Donald Trump a anunțat că SUA va vinde avioane F-35 Arabiei Saudite
Anunțul a venit în ajunul mult așteptatei vizite la Washington a prințului moștenitor saudit Mohammed bin Salman, prima sa vizită în Statele Unite în mai bine de șapte ani, potrivit AP. „Voi spune că vom face asta”, a spus Trump când a fost întrebat dacă va vinde avioanele Arabiei Saudite. „Vom vinde avioane F-35.” Prințul moștenitor urmează să sosească cu o listă de dorințe care include primirea de asigurări oficiale din partea lui Trump privind definirea domeniului de aplicare al protecției militare americane pentru regat și un acord pentru achiziționarea de avioane de vânătoare F-35 fabricate în SUA, unele dintre cele mai avansate aeronave din lume. Administrația republicană, însă, a fost precaută în a submina avantajul militar calitativ al Israelului față de vecinii săi, mai ales într-un moment în care Trump se bazează pe sprijinul israelian pentru succesul planului său de pace pentru Gaza. O altă preocupare de lungă durată, care a deraiat și o potențială vânzare similară către Emiratele Arabe Unite, este aceea că tehnologia F-35 ar putea fi furată sau transferată cumva către China, care are legături strânse atât cu Emiratele Arabe Unite, cât și cu Arabia Saudită, potrivit unor oficiali ai administrației care au vorbit sub condiția anonimatului pentru a discuta deliberările interne pe această temă. Saudiții și China, exerciții navale comune Luna trecută, saudiții și China au organizat exerciții navale comune, găzduite de regat. Iar Beijingul a contribuit în 2023 la medierea unui acord între Arabia Saudită și Iran pentru redeschiderea ambasadelor și schimbul de ambasadori pe fondul tensiunilor continue. China a depășit SUA anul trecut ca principal partener comercial al Arabiei Saudite, dar Statele Unite au rămas națiunea favorită a Riadului pentru vânzările de arme.
Tensiune în Asia. Japonia și-a mobilizat forțele aeriene după ce a observat o dronă chineză în apropierea Taiwanului
Incidentul s-a produs luni. Japonia a anunțat că și-a mobilizat forțele aeriene după ce a detectat o dronă suspectată a fi chineză în apropierea celei mai apropiate insule de Taiwan, potrivit Le Figaro. „Sâmbătă, 15 noiembrie, s-a confirmat că un vehicul aerian fără pilot, despre care se crede că este de origine chineză, a survolat zona dintre insula Yonaguni și Taiwan. Ca răspuns, avioane de vânătoare (…) ale Forței de Autoapărare Aeriene Japoneze au fost mobilizate”, a transmis Ministerul Apărării pe X. Incidentul a apărut pe fondul unor tensiuni crescute între Japonia și China provocate de declarațiile prim-ministrului Sanae Takaichi cu privire la teritoriu. În fața Parlamentului, Takaichi a afirmat că un atac chinez asupra Taiwanului ar putea reprezenta o „situație de amenințare la adresa supraviețuirii Japoniei”, justificând o reacție militară japoneză. Replici dure între Japonia și China În replică, reprezentanții Republicii Populare Chineze din Osaka au transmis că „gâtul care se bagă unde nu trebuie va fi tăiat”, declarație condamnată de diplomația japoneză. De asemenea, armata chineză a avertizat Tokyo că va suferi o „înfrângere zdrobitoare” dacă va încerca să intervină militar în cazul Taiwanului. „Dacă partea japoneză nu reușește să învețe lecții din istorie și îndrăznește să își asume riscuri sau chiar să folosească forța pentru a interveni în chestiunea Taiwanului, va suferi o înfrângere zdrobitoare împotriva Armatei Populare de Eliberare, cu o voință de oțel, și va plăti un preț greu”, a transmis vineri, ministerul Apărării de la Beijing. Presa de stat chineză a amplificat retorica, acuzând Japonia că încearcă să redevină o putere militară regională, în ciuda Constituției sale. China consideră Taiwanul parte a teritoriului său și nu exclude folosirea forței pentru a-l prelua, în timp ce guvernul taiwanez respinge ferm aceste pretenții. Insula se află la doar 110 km de teritoriul japonez, iar rutele maritime din jurul ei sunt vitale pentru economia Japoniei, care găzduiește și cel mai mare contingent de trupe americane din afara SUA.
Cum arată avioanele Blue Air care urmează să fie transformate în hoteluri și restaurante
Trei cadre de avion care au făcut parte din flota companiei Blue Air au fost vândute cu peste 120.000 de euro. Avioanele, fără motor de tip Boeing 737-530, Boeing B737-5L9 și Boeing B737-322 au fost adjudecate de antreprenori români cu peste 45.000 de euro per bucată și urmează să fie transformate în hoteluri și restaurante. Avioanele cu şi fără motor listate spre vânzare au aparţinut Blue Air, aflată în faliment din iulie 2025. Platforma de licitații azitis mai are la vânzare un cadru de aeronavă Boeing 737-530, fabricat în 1991, cu 120 de locuri, aflat în conservare din anul 2020, un cadru tip Boeing 737-3YO, fabricat în 1991, cu 118 locuri, dar și două avioane Boeing 737-500 care pot fi repuse în funcțiune. Prețul de pornire al avioanelor e 238.250 euro, fiecare, iar pentru cadrele de aeronavă licitația pornește de la 10.750, respectiv 11.000 de euro. „Vom mai vedea aeronave pe şoselele României în următoarea perioadă, fiindcă alte două cadre de avioane aşteaptă să fie transportate din aeroportul Otopeni. Antreprenorul din Braşov care vrea să construiască un hotel într-un avion a mai cumpărat unul recent, iar celălalt a fost adjudecat de un alt om de afaceri din ţară. Mai avem listate pe platformă două avioane şi două cadre de aeronavă, care trezesc interesul multor investitori, în special din zonele HoReCa şi evenimente, motiv pentru care am programat deja licitaţiile” a declarat a spus Flavius Drăghici, COO al platformei de licitații azitis.com RECOMANDAREA AUTORULUI: Blue Air intră în procedura FALIMENTULUI. Lichidatorul judiciar: „Este cea mai echitabilă soluție pentru protejarea interesului creditorilor” EXCLUSIV | DNA a început urmărirea penală în cazul Blue Air. Procurorii cer documente de la instituțiile implicate în acordarea ajutorului de stat
RĂZBOI în Ucraina, ziua 1305. Rusia neagă că ar fi intrat în spațiul aerian al Estoniei
Războiul din Ucraina a intrat sâmbătă, 20 septembrie 2025, în a 1.305-a zi, iar GÂNDUL vă prezintă principalele evenimente din țara vecină. Ministerul rus al Apărării a negat că trei dintre aeronavele sale militare au încălcat spațiul aerian estonian. Reacție vine după ce aeronave NATO au interceptat, vineri, trei aeronave rusești. „Nu au încălcat spațiul aerian estonian” „Pe 19 septembrie, trei avioane de vânătoare rusești MiG-31 au efectuat un zbor programat din Carelia către un aerodrom din regiunea Kaliningrad. Zborul a fost efectuat în strictă conformitate cu regulile internaționale de utilizare a spațiului aerian, fără a încălca frontierele altor state, ceea ce este confirmat prin mijloace de control obiectiv” a anunțat ministerul pe Telegram. Kaliningrad este o exclavă rusească situată între Lituania și Polonia. „În timpul zborului, avioanele rusești nu au deviat de la ruta de zbor convenită și nu au încălcat spațiul aerian estonian”, a mai precizat Ministerul Apărării, adăugând că „avioanele au survolat apele neutre ale Mării Baltice la o distanță de peste trei kilometri de insula Vaindloo, în Golful Finlandei”. Prim-ministrul estonian, Kristen Michal, a anunțat, vineri, că țara sa va solicita NATO să activeze articolul 4 din Tratatul Atlantic, care prevede consultări între aliați în cazul unei amenințări la adresa unuia dintre membrii săi, declarație făcută în urma incursiunii a trei avioane rusești în spațiul aerian estonian. Trei avioane de vânătoare rusești MIG-31 au încălcat, vineri, spațiul aerian al Estoniei, unde au zburat timp de circa 12 minute în zona insulei Vaindloo, în timp ce avioane F-35 din misiunea NATO de poliție aeriană desfășurată în această țară baltică „au răspuns incidentului”, potrivit autorităților estone. Noua pătrundere a unor avioane militare rusești în spațiul aerian al unei țări NATO survine în contextul tensiunii crescute pe flancul estic al Alianței după ce drone rusești au fost doborâte săptămâna trecută deasupra Poloniei. Noi lovituri asupra rafinăriei Saratov Cel puțin un incendiu major a izbucnit, sâmbătă dimineața, la rafinăria de petrol Saratov, din Rusia, după ce aceasta a fost lovită puternic de dronele ucrainene, potrivit The Guardian. Dronele au atacat o țintă în adâncimea teritoriului rus pentru cel puțin a doua oară într-o săptămână. Videoclipuri verificate și postate de analiști online au arătat drone care se apropiau, urmate de explozii mari și flăcări care se ridicau de la fața locului, în timp ce sirenele de raid aerian sunau. Rafinăria principală se află la aproape 600 km est de linia frontului din Ucraina. Guvernatorul rus din zonă, Roman Busargin, a confirmat un atac al dronelor. RECOMANDAREA AUTORULUI: RĂZBOI în Ucraina, ziua 1117. Macron anunță că nu are nevoie de permisiunea Rusiei pentru a trimite „câteva mii de soldați” pe front
Rusia neagă încălcarea spațiului aerian estonian
Ministerul rus al Apărării a negat sâmbătă că trei dintre aeronavele sale militare au încălcat spațiul aerian estonian , după ce aeronavele NATO au interceptat vineri trei aeronave rusești, potrivit Le Figaro. „Pe 19 septembrie (…) trei avioane de vânătoare rusești MiG-31 au efectuat un zbor planificat din Karelia către un aerodrom din regiunea Kaliningrad ”, enclava rusă dintre Lituania și Polonia, a anunțat ministerul pe Telegram. „Zborul a avut loc în strictă conformitate cu regulile internaționale de utilizare a spațiului aerian, fără a încălca frontierele altor state, fapt confirmat prin mijloace obiective de control ”, susține ministerul rus. „În timpul zborului, aeronavele rusești nu au deviat de la ruta de zbor convenită și nu au încălcat spațiul aerian estonian ”, au declarat reprezentanții ministerului. Aceștia au adăugat că avioanele au zburat deasupra „apelor neutre ale Mării Baltice la o distanță de peste trei kilometri de insula Vaindloo” din Golful Finlandei. Țara baltică a raportat vineri o încălcare a spațiului său aerian de către trei aeronave rusești , de o „îndrăzneală fără precedent” și a anunțat că va solicita NATO, din care este membră, să activeze articolul 4 din tratatul fondator al alianței, care prevede consultări între aliați în cazul unei amenințări la adresa unuia dintre ei. Acest incident are loc într-un moment de tensiuni ridicate între Rusia și țările NATO. Săptămâna trecută, aproximativ douăzeci de drone rusești au intrat în spațiul aerian polonez, dintre care trei au fost doborâte de avioane poloneze și avioane F-35 olandeze, o premieră pentru NATO de la crearea sa în 1949. Câteva zile mai târziu, România a denunțat la rândul ei încălcarea spațiului său aerian de către o dronă rusească.
Trump îl va primi pe preşedintele turc Erdogan şi va pune capăt disputei privind avioanele de război
Va fi prima vizită bilaterală la Casa Albă a lui Erdogan din 2019 încoace, în timpul primului mandat al lui Trump, fostul preşedinte Joe Biden având o relaţie tensionată cu liderul turc pe care l-a acuzat de comportament autocratic. Trump a arătat o afecţiune pentru Erdogan în ciuda îndoielilor din partea unui aliat apropiat al SUA, Israelul, care este în conflict cu Turcia în privinţa Siriei şi a Gazei. Donald Trump a anunţat că Erdogan va vizita Casa Albă joi, după ce cei doi lideri vor participa la Adunarea Generală a ONU de la New York. În timpul primului mandat al lui Trump, Statele Unite au eliminat Turcia, un aliat NATO, din programul său emblematic de avioane de vânătoare F-35. Prima administraţie Trump a luat această măsură după ce Turcia a cumpărat sfidător sistemul rusesc de apărare antirachetă sol-aer S-400, stârnind temeri că principalul adversar al NATO ar profita de o fereastră pentru operaţiunile cu avioane occidentale. „Lucrăm la numeroase acorduri comerciale şi militare cu preşedintele, inclusiv achiziţionarea la scară largă de aeronave Boeing, o tranzacţie majoră cu F-16 şi continuarea discuţiilor privind F-35, despre care ne aşteptăm să se încheie pozitiv”, a scris Donald Trump pe platforma sa Truth Social. „Aştept cu nerăbdare să-l văd pe 25!”, a spus el. Erdogan a declarat în iulie că a ajuns la un „acord” cu Trump privind avioanele de ultimă generaţie. „Cred că avioanele F-35 vor fi livrate Turciei pas cu pas în timpul mandatului său”, a declarat Erdogan.
Noua Zeelandă va cheltui 1,6 miliarde de dolari pe aeronave militare
Potrivit AP, achiziționarea de avioane și elicoptere militare a fost prima anunțată într-un plan guvernamental, dezvăluit în aprilie, de dublare a cheltuielilor pentru apărare de la 1% la 2% din PIB în următorul deceniu. Cheltuielile militare ale Noii Zeelande au fost inferioare celor ale partenerilor săi mai mari din grupul de țări Five Eyes – care include Statele Unite, Marea Britanie, Canada și Australia – iar bugetul majorat reflectă o schimbare în modul în care națiunea insulară răspunde la competiția strategică dintre marile puteri din Oceanul Pacific. Achiziția include cinci elicoptere MH-60R Seahawk pentru a înlocui flota existentă și două aeronave Airbus A321XLR, permițând scoaterea din uz a avioanelor Boeing 757 care au peste 30 de ani și erau deja la mâna a doua la momentul achiziționării. Oficialii au declarat că elicopterele au reprezentat peste 2 miliarde de dolari neozeelandezi din cheltuieli. Ministrul Apărării, Judith Collins, a declarat că guvernul său „va acționa rapid” pentru a achiziționa elicopterele direct prin programul de vânzări militare externe al Statelor Unite, în loc să apeleze la o licitație mai amplă. Miniștrii din cabinet ar trebui să ia în considerare studiul de caz final în 2026, a declarat ea reporterilor la Wellington, joi. Collins a adăugat că achiziționarea elicopterelor ar dura „câțiva ani”, deoarece cumpărarea de elicoptere noi însemna că Noua Zeelandă ar trebui „să aștepte la coadă”. Ea a negat că alegerea de a cumpăra din Statele Unite a fost o încercare de a rectifica dezechilibrul comercial care a făcut ca mărfurile din Noua Zeelandă să fie vizate de o taxă ajustată de 15% la sosirea în SUA, în cadrul planului tarifar global al administrației Trump. Avioanele Boeing îmbătrânite s-au defectat frecvent în ultimii ani în timp ce transportau prim-miniștrii Noii Zeelande în străinătate și acum pot zbura doar pe distanțe scurte. Aceste episoade se numără printre o serie stânjenitoare de incidente care au scos în evidență starea de degradare a echipamentelor militare ale țării și dificultățile persistente în întreținerea acestora.