Satele de lângă autostrăzi, tot mai căutate pe piața imobiliară. Investițiile masive au ridicat prețurile
Satele situate în apropierea autostrăzilor au devenit, în ultimii ani, unele dintre cele mai căutate zone de pe piața imobiliară. Din ce în ce mai mulți români aleg să plece din aglomerația orașelor și să se mute în localități rurale aflate la doar 20-30 de kilometri de marile centre urbane. De aici și interesul investitorilor pentru dezvoltarea acestor arealuri. Terenuri scumpe și oportunități uriașe pentru investitori Multe dintre periferiile zonelor urbane ale României s-au transformat spectaculos în ultimii ani: infrastructura a fost modernizată, transportul în comun este mai eficient, iar accesul la Internet de mare viteză a „penetrat” și aceste locuri. Specialiștii spun că s-a schimbat radical direcția migrației, din urban spre rural. Prețurile terenurilor și ale locuințelor din satele aflate lângă autostrăzi au crescut semnificativ. Investitorii imobiliari, fie că vorbim de marii jucători din piață, fie că vorbim de micii antreprenori locali, au început să valorifice potențialul acestor zone, lansând numeroase proiecte rezidențiale, cum ar fi cartiere rezidențiale, pensiuni, spații comerciale și servicii conexe. În plus, ajută și programele de finanțare europeană, care sprijină digitalizarea și dezvoltarea infrastructurii rurale, scrie evz.ro. De câțiva ani, harta imobiliară a României a fost redesenată de construcția noilor autostrăzi și a drumurilor expres. Localitățile aflate în proximitatea unui nod rutier important au, acum, un avantaj major – oferă acces rapid la orașe. Potrivit unui raport publicat de imobiliare.ro, periferia marilor orașe București, Cluj-Napoca, Timișoara, Iași sau Brașov atrage din ce în ce mai mulți cumpărători datorită terenurilor generoase și a conexiunilor bune la infrastructura rutieră și digitală. Românii sunt atrași de aceste locuri pentru că își doresc o viață mai liniștită, departe de agitația cotidiană din marile orașe. Românii, în topul proprietarilor din UE Chiar dacă economia globală este departe de perioadele sale bune, marcate de creșteri, România ocupă locul cinci în Uniunea Europeană în clasamentul persoanelor care dețin o a doua locuință. Suntem deasupra unor state cu economii puternice, precum Germania sau Austria, potrivit European Housing Trend Report. „Această poziționare surprinzătoare reflectă atât specificul cultural al românilor, pentru care proprietatea înseamnă stabilitate și reușită, cât și particularitățile istorice ale pieței locale, unde rata deținerii de locuințe este tradițional ridicată. De multe ori, a doua locuință nu este o investiție speculativă, ci o moștenire sau o legătură cu locurile natale”, a explicat un expert evaluator imobiliar pentru evz.ro. Conform aceluiași raport, Bulgaria ocupă primul loc în Europa în ceea ce privește numărul proprietarilor care au o a doua casă, țară urmată de Grecia (39%) și Croația (37%). În România, unul din trei proprietari mai deține o locuință. RECOMANDAREA AUTORULUI: România, singura țară din Europa cu mai puțini TURIȘTI străini acum decât în comunism. Care este explicația acestui fenomen Ministrul Transporturilor, Ciprian Șerban, dă drumul lucrărilor pe A8 și Focșani-Brăila: „Proiectele lansate de Sorin GRINDEANU prind contur”
Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, anunță construcția Autostrăzii Moldovei cu fonduri nerambursabile: Am reuşit să convingem Comisia Europeană
Ministrul Finanţelor, Alexandru Nazare, a anunțat, joi seară, că a fost convinsă Comisia Europeană ca Autostrada Moldovei să treacă integral pe grant, adică pe fonduri nerambursabile. El a explicat că nici la momentul concepţiei PNRR această autostradă nu fusese pe grant, ci pe împrumut. „La Ministerul Transporturilor am reuşit să convingem Comisia Europeană să trecem Autostrada Moldovei integral pe grant. Asta înseamnă fonduri nerambursabile. Nici la momentul concepţiei PNRR-ului această autostradă nu fusese pe grant, a fost pe împrumut. Nici de atunci până acum, în aceşti patru ani, deşi România a cerut în mod repetat Comisiei să avem autostrăzile pe grant, nu am reuşit această performanţă”, a declarat Alexandru Nazare, la Antena 3. Ministrul a fost întrebat și dacă anul viitor se va merge pe autostradă de la Bacău până la Bucureşti. „Focşani-Bacău, Bacău-Paşcani, integral este finanţată din fonduri nerambursabile şi prin acest lucru este garantată finanţarea până la finalizarea PNRR-ului în august anul viitor”, a explicat acesta. Ministrul Finanţelor a mai anunţat că la Ministerul Dezvoltării toate proiectele de renovare au fost introduse pe grant, explicând că vor veni fonduri pentru infrastructură şi din programul SAFE. „Dezvoltarea din zona Moldovei e foarte importantă şi dezvoltarea polului din jurul Iaşiului, pentru că acolo, să ştiţi, inclusiv în SAFE, asta e o altă negociere închisă, cei 16 miliarde pentru SAFE, care nu sunt toţi dedicaţi Apărării, sunt în jur de patru miliarde jumătate, care sunt dedicaţi tot pentru autostrada A7 şi A8. Practic se va continua PNRR cu bani din SAFE tot pe zona de infrastructură”, a afirmat Alexandru Nazare. De asemenea, el a vorbit și despre Autostrada Ploieşti-Buzău, acolo unde sunt încă tronsoane neterminate. „Sigur, acele loturi sunt la un grad destul de avansat de realizare. Nu ştiu exact să vă spun precis, dar sunt la peste 80% ambele loturi, sunt într-o fază finală, ele au fost parte din PNRR, acum nu mai sunt, ele trebuie finalizate din alte surse de finanţare, dar sunt aproape finalizate”, a precizat Nazare. Totodată, ministrul Finanţelor a anunţat și că vicepreşedintele Băncii Europene de Investiții (BEI) va veni săptămâna viitoare în România şi va semna un împrumut care contribuie la confinaţarea Autostrăzii Sibiu-Piteşti. FOTO – ALEXANDRU DOBRE / MEDIAFAX FOTO
Bogdan Cojocaru, lider PSD Iași: Guvernul Bolojan frânează Moldova și vine cu restricţii şi schimbări care paralizează activitatea administraţiilor
Liderul PSD Iași, deputatul Bogdan Cojocaru, a declarat sâmbătă că Guvernul condus de Ilie Bolojan frânează Moldova, referindu-se la faptul că Executivul ar vrea să plaseze A7 şi A8 la ”coada listei”. „A8 şi A7 nu sunt mofturi, sunt coloana vertebrală a conectării Moldovei cu restul ţării. Fără ele, regiunea Nord-Est rămâne captivă subdezvoltării. Este inadmisibil ca Iaşiul şi Moldova să fie lăsate din nou la coada listei. Nu vom sta deoparte în faţa unei astfel de discriminări regionale. Moldova are nevoie de investiţii reale, de un calendar ferm şi de respect din partea Guvernului, Nu cerem favoruri, ci dreptul firesc la dezvoltare”, a declarat Bogdan Cojocaru, lideul PSD Iași. Acesta critică măsurile din pachetul al doilea de măsuri fiscale anunţat de guvern și spune că deciziile Executivului sunt rupte de realitate. „În loc să sprijine comunităţile locale, Guvernul vine cu restricţii şi schimbări care paralizează activitatea administraţiilor. Pachetul al doilea nu aduce eficienţă, ci blocaj. Este o abordare de laborator, ruptă de realităţile din teren, care loveşte direct în capacitatea primăriilor de a livra proiectele de care oamenii au nevoie”, a mai afirmat liderul PSD Iaşi, deputatul Bogdan Cojocaru, citat de news.ro. Bolojan pune frână inclusiv autostrăzilor Potrivit informațiilor Gândul, Ilie Bolojan a cerut în ședința de Guvern „înfrânarea” proiectelor de autostrăzi construite prin toate sursele de finanțate din fonduri europene. Premierul nu a precizat, însă, la care dintre sursele de finanțare europeană se referă și nici despre care proiecte de infrastructură rutieră mare este vorba. Acesta a motivat doar că „nu sunt bani”, spun surse guvernamentale. Mai mult, Bolojan a pasat responsabilitatea către Ministerul Transporturilor, căruia i-a cerut să prioritizeze proiectele. Muncitorii UMB, în „pauză forțată” din cauza unui blocaj de finanțare UMB a decis ca muncitorii care lucrează la tronsonul Focșani – Bacău – Pașcani al Autostrăzii A7, să fie plasați într-o „pauză forțată” de o săptămână, la jumătatea lunii august. Potrivit publicației Bacău.net, este vorba despre o prelungire a săptămânii libere cu încă una, iar activitatea ar urma să fie reluată abia pe 18 august. Motivul îl reprezintă un „blocaj major în fluxul de finanțare a proiectului strategic Autostrada A7 – principalul coridor rutier finanțat prin PNRR”.