. Sub eticheta unui plan numit „National Emergency Plan for Fuel”, scrie ziarulromanesc.at, se află măsuri clare în cazul unei crize, precum raționalizarea carburanților la benzinării și limitarea generală de viteză la 80 km/h. În Marea Britanie, prețul benzinei a ajuns la 1,66 euro pe litru, iar la motorină la 1,88 euro, cel mai ridicat nivel din ultimele 18 luni. La rândul ei, Germania a reacționat deja prin eliberarea unei părți din rezervele strategice de petrol. Și aici sunt analizate măsuri de stabilizare a prețurilor la benzinării și limitarea fluctuațiilor externe. Țara care a introdus deja o limită zilnică pentru alimentare este Slovenia. Transportul global de petrol, blocat Unul din factorii principali care alimentează incertitudinea și panica este situația din Strâmtoarea Ormuz, o rută vitală pentru transportul petrolului la nivel global. Pe măsură ce conflictul din Iran continuă, riscurile legate de aprovizionare sunt tot mai mari, iar țările din Europa iau în calcul cele mai negre scenarii. Autorul recomandă:
Cel puțin 5 persoane au murit într-o serie de avalanșe în vestul Austriei
Poliția din Tirol a anunțat că cinci schiori au fost prinși, vineri, într-o avalanșă de o anvergură de 450 de metri, în satul Saint Anton am Arlberg din Alpii Tirolieni., declanșată la o altitudine de peste 2.000 de metri. Printre cei cinci schiori ale căror trupuri au fost recuperate se aflau un american și un polonez, iar o altă tânără austriacă de 21 de ani a fost rănită, fiind transportată de urgență la spital, potrivit poliției, citată de Associated Press. Zeci de salvamontiști, medicii de ambulanță, dar și pompieri, dar și patrule canine au fost mobilizați să intervină pentru căutări. Tot vineri, în stațiunea Nauders din sud-estul Austriei, un turist german în vârstă de 41 de ani, dar și fiul său de 16 ani au fost prinși într-o avalanșă. Adolescentul supraviețuit și a reușit să sune autoritățile, însă tatăl său a murit. În Klösterle, un turist elvețian care mergea cu snowboardul pe munte, în afara pistei, a murit într-o avalanșă, potrivit poliției. „Ninsorile recente atrag în prezent mulți oameni în munți, chiar și în afara pârtiei. Este dureros că am înregistrat deja mai multe avalanșe soldate cu răniți și victime”, a declarat Guvernatorul regiunii Tirol, Anton Mattle, într-un comunicat de presă. Potrivit prefecturii, alte peste 30 de incidente cu avalanșe au fost raportate numai în acest sfârșit de săptămână. În ultima lună, peste 11 persoane și-au pierdut viața, prinse în avalanșe. Prefectul a precizat că nu se anunță o situație mai bună nici pentru ziua de duminică, pentru că vremea rămâne schimbătoare. Prefectura din regiunea Tirol a anunțat că ninsorile intense din ultima săptămână au dus la acumulări ale stratului de zăpadă de până la 1,5 metri. Combinate cu vremea vânturoasă, dar și un strat slab de nămeți, condițiile creează un risc ridicat de avalanșe.
Record în domeniul feroviar. Cea mai lungă conexiune subterană va avea peste 60 km și va costa 8,5 miliarde de euro
Cea mai lungă conexiune subterană va permite trenurilor să circule între orașele Innsbruck din Austria și Fortezza din Italia, potrivit Express. Costul estimat al construcției se ridică la suma uimitoare de 8,54 miliarde de euro. Impresionantul obiectiv, numit Tunelul Brenner, este în construcție și se va întinde pe o lungime totală de 55 de kilometri. Totuși, conexiunea va mai avea un tunel inaugurat în 1997. Tunelul din valea Inn se află la sud de Innsbruck și are 12,7 kilometri. Tunelul Brenner ar trebui să fie gata în 2032 și va fi legat de Tunelul din valea Inn ajungându-se astfel la o legătură subterană de 64 de kilometri. Constructorii spun că va fi cea mai lungă conexiune feroviară subterană din lume. Tot în Europa se va construi și cel mai lung tunel feroviar din lume. Spre deosebire de tunelul dintre Austria și Italia, acesta va fi realizat dintr-un singur segment. Utilajele de găurit uriașe vor realiza un tunel lung de 57,5 de kilometri în Munții Alpi pentru a lega rețelele feroviare de mare viteză din Franța și Italia. Linia va conecta orașele Lyon și Torino. Prețul este de 25 de miliarde de euro și se preconizează că tunelul va fi finalizat până în 2033. În prezent, cel mai mare tunel din lume este Gotthard din Elveția, de 57,1 kilometri.
100 euro în plus primesc românii care fac acest lucru. Termenul limită este 31 martie 2026
100 euro în plus primesc românii care fac acest lucru. Termenul limită este 31 martie 2026. Bani direct în cont românilor din Austria. Această țară oferă bonusuri noi pentru electrocasnice, scrie ziarulromanesc.at. Până la 100 de euro în plus pot ajunge în conturile celor care achiziționează sau repară aparate electrocasnice eficiente energetic. Programul de bonusuri este valabil până la 31 martie 2026. Proiectul este demarat de Energie AG, care a decis prelungirea programului de înlocuire și reparare a aparatelor electrocasnice. Mecanismul este unul accesibil: cei care cumpără un electrocasnic nou, cu cea mai bună clasă de eficiență energetică, pot primi banii direct în cont. Pentru aparatele cu preț de până la 999,99 euro, bonusul este de 70 de euro, iar pentru cele care „trec” de 1.000 de euro, sprijinul ajunge la 100 de euro. „Prima salvatorului de aparate” Plata se face în două tranșe, arată acest program. Dincolo de achiziția nouă, este încurajată și reparația electrocasnicelor deja existente în gospodărie. Dacă reparația costă până la 199,99 euro, beneficiarul primește un voucher de 50 de euro. Dacă depășește acest cost, voucher-ul urcă la 100 de euro. Programul a fost lansat încă din 2006 și până acum au fost înlocuite 83.000 de aparate vechi. Scopul este reducerea „amprentei energetice” a acestor electrocasnice. Mai mult, din 12 ianuarie 2026, poate fi solicitată „prima salvatorului de aparate”, de până la 130 de euro, un nou tip de bonus pentru reparații. Autorul recomandă: