Radu Miruță: Cinci loturi de autostradă din A7 și A8 riscă să piardă finanțarea
Radu Miruță susține că mai multe proiecte de infrastructură rutieră sunt în pericol să piardă finanțarea din PNRR, în special pe autostrăzile A7 și A8. „Pe PNRR avem șapte loturi pentru autostrăzile A7 și A8, care pot să piardă banii. Două sunt mai în regulă, cinci sunt cu risc, pentru că sunt în procedură de contestații”, a declarat luni Miruță, într-o intervenție la B1 TV. Riscuri și pentru proiectele feroviare El a adăugat că situația vizează și alte proiecte din țară. „Avem în PNRR o serie de proiecte, șapte loturi de lângă Bacău”, a mai spus ministrul. Referindu-se la proiectele finanțate prin PNRR, Miruță a atras atenția că riscurile nu se limitează la autostrăzi. „Avem pe calea ferată magistrala Timișoara–Lugoj și Cluj–Oradea, care de asemenea sunt cu risc”, a spus acesta. Termen limită pentru sistemul de taxare a camioanelor „Avem acel proiect prin PNRR de măsurare automată a distanței și plată în funcție de greutate pentru traficul greu, care trebuie să fie și el terminat. Până la finalul lunii august”, a declarat acesta, referindu-se la sistemul de taxare a camioanelor în funcție de distanța parcursă și de caracteristicile vehiculului, prevăzut în PNRR. Miruță: Merg pe fiecare proiect Oficialul a explicat că intervenția punctuală în blocaje este esențială pentru deblocarea proiectelor și a precizat că a avut deja o discuție cu fostul ministru al Transporturilor, Ciprian Șerban (PSD), pentru continuitatea proiectelor. „Merg pe fiecare proiect, văd care sunt pașii de făcut, cine este persoana responsabilă, văd unde se blochează și intervin exact acolo unde apare problema”, a spus ministrul. Despre schimbările din minister: Ineficiență Miruță a criticat și schimbările frecvente de conducere din minister: „Oamenii din minister, odată la câteva luni, văd câte o față nouă. Ce randament are ministerul în aceste condiții? Este o ineficiență foarte mare”. Întrebat cât timp poate face acest lucru în regim de interimat, Miruță a răspuns: „Pentru cât timp pot. O zi pot, o zi deblochez. Așa dă România înainte”.
Șeful CNAIR se laudă cu 500 de kilometri de autostradă în mandatul lui
Cristian Pistol a transmis, într-o postare pe rețelele de socializare, că au fost deschise circulației peste 500 de kilometri de drumuri de mare viteză de când a preluat mandatul de director general al CNAIR. Oficialul subliniază că, în ciuda crizei, războiului și a prețurilor mari la materiale, autostrăzile și drumurile expres au fost construite. În postarea de pe Facebook, Cristian Pistol spune că atunci când a venit la CNARI a găsit un PNRR negociat de alți, cu termene pe care nimeni nu le credea posibile. Directorul CNAIR a subliniat că a semnat contractele, a obținut banii, a plătit constructorii înainte de termen și a livrat ceea ce își doreau toți românii, autostrăzi și drumuri expres. De asemenea, Cristian Pistol a vorbit și despre faptul că pe autostrada A7, constructorul UMB este mobilizat pe toate loturile cu tot personalul disponibil și a transmis că se lucrează inclusiv în regim de trei schimburi. În finalul postării directorul CNAIR a subliniat că în ciuda crizei economice, a războiului la graniță, a prețurilor explozive la materiale și a birocrației sufocante șoselele au fost construite. „Criză economică? Am construit. Război la graniță? Am construit. Prețuri explozive la materiale? Am construit. Birocrație sufocantă? Am construit. 31 de ani a așteptat România o astfel de evoluție. Eu nu am mai așteptat”, a scris Cristian Pistol pe Facebook. RECOMANDAREA AUTORULUI:
Infrastructura României, cursă contracronometru în 2026: Avem miliarde din PNRR, dar n-are cine să toare asfaltul
Pentru 2026, analizele internaționale și rapoartele marilor bănci și ale asociațiilor de profil arată că România traversează o perioadă record de expansiune a rețelei de transport, alimentată masiv de termenele-limită ale PNRR. Pe șantierele din România, asfaltul se toarnă în ritm record, dar rămâne presiunea timpului și criza forței de muncă care ar putea să transforme planurile ambițioase ale țării noastre în pierderi. Și nu se rezumă doar la autostrăzi. Modernizarea rețelei feroviare râmâne una dintre cele mai sensibile curse contracronometru, chiar dacă statul încearcă să țină pasul cu termenele limită impuse de Comisia Europeană. 2026 ar putea fi un „an record” pentru autostrăzi Presa internațională și analiștii locali spun că 2026 ar putea fi cel mai bun an din istoria infrastructurii rutiere a României. După recordul absolut din 2024, cu aproape 195 km inaugurați și 146 de km în 2025, Asociația Pro Infrastructură crede că 2026 ar putea fi un „an record”, în care ar urma să fie inaugurați, într-un scenariu realist, încă 244 de kilometri de autostrada și drum expres. Scenariul ar putea fi mai optimist de atât dacă se adăuga la calcul încă 28,5 km pe A3 și 11 km pe A8. Astfel, totalul de kilometri inaugurați în noul an ar ajunge la un total de 284 de km. România are în acest moment în circulație 1.442 de kilometri de autostradă, un total care a depășit deja țări precum Cehina, Danemraca și Croația și, conform prognozei API, până în decembrie 2026, cu tot cu întârzieri și finalizări timpurii, România ar putea atinge borna istorică de 1.660 de kilometri de drumuri de mare vitează. Dincolo de cifre, Asociația subliniază că rețeaua rutieră din afara Arcului Carpatic începe să se lege coerent, cu rute lungi și continue între marile orașe și cu inelul complet al Capitalei funcțional. Astfel, lungimea autostrăzilor din România se va dubla în următorii 5 ani, la fel și densitatea de autostrăzi la 1000 km pătrați. Țara noastră se va apropia de cifrele pe care le înregistrează țările mari din vestul Europei, iar Bucureștiul va putea concura directu marile orașe europene. „Rețeaua de autostrăzi și drumuri expres a ajuns la 1416,3 kilometri aflați în exploatare la care adăugăm 840,7 contractați pentru (proiectare și) execuție și încă 486,2 aflați în licitație de lucrări. După recordul absolut din mega-electoralul an 2024, aproape 195 kilometri deschiși, și 146 km în 2025, în acest an sunt șanse foarte mari să batem iar recordul: 244 de km de autostradă și drum expres care vor fi dați în trafic, realist-optimist, în sine o premieră în previziunile noastre. În scenariul ultra-optimist, mai adăugăm încă 28,5 (pe A3) plus 11 (pe A8), deci un total posibil de aproximativ 284 km”, a transmis asociația. Autostrada Moldovei (A7), reprezintă un pilon estențial în infrastructura rutieră și de conectare a Regiunii Moldovei cu restul României și cu Europa. În 2020 au fost dați în folosință 16,3 km, adică jumătate din Centura Buzăului și ulterior au început inaugurările din sud, din punctul în care A7 se conectează cu A3, în nodul rutier de la Dumbrava, în apropierea Ploieștiului. De acolo, în 2024 și 2025, au fost deschise succesiv tronsoane de autostradă pe ruta Mizil – Pietroasele – Buzău – Focșani – Adjud. În acest moment, circulația este deschisă pe aproximativ 196 km din totalul de 453 km ai Autostrăzii A7, adică 43,6% din lungimea totală. Se așteaptă ca UMB să deschidă 124 de kilometri noi de autostradă până la sfârșitul lunii august 2026, atunci când expiră termenul limită pentru accesarea fondurilor PNRR nerambursabile. De asemenea, se preconizează ca în acest an să aibă loc deschiderea Secțiunii 4 (Curtea de Argeș-Tigveni) din Autostdada A1 Sibiu-Pitești, care include tunelul Momaia, primul tunel rutier forat din România. Modernizarea feroviară rămâne un subiect sensibil pentru România Modernizarea feroviară a României e una dintre cele mai sensibile curse contracronometru pe care ni le-am asumat prin PNRR. Rapoartele Comisiei Europene avertizează că marile proiecte de infrastructură feroviară trebuie finalizate cel târziu în 2026 pentru a evita pierderea fondurilor, iar unul dintre cele mai importante proiecte din acest sector este modernizarea și electrificarea magistralei Caransebeș – Timișoara – Arad (162 km). Proiectul finanțat cu aproximativ 1,2 mld. euro vizează modernizarea căii ferate și integrarea rutei în Spațiul Feroviar European Unic, până în martie 2026. Deși finanțarea există, implementarea rămâne marea problemă a României, în special din cauza întârzierilor administrative și a deficitului de forță de muncă specializată. Chiar dacă contractul de finanțare a fost semnat în august 2022 iar pentru majoritatea loturilor au fost încheiate contractele de proiectare și execuție, blocajele generate de contestații și ritmul greoi al lucrărilor pun acum presiune pe termenul-limită. Execuția a început abia în 2024, iar lipsa personalului calficat ridică noi semne de întrebare cu privire la capacitatea României de a reuși să livreze un proiect esențial pentru infrastructura țării. Care este impactul economic și strategic al infrastructurii românești Într-un context de consolidare fiscală și consum privat slab, investițiile publice în infrastructură rămân pilonul care susține o creștere economică modestă în 2026, cuprinsă între 1,1% și 1,4%. Analizele realizate de ING Think și Colliers arată că investițiile publice, mai ales cele finanțate din fonduri europene, vor susține destul de modest PIB-ul României. Asta se întâmplă într-un moment în care alte sectoare își pierd din tracțiune. După recesiunea din 2024, sectorul construcțiilor s-a mai stabilizat în 2025, iar ingineria civilă, alimentată de autostrăzi, căi ferate și proiecte energetice, a devenit pilonul dominant. Avem bani din PNRR, dar nu avem suficientă forță de muncă ca să finalizăm proiectele Forţa de muncă rămâne o provocare semnificativă pentru antreprenorii din industria construcţiilor, cu impact direct asupra modului în care proiectele sunt gestionate şi desfăşurate. Guvernul a aprobat pentru acest an ca 90.000 de lucrători străini să fie nou-admiși pe piața forței de muncă din România. Măsura a venit ca răspuns pentru angajatorii care s-au plâns în mod repetat de locurile de muncă vacante pe care nu le-au putut ocupa, în special în domeniul construcțiilor. Mai mult, patronatele din domeniu au atras că situația
Satele de lângă autostrăzi, tot mai căutate pe piața imobiliară. Investițiile masive au ridicat prețurile
Satele situate în apropierea autostrăzilor au devenit, în ultimii ani, unele dintre cele mai căutate zone de pe piața imobiliară. Din ce în ce mai mulți români aleg să plece din aglomerația orașelor și să se mute în localități rurale aflate la doar 20-30 de kilometri de marile centre urbane. De aici și interesul investitorilor pentru dezvoltarea acestor arealuri. Terenuri scumpe și oportunități uriașe pentru investitori Multe dintre periferiile zonelor urbane ale României s-au transformat spectaculos în ultimii ani: infrastructura a fost modernizată, transportul în comun este mai eficient, iar accesul la Internet de mare viteză a „penetrat” și aceste locuri. Specialiștii spun că s-a schimbat radical direcția migrației, din urban spre rural. Prețurile terenurilor și ale locuințelor din satele aflate lângă autostrăzi au crescut semnificativ. Investitorii imobiliari, fie că vorbim de marii jucători din piață, fie că vorbim de micii antreprenori locali, au început să valorifice potențialul acestor zone, lansând numeroase proiecte rezidențiale, cum ar fi cartiere rezidențiale, pensiuni, spații comerciale și servicii conexe. În plus, ajută și programele de finanțare europeană, care sprijină digitalizarea și dezvoltarea infrastructurii rurale, scrie evz.ro. De câțiva ani, harta imobiliară a României a fost redesenată de construcția noilor autostrăzi și a drumurilor expres. Localitățile aflate în proximitatea unui nod rutier important au, acum, un avantaj major – oferă acces rapid la orașe. Potrivit unui raport publicat de imobiliare.ro, periferia marilor orașe București, Cluj-Napoca, Timișoara, Iași sau Brașov atrage din ce în ce mai mulți cumpărători datorită terenurilor generoase și a conexiunilor bune la infrastructura rutieră și digitală. Românii sunt atrași de aceste locuri pentru că își doresc o viață mai liniștită, departe de agitația cotidiană din marile orașe. Românii, în topul proprietarilor din UE Chiar dacă economia globală este departe de perioadele sale bune, marcate de creșteri, România ocupă locul cinci în Uniunea Europeană în clasamentul persoanelor care dețin o a doua locuință. Suntem deasupra unor state cu economii puternice, precum Germania sau Austria, potrivit European Housing Trend Report. „Această poziționare surprinzătoare reflectă atât specificul cultural al românilor, pentru care proprietatea înseamnă stabilitate și reușită, cât și particularitățile istorice ale pieței locale, unde rata deținerii de locuințe este tradițional ridicată. De multe ori, a doua locuință nu este o investiție speculativă, ci o moștenire sau o legătură cu locurile natale”, a explicat un expert evaluator imobiliar pentru evz.ro. Conform aceluiași raport, Bulgaria ocupă primul loc în Europa în ceea ce privește numărul proprietarilor care au o a doua casă, țară urmată de Grecia (39%) și Croația (37%). În România, unul din trei proprietari mai deține o locuință. RECOMANDAREA AUTORULUI: România, singura țară din Europa cu mai puțini TURIȘTI străini acum decât în comunism. Care este explicația acestui fenomen Ministrul Transporturilor, Ciprian Șerban, dă drumul lucrărilor pe A8 și Focșani-Brăila: „Proiectele lansate de Sorin GRINDEANU prind contur”
Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, anunță construcția Autostrăzii Moldovei cu fonduri nerambursabile: Am reuşit să convingem Comisia Europeană
Ministrul Finanţelor, Alexandru Nazare, a anunțat, joi seară, că a fost convinsă Comisia Europeană ca Autostrada Moldovei să treacă integral pe grant, adică pe fonduri nerambursabile. El a explicat că nici la momentul concepţiei PNRR această autostradă nu fusese pe grant, ci pe împrumut. „La Ministerul Transporturilor am reuşit să convingem Comisia Europeană să trecem Autostrada Moldovei integral pe grant. Asta înseamnă fonduri nerambursabile. Nici la momentul concepţiei PNRR-ului această autostradă nu fusese pe grant, a fost pe împrumut. Nici de atunci până acum, în aceşti patru ani, deşi România a cerut în mod repetat Comisiei să avem autostrăzile pe grant, nu am reuşit această performanţă”, a declarat Alexandru Nazare, la Antena 3. Ministrul a fost întrebat și dacă anul viitor se va merge pe autostradă de la Bacău până la Bucureşti. „Focşani-Bacău, Bacău-Paşcani, integral este finanţată din fonduri nerambursabile şi prin acest lucru este garantată finanţarea până la finalizarea PNRR-ului în august anul viitor”, a explicat acesta. Ministrul Finanţelor a mai anunţat că la Ministerul Dezvoltării toate proiectele de renovare au fost introduse pe grant, explicând că vor veni fonduri pentru infrastructură şi din programul SAFE. „Dezvoltarea din zona Moldovei e foarte importantă şi dezvoltarea polului din jurul Iaşiului, pentru că acolo, să ştiţi, inclusiv în SAFE, asta e o altă negociere închisă, cei 16 miliarde pentru SAFE, care nu sunt toţi dedicaţi Apărării, sunt în jur de patru miliarde jumătate, care sunt dedicaţi tot pentru autostrada A7 şi A8. Practic se va continua PNRR cu bani din SAFE tot pe zona de infrastructură”, a afirmat Alexandru Nazare. De asemenea, el a vorbit și despre Autostrada Ploieşti-Buzău, acolo unde sunt încă tronsoane neterminate. „Sigur, acele loturi sunt la un grad destul de avansat de realizare. Nu ştiu exact să vă spun precis, dar sunt la peste 80% ambele loturi, sunt într-o fază finală, ele au fost parte din PNRR, acum nu mai sunt, ele trebuie finalizate din alte surse de finanţare, dar sunt aproape finalizate”, a precizat Nazare. Totodată, ministrul Finanţelor a anunţat și că vicepreşedintele Băncii Europene de Investiții (BEI) va veni săptămâna viitoare în România şi va semna un împrumut care contribuie la confinaţarea Autostrăzii Sibiu-Piteşti. FOTO – ALEXANDRU DOBRE / MEDIAFAX FOTO
Bogdan Cojocaru, lider PSD Iași: Guvernul Bolojan frânează Moldova și vine cu restricţii şi schimbări care paralizează activitatea administraţiilor
Liderul PSD Iași, deputatul Bogdan Cojocaru, a declarat sâmbătă că Guvernul condus de Ilie Bolojan frânează Moldova, referindu-se la faptul că Executivul ar vrea să plaseze A7 şi A8 la ”coada listei”. „A8 şi A7 nu sunt mofturi, sunt coloana vertebrală a conectării Moldovei cu restul ţării. Fără ele, regiunea Nord-Est rămâne captivă subdezvoltării. Este inadmisibil ca Iaşiul şi Moldova să fie lăsate din nou la coada listei. Nu vom sta deoparte în faţa unei astfel de discriminări regionale. Moldova are nevoie de investiţii reale, de un calendar ferm şi de respect din partea Guvernului, Nu cerem favoruri, ci dreptul firesc la dezvoltare”, a declarat Bogdan Cojocaru, lideul PSD Iași. Acesta critică măsurile din pachetul al doilea de măsuri fiscale anunţat de guvern și spune că deciziile Executivului sunt rupte de realitate. „În loc să sprijine comunităţile locale, Guvernul vine cu restricţii şi schimbări care paralizează activitatea administraţiilor. Pachetul al doilea nu aduce eficienţă, ci blocaj. Este o abordare de laborator, ruptă de realităţile din teren, care loveşte direct în capacitatea primăriilor de a livra proiectele de care oamenii au nevoie”, a mai afirmat liderul PSD Iaşi, deputatul Bogdan Cojocaru, citat de news.ro. Bolojan pune frână inclusiv autostrăzilor Potrivit informațiilor Gândul, Ilie Bolojan a cerut în ședința de Guvern „înfrânarea” proiectelor de autostrăzi construite prin toate sursele de finanțate din fonduri europene. Premierul nu a precizat, însă, la care dintre sursele de finanțare europeană se referă și nici despre care proiecte de infrastructură rutieră mare este vorba. Acesta a motivat doar că „nu sunt bani”, spun surse guvernamentale. Mai mult, Bolojan a pasat responsabilitatea către Ministerul Transporturilor, căruia i-a cerut să prioritizeze proiectele. Muncitorii UMB, în „pauză forțată” din cauza unui blocaj de finanțare UMB a decis ca muncitorii care lucrează la tronsonul Focșani – Bacău – Pașcani al Autostrăzii A7, să fie plasați într-o „pauză forțată” de o săptămână, la jumătatea lunii august. Potrivit publicației Bacău.net, este vorba despre o prelungire a săptămânii libere cu încă una, iar activitatea ar urma să fie reluată abia pe 18 august. Motivul îl reprezintă un „blocaj major în fluxul de finanțare a proiectului strategic Autostrada A7 – principalul coridor rutier finanțat prin PNRR”.