Haosul urbanismului și lanțul slăbiciunilor în emiterea avizelor au înmulțit litigiile în construcții. Avocat: În România s-a construit mult și prost
V-ați gândit vreodată câte probleme juridice pot exista în domeniul construcțiilor și al achizițiilor publice? Câte litigii pot fi generate de contractele realizate în aceste domenii și ajung pe masa judecătorilor în România sau în străinătate? Toți ne întrebăm de ce unii constructori nu respectă termenele, de ce anumite lucrări au vicii ascunse, greu de depistat la finalizarea lor, de ce multe proiecte legate de infrastructură nu respectă termenele sau punerea lor în execuție durează ani de-a rândul și ajung chiar la reziliere. Unul dintre avocații specializați în dreptul construcțiilor este Eugen Sârbu, care a reprezentat cu succes, în cei zece ani de experiență, o serie de companii și clienți importanți din România și în fața Curților de arbitraj din diverse jurisdicții, precum Elveția, Anglia, Austria, Spania, Franța. Fiind specializări juridice rar dezbătute în spațiul public, iar problematica la zi necesită o abordare mai profundă, avocatul Eugen Sârbu a oferit detalii importante legate de aceste litigii care privesc domeniul construcțiilor și al achizițiilor publice, într-un interviu la Gândul Exclusiv. Avocatul Eugen Sârbu dezvăluie cauzele majore care generează toate aceste probleme litigioase, dar și ce se întâmplă cu deșeurile din construcții și care va fi soluția în viitor. De ce ne lovim, zi de zi, de construcții ridicate anapoda care produc o supraaglomerare a traficului imposibil de controlat, de proceduri de avizare greoaie acolo unde nu este cazul, de lucrări de apă-canal făcute de mântuială, de ce am ajuns să trăim într-o Capitală dezvoltată haotic din punct de vedere arhitectural, care sunt implicațiile politice în aceste domenii ? Care sunt soluțiile și cât de mult ține rezolvarea acestor probleme litigioase de simplificarea legislației? Răspunsurile specialistului sunt extrem de importante pentru că devoalează partea nevăzută a acestor cauze litigioase care ar putea fi îmbunătățită cu ajutorul legiuitorului. Lanțul slăbiciunilor creat de întârzierea avizelor și necesitatea apariției Codului Urbanismului Urbanismul modern este o disciplină complexă, care presupune integrarea unor concepte de sustenabilitate bine gândite. Schimbările demografice au și ele un puternic impact asupra dezvoltării urbane, iar infrastructura urbană influențează calitatea vieții cetățenilor, ceea ce aduce în discuție teme precum cultura socială în construcții și etica profesională în arhitectura unui oraș. “Într-adevăr, în România s-a construit mult, s-a construit prost, s-a creat o densitate foarte mare în marile orașe și probleme au apărut, litigii sunt destule și probabil că vor mai fi… Sperăm că lucrurile se vor și îmbunătăți pe parcurs. Marea majoritate a problemelor au privit acest haos al urbanismului, probleme referitoare la autorizațiile de construire, la emiterea cu întârziere a avizelor, pe urmă la conformarea constructorilor la solicitările din aceste avize, ceea ce a creat, în lanț cumva, niște probleme pentru că întârzierea avizării duce mai departe la întârzieri în proiectare, mai departe duce la întârzierea întregului proiect. Între timp s-au tot modificat prevederi legislative, pentru că noi avem și această manie de a face legi fără număr. Acum există un proiect în Parlament care se pare că va intra în vigoare destul de curând, al unui Cod al urbanismului care să aducă laolaltă toată legislația aceasta din domeniul construcțiilor, pentru că legislația este extrem de stufoasă, avem legi principale, secundare, terțiare și așa mai departe, normative privind rețetele de construire a prețurilor, norme privind devizele și cred că e un lucru bun că toată această legislație se aduce laolaltă într-un Cod al urbanismului. Acum, să vedem și cum va funcționa el”, a spus Eugen Sârbu, care timp de 10 ani a lucrat și ca avocat specializat în proiecte de infrastructură, de căi ferate, autostrăzi, inclusiv, proiecte de instalații. “În Finlanda, Codul obligațiilor are opt pagini” Este de notorietate faptul că România a devenit o “fabrică de legi” pe bandă rulantă, reglementări, norme, modificări, amendamente și abrogări care fac ca și numărul litigiilor în aceste domenii ce țin de dezvoltarea urbană să crească, iar instanțele să caute soluțiile cele mai corecte într-un hățis toxic legislativ. Cu ce diferă sistemele juridice din alte țări de România, în vasta materie a litigiilor? „În România, sistemul nostru normativ, legile, funcționează pe modelul francez și avem codificări nenumărate în toate domeniile. Din experiența mea în arbitrajul internațional, unde am lucrat pe legislație străină, pe legislația anglo-saxonă, pe legislație nordică, am putut să observ cât de bine funcționează aceste sisteme și cât de bine funcționează piața în sistemele astea pe o legislație foarte suplă, foarte restrânsă, dar care are niște principii clare, niște principii care se aplică constant de zeci, chiar și sute de ani, dacă vorbim de sistemul anglo-saxon, și în care toată lumea înțelege ce are de făcut. Vă dau un exemplu – Codul obligațiilor în Finlanda are opt pagini. Este foarte suplu, trasează niște principii generale pentru oamenii care fac business pe teritoriul acelei țări. Toată lumea l-a înțeles, toată lumea a înțeles acele principii și știe cum să se comporte când apar probleme. Îi este mai ușor și judecătorului, iar acest tip de legislație merge în mână în mână cu aplicarea precedentului. Adică s-a dat o decizie pe o anumită situație, aceea rămâne Constituția pentru astfel de situații. În toate situațiile următoare se va aplica unitar aceeași prevedere legală, se va da aceeași dezlegare și atunci oamenii din piață știu ce au de făcut, știu la ce să se conformeze. În opinia mea, da, avem o bubă pe domeniul ăsta, pentru că oamenii sunt obligați să cunoască legea. (…) Au fost nenumărate situații în care s-a apelat la noi ca specialiști în procesul acesta legislativ. Am oferit opinii și ce a ieșit într-un final era destul de diferit. În zona asta politică există cumva o hărnicie să facem legi cât mai multe și dacă nu facem, măcar să le modificăm pe alea. Și de multe ori le modificăm pe alea care funcționează”, a explicat avocatul. În zona achizițiilor, ”au fost unele decizii ale Curții Constituționale care mai mult au încurcat decât au descurcat” Întrebat dacă judecata Curții Constituționale a adus un suflu pozitiv în problematica litigiilor din domeniul achiziților publice, avocatul Eugen Sârbu confirmă că au existat decizii care mai mult au încurcat