Miruță, despre dronele rusești de la granița României: Ridicările de F-16 sunt aproape zilnice
„S-au ridicat două avioane F-16 de la Fetești. Sunt proceduri clasice pe care specialiștii din Armata Română le fac în colaborare și în coordonare cu centrul de la Torrejón, NATO, din Spania. Radarele românești văd dincolo de graniță și, în anumite contexte, atunci când se identifică o țintă, o dronă care se îndreaptă înspre România, în funcție de context se decide tehnic dacă, preventiv, se ridică avioanele pentru a monitoriza dacă ținta asta ar intra în spațiul aerian românesc sau nu”, a spus Miruță, vineri seara, la Antena 3 CNN. Atacuri „constante” ale rușilor Ministrul a explicat că situația este deosebit de sensibilă în proximitatea graniței cu Ucraina, în special în zona Izmail. „Fiindcă suntem în proximitatea graniței cu Ucraina, în special în zona Izmail, unde există atacuri constante ale rușilor împotriva celor din Ucraina, împotriva zonelor portuare din Ucraina, e foarte la limită între a-ți da seama dacă drona care vine să atace Ucraina se oprește fix la limită sau scapă și în spațiul aerian românesc. Și atunci, în funcție de situație, există în zonă și apărarea antiaeriană, există și aceste avioane care se ridică pentru a preveni dacă cineva ar vrea să treacă mai mult de spațiul aerian românesc și, da, sunt ridicări aproape zilnice, cel puțin în ultimele două zile”, a declarat ministrul Apărării. Legislația privind încălcarea spațiului aerian Întrebat dacă forțele aeriene române și cele aliate au mandat să doboare dronele care încalcă spațiul aerian sau terestru al României, Miruță a făcut referire la legislația recent modificată. „Sunt comunicări care se întâmplă în timp real, dați-vă seama că e vorba de câteva minute. Legea modificată acum două luni de zile permite ca decizia să fie pentru doborâre. Pentru drone și pentru avioane nemilitare, decizia finală este militară, este la comandantul unității care gestionează așa ceva. Pentru avioane civile, decizia finală este la ministru”, a precizat el. Coordonarea cu structurile NATO Ministrul a subliniat că deciziile sunt luate în urma unei evaluări complexe, în coordonare cu structurile NATO. „Evident, în legătură cu piloții, în legătură cu cei de la centrul de la Torrejón, coordonat de NATO, sunt foarte mulți parametri care sunt măsurați și clarificați înainte de a se lua această decizie. Însă, da, dați-vă seama că la viteza pe care o au dronele, trecerea Dunării e o chestiune de câteva secunde și atunci noi, văzând dronele pe radarele românești, îndreptându-se de la 15, 20, 40 de kilometri, în funcție de situație, nu pentru toate dronele care se văd pe radarele românești se ridică avioanele, ca să fim foarte clar înțeleși. Dar da, atunci când se ridică, decizia tehnică este că ar fi mai indicat să se ridice și să prevină decât să nu”, a mai declarat Miruță. Autoritățile au emis vineri un nou mesaj Ro-Alert pentru zona de nord a județului Tulcea, după ce au fost detectate drone la granița cu România. Două aeronave de luptă F-16, din Baza 86 Aeriană de la Fetești, au fost ridicate în aer pentru a monitoriza zona de frontieră cu Ucraina, în nordul județului Tulcea.
Inteligența artificială urcă la bordul avioanelor de luptă: cum schimbă AI regulile în cockpitul Eurofighter Typhoon
Viitorul luptei aeriene se scrie acum în laboratoarele de simulare, unde inginerii britanici de la BAE Systems și partenerii lor suedezi de la Avioniq testează o inovație revoluționară: un asistent AI capabil să analizeze în timp real riscurile din spațiul aerian ostil și să ghideze pilotul în luarea deciziilor tactice critice. Proiectul vizează integrarea tehnologiei Rattlesnaq, dezvoltată de Avioniq, într-un simulator avansat al Eurofighter Typhoon, unul dintre cele mai performante avioane de luptă multirol din Europa. Cu ajutorul inteligenței artificiale, se dorește nu doar o creștere a supraviețuirii în misiuni complexe, ci și o eficiență letală crescută, fără ca decizia finală să fie cedată unui algoritm. Rattlesnaq este o tehnologie AI de sprijin decizional, nu o formă de autonomie completă. Asta înseamnă că pilotul păstrează controlul total asupra avionului, dar primește în timp real sugestii tactice bazate pe modelări avansate ale amenințărilor. Conform cofondatorului Avioniq, Mikael Grev, Rattlesnaq scanează continuu câmpul de luptă, identifică toate armele pe care le-ar putea lansa inamicul și calculează un „perimetru de siguranță” – o zonă în care avionul se poate deplasa fără a intra în raza de acțiune fatală a vreunui sistem de rachete. Cu alte cuvinte, sistemul trasează limitele invizibile ale pericolului și te avertizează înainte să le depășești. „AI-ul simulează fiecare scenariu posibil și poate verifica cu precizie matematică dacă soluția propusă este validă”, spune Grev, conform Reuters. Astfel, recomandările oferite pilotului nu se bazează pe presupuneri, ci pe calcule riguroase și replicabile în orice moment prin simulare. Eurofighter Typhoon intră într-o nouă eră a performanței Eurofighter Typhoon este deja cunoscut ca un avion extrem de capabil în luptele dincolo de raza vizuală („beyond-visual-range”). Însă integrarea sistemului Rattlesnaq într-un simulator avansat duce nivelul tactic și mai departe. Paul Smith, directorul strategiei pentru Typhoon la BAE Systems, explică impactul concret: „Într-un spațiu aerian complex, ostil și congestionat, piloții noștri pot fi mai în siguranță, mai greu de doborât, dar și mai eficienți în luptă.” Simulatorul în care este testat sistemul AI permite echipelor de antrenament să exerseze scenarii de luptă avansate, în care deciziile trebuie luate în fracțiuni de secundă. Pilotul primește avertismente clare, vizuale sau sonore, despre riscurile tactice iminente, ceea ce îi permite să reacționeze rapid și eficient, fără a fi copleșit de informații. Potrivit Avioniq, tehnologia Rattlesnaq este deja funcțională în unele aeronave, însă nu în avioane de luptă. Acest test pe Typhoon este primul pas spre un nou standard de operare în misiuni militare reale. Pericolul și promisiunea: cât control oferim unei mașini? Chiar dacă Rattlesnaq nu ia decizii în locul pilotului, întrebarea etică rămâne: cât de mult ar trebui să ne bazăm pe inteligența artificială într-un context mortal? În acest caz, avantajul major este că AI-ul este complet verificabil. Spre deosebire de rețelele neuronale opace, Rattlesnaq oferă răspunsuri care pot fi simulate și testate independent, eliminând riscul de „magie neagră” în algoritmi. Într-un moment în care AI-ul pătrunde tot mai mult în domeniile critice – de la medicină la apărare – astfel de soluții transparente pot deveni noul standard. Și chiar dacă viitorul aviației militare pare să includă și drone complet autonome, colaborarea om-mașină rămâne, cel puțin pentru moment, forma cea mai acceptabilă de integrare. În plus, această inițiativă britano-suedeză ar putea deveni un model pentru celelalte națiuni NATO care operează Typhoon sau avioane de generație viitoare. Inteligența artificială nu mai este doar un instrument de analiză sau de automatizare industrială – ea intră acum în cockpitul celor mai avansate avioane de luptă ale Europei. Dacă această tehnologie va trece toate testele, am putea fi martorii unei schimbări fundamentale în modul în care se desfășoară luptele aeriene. Iar pentru tine, ca observator al tehnologiei, este o lecție clară: AI-ul nu înseamnă doar ChatGPT și asistenți vocali. În viitorul apropiat, ar putea decide cine câștigă o luptă și cine se întoarce acasă.