Sute de juriști ieșeni visează la admiterea în Barou în 2026! Cei care se vor înscrie la concurs sunt nevoiți să scoată din buzunar 2.800 de lei
Sute de juriști ieșeni visează la admiterea în Barou în 2026. Uniunea Națională a Barourilor din România (UNBR) a anunțat, joi, 26 februarie 2026, organizarea examenului de primire în profesia de avocat, sesiunea aprilie 2026, potrivit unui comunicat oficial. Potrivit anunțului, examenul va avea loc duminică, 26 aprilie 2026, pentru toți candidații înscriși. Testarea se va desfășura în municipiul București, în sistem fizic (față în față), în spațiile puse la dispoziție de Universitatea din București. Sute de juriști ieșeni se pregătesc de admiterea în Barou în 2026! Examenul va consta într-o probă scrisă de tip grilă, care va cuprinde 100 de întrebări din cinci materii prevăzute în tematică, anume: organizarea și exercitarea profesiei de avocat, drept civil, drept procesual civil, drept penal și drept procesual penal. Candidații vor avea de parcurs câte 20 de întrebări pentru fiecare din cele cinci discipline fundamentale pentru exercitarea profesiei de avocat. Pentru a fi declarați admiși, candidații trebuie să îndeplinească două condiții cumulative: să obțină minimum 5 puncte la fiecare disciplină în parte și un punctaj total de cel puțin 70 de puncte din 100. Reprezentanții UNBR subliniază că acest sistem de evaluare urmărește să asigure un nivel ridicat de pregătire profesională, fiind necesară o cunoaștere temeinică a tuturor materiilor de examen, nu doar performanțe punctuale. Cererile de înscriere la examen, împreună cu documentele necesare, vor fi depuse exclusiv în format electronic, prin intermediul platformei online IFEP.ro, în intervalul 2 martie 2026, ora 08:00 – 27 martie 2026, ora 16:00. După încheierea perioadei de înscriere, în intervalul 30 martie 2026 – 3 aprilie 2026, barourile vor proceda la verificarea dosarelor depuse de candidați. Rezultatul verificărilor va fi afișat în conformitate cu prevederile Regulamentului de examen, urmând ca eventualele contestații să fie soluționate potrivit procedurilor interne. Taxa de examen a fost stabilită la 2.800 de lei și se va achita în contul I.N.P.P.A., instituția responsabilă de formarea profesională inițială și continuă a avocaților. Tinerii juriști sunt dornici să se înscrie la examen Anunțul privind organizarea examenului din aprilie 2026 a stârnit deja interes în rândul absolvenților de drept, mulți dintre aceștia considerând că sesiunea de primăvară le oferă timp suplimentar de pregătire. Elena, absolventă la Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași, le-a spus reporterilor BZI că intenționează să se înscrie la examenul din aprilie. „Eu am terminat Facultatea de Drept la Universitatea «Alexandru Ioan Cuza» în sesiunea din iulie 2024, însă nu am reușit să promovez examenul de licență atunci, așa că l-am mai susținut o dată în vara anului 2025, când am reușit să obțin nota de trecere. În anul în care am stat acasă, am avut timp să mă pregătesc și mă voi înscrie în sesiunea din aprilie 2026 la examenul de Barou”, a spus Elena. Tânăra mărturisește că perioada de pauză dintre absolvire și promovarea licenței a fost una dificilă, dar utilă din punct de vedere al consolidării cunoștințelor. „Am reluat materia de drept civil și procesual civil mult mai aprofundat, pentru că aici aveam cele mai mari lacune”, a adăugat aceasta. Și Claudia, absolventă a Facultății de Drept din 2022, se pregătește pentru o nouă încercare. „Eu am terminat dreptul în 2022 și am mai fost înscrisă la examenul de Barou de trei ori, însă nu am reușit să-l promovez. Ultima dată am fost la limită, așa că sunt motivată să-l mai susțin o dată”, a declarat aceasta reporterilor BZI. Claudia spune că experiențele anterioare au ajutat-o să înțeleagă mai bine rigorile examenului. „Este un examen foarte competitiv, iar presiunea este mare. De fiecare dată am învățat ceva nou despre mine și despre modul în care trebuie abordată pregătirea. Acum îmi organizez timpul pentru studiu în mod diferit”, a explicat ea. Unul dintre cele mai dificile examene Examenul de primire în profesia de avocat este considerat unul dintre cele mai dificile examene din România, atât prin volumul mare de materie, cât și prin pragul ridicat de promovare. Cerința obținerii a minimum 70 de puncte din 100, dar și a unui punctaj minim la fiecare disciplină, elimină posibilitatea compensării unei pregătiri deficitare într-un domeniu prin rezultate foarte bune în altul. În fiecare an, mii de absolvenți ai facultăților de drept din întreaga țară își încearcă șansa de a deveni avocați stagiari. Pentru cei care promovează urmează o perioadă de stagiu profesional și formare în cadrul I.N.P.P.A., finalizată cu examenul de definitivare în profesie. În sesiunea din septembrie 2025, au fost înscriși 2.098 de absolvenți de drept, iar dintre aceștia, doar 469 au promovat examenul, obținând minimum 70 din cele 100 de puncte. Cel mai mare punctaj obținut a fost de 97 de puncte, de către o persoană înscrisă în Baroul București, iar 26 dintre cei care au promovat sunt înscriși în Baroul Iași. Reprezentanții UNBR recomandă candidaților să consulte cu atenție Regulamentul de examen, tematica și bibliografia, publicate pe site-urile oficiale ale instituțiilor implicate, precum și anunțurile barourilor din care fac parte, pentru a evita eventualele erori de înscriere. Pentru mulți tineri juriști, examenul reprezintă un pas decisiv în carieră și începutul unui parcurs profesional într-un domeniu care presupune responsabilitate, rigoare și pregătire continuă. Tocmai de aceea, sute de juriști ieșeni visează la admiterea în Barou.
Inteligența artificială, instrument negativ în avocatură: Utilizarea AI în profesia de avocat trebuie să se realizeze cu prudență
Inteligența artificială este considerată un instrument mai mult negativ decât util în avocatură. Avocații ieșeni sunt de părere că AI-ul poate fi de folos dacă se utilizează în condiții optime. Acest instrument vine în ajutorul apărătorilor pentru a le facilita găsirea anumitor texte de lege. Cu toate acestea, inteligența artificială nu ar putea înlocui avocatul, deoarece între coperțile unui dosar sunt viețile oamenilor, iar acest instrument răspunde robotic. Inteligența artificială, instrument negativ în avocatură Transformarea digitală a profesiilor juridice accelerează pe măsură ce soluțiile bazate pe inteligență artificială (IA) devin tot mai prezente în activitatea avocaților. De la redactarea documentelor și analiza jurisprudenței, până la prognoze privind șansele de câștig într-un litigiu, tehnologia promite creșterea eficienței și reducerea costurilor. Totodată, apar dezbateri intense despre confidențialitate, responsabilitate profesională și limitele automatizării. „Inteligența artificială reprezintă, fără îndoială, una dintre cele mai importante transformări tehnologice ale prezentului, iar domeniul juridic nu face excepție. În opinia mea, AI nu trebuie privită ca un substitut al avocatului, ci ca un instrument de sprijin care, utilizat corect, poate eficientiza activitatea profesională. Există deja avocați care folosesc aplicații bazate pe inteligență artificială pentru documentare juridică, analiză de jurisprudență, structurarea unor materiale sau gestionarea volumelor mari de informații. În special în cauzele complexe, unde analiza presupune parcurgerea unui număr semnificativ de acte și hotărâri, astfel de instrumente pot economisi timp și pot sintetiza informații”, a spus avocata Delia-Bianca Traglă. Folosită în anumite condiții, AI poate fi de ajutor în activitatea avocaților, însă asta nu înseamnă că aceștia pot fi înlocuiți. „Utilizarea AI în profesia de avocat trebuie să se realizeze cu prudență. Răspunderea profesională aparține exclusiv avocatului, iar verificarea informațiilor, interpretarea normelor și strategia procesuală nu pot fi delegate unui algoritm. De asemenea, aspectele privind confidențialitatea datelor și secretul profesional trebuie atent protejate”, a completat avocata. Poate fi inteligența artificială un instrument util în activitatea avocațială? Inteligența artificială poate fi utilă în activitatea avocaților, ajutându-i să găsească diferite texte de lege, decizii sau altele asemenea. „Consider că, utilizată în anumite condiții, inteligența artificială poate fi un instrument benefic în domeniul juridic. Unul dintre motivele pentru care este necesară prudența în utilizarea AI este riscul de generare a unor erori – de exemplu, indicarea unor articole de lege incorecte, jurisprudență eronată sau furnizarea de informații eronate. Astfel de inadvertențe, dacă nu sunt verificate riguros, pot conduce la concluzii greșite ale avocatului”, a mai spus avocata. Este neapărat important să se verifice informațiile primite de la AI, întrucât există situații în care pot fi furnizate informații eronate. „În acest context, inteligența artificială trebuie privită ca un ajutor de analiză, nu ca o sursă definitivă de soluții. Aplicarea responsabilă a tehnologiei impune intuiția, experiența și discernământul avocatului, elemente care nu pot fi înlocuite de un algoritm. În concluzie, AI nu înlocuiește avocatul, dar poate deveni un aliat valoros al acestuia, dacă este folosită responsabil și în limitele cadrului profesional”, a încheiat Delia-Bianca Traglă. Prin urmare, inteligența artificială poate fi de ajutor în activitatea avocaților, dacă informațiile sunt verificate din mai multe surse. Între coperțile unui dosar sunt viețile oamenilor! Indiferent de evoluția inteligenței artificiale, aceasta nu îi poate lua locul avocatului. Această profesie apelează la empatie, ceea ce instrumentul artificial nu poate oferi. „AI este o provocare pentru societate, nu doar pentru avocați, însă nu trebuie să ne temem, deoarece nu este un pericol. AI răspunde la texte de lege, însă nu oferă o consultație juridică sau o apărare, ce ar putea fi folosită în fața instanței de judecată. Acest instrument poate fi interpretat ca o soluție pentru a descoperi mai ușor un text de lege. În loc să răsfoim sute de pagini pentru a găsi un text de lege, îl putem identifica la un click distanță. Dar, cu toate acestea, nu trebuie să ne bazăm pe această inteligență artificială. Folosesc acest instrument pentru a găsi anumite decizii, dar mereu verific rezultatul și în alte surse. Este un instrument menit să ne ajute, nu care să ne înlocuiască”, a spus avocata Doina Stupariu reporterilor BZI. Avocata Doina Stupariu susține că inteligența artificială nu poate înlocui activitatea avocaților, având în vedere că avocatul se implică emoțional în apărarea unui client. „Între coperțile unui dosar sunt viețile oamenilor!”, a încheiat avocata. Inteligența artificială este considerată un instrument negativ în avocatură dacă nu este utilizat în anumite condiții. Cu toate acestea, avocații nu pot fi înlocuiți. Donație lunară Donează lunar pentru susținerea jurnalismului de calitate Donație singulară Donează o singură dată pentru susținerea jurnalismului de calitate
Avocata Alexandra Cioată, declarații în exclusivitate pentru BZI, după ce a fost condamnată la 7 ani de închisoare pentru tentativă de omor! A fost doar un accident, nu am vrut să fac rău nimănui
Reporterii BZI au discutat, în exclusivitate, cu avocata Alexandra Cioată, după ce aceasta a fost condamnată la 7 ani de închisoare pentru comiterea infracțiunii de tentativă la omor, asta după ce, conform anchetatorilor, ar fi intrat intenționat cu autoturismul într-un motociclist în Nicolina. Avocata Alexandra Cioată spune că se aștepta la o decizie nefavorabilă pentru ea, însă, chiar și așa, nu se gândea că judecătorul va vrea să o trimită după gratii pentru o perioadă de 7 ani. Citește și: Alexandra Cioată, avocata care ar fi izbit intenționat cu masina un motociclist în Nicolina a fost condamnată la închisoare. Iată ce pedeapsă a primit Avocata Alexandra Cioată, prima reacție după ce a fost condamnată la 7 ani de închisoare Avocata a spus că, de la incident, viața ei s-a schimbat radical și că a trecut prin momente crunte, atât în spatele gratiilor cât și în libertate. ”Mă așteptam la o decizie nefavorabilă, dar nu la o pedeapsă de 7 ani. Am greșit, îmi pare rău pentru asta, dar a fost doar un accident, nu am vrut să fac rău nimănui. Eram în mașină cu fiul meu și cu un cățeluș pe care abia îl luasem, cățelul ajunse pe la mine pe la pedale, fiul meu se simțea rău, a fost un cumul… Ce pot să zic este că nu am vrut să fac rău nimănui, am greșit că am plecat de la fața locului, dacă nu făceam asta nu s-ar mai fi ajuns aici”, a spus avocata Alexandra Cioată. Întrebată dacă a luat legătura cu motociclistul pe care l-a accidentat, aceasta a spus că nu a făcut-o, dar că i-ar transmite un mesaj. ”Nu am vorbit niciodată cu el, dar dacă ar fi să-i transmit ceva ar fi să fie sănătos, să nu mai aibă parte de astfel de evenimente și că îmi pare rău”, a completat Alexandra Cioată. Citește și: Răsturnare de situaţie! Avocata Alexandra Cioată a fost reţinută după ce a izbit un motociclist! Este acuzată de tentativă de omor! În perioada în care a fost arestată, avocata Alexandra Cioată a fost ”plimbată” prin mai multe pușcării. ”A fost o perioadă foarte grea pentru mine, am fost dusă de la un penitenciar la altul, mi-am revenit foarte greu după cele 5 luni de arest. Mi-a fost foarte greu că nu mi-am văzut copilul în perioada asta, nu am vrut să vină să mă vadă acolo. Am avut noroc de mama mea care a avut grijă de el și de mine”, a mai spus Alexandra Cioată. Citește și: Alexandra Cioată, „spaima motocicliștilor”, mai rămâne în pușcărie 30 de zile Donație lunară Donează lunar pentru susținerea jurnalismului de calitate Donație singulară Donează o singură dată pentru susținerea jurnalismului de calitate
Sancțiuni disciplinare, aplicate avocaților ieșeni! Principalul motiv al sancționării este unul penibil!
Au fost mai multe sancțiuni disciplinare aplicate avocaților din Iași, dispuse din motive diverse. În cadrul instanțelor judecătorești din Iași, sancțiunile aplicate avocaților nu vizează, de regulă, conduita morală sau etică, ci lipsa de punctualitate la termenele stabilite de instanță. Principala sancțiune aplicată avocaților ieșeni de către instanțe este amenda. Sancțiuni disciplinare pentru avocații din Iași Avocații din Iași sunt supuși unui sistem disciplinar clar definit, menit să asigure integritatea profesiei și respectarea normelor legale. Conform cadrului legislativ în vigoare, sancțiunile pot varia de la mustrare și avertisment la amenzi, suspendarea temporară a dreptului de practică sau chiar excluderea din profesie. În practică, însă, realitatea din municipiul Iași arată că majoritatea sancțiunilor sunt aplicate din motive procedurale, nu pentru abateri de conduită profesională. Baroul Iași funcționează cu o comisie de disciplină care judecă abaterile săvârșite de avocații locali. În paralel, Uniunea Națională a Barourilor din România (U.N.B.R.) are o comisie centrală care examinează cazurile grave sau contestațiile formulate împotriva deciziilor barourilor. Aceste mecanisme sunt menite să asigure corectitudinea aplicării sancțiunilor și să protejeze atât reputația avocaților, cât și drepturile clienților. În Iași, însă, motivele sancțiunilor sunt mai degrabă administrative. „Nu prea se dispun sancțiuni din cauza conduitei. În principiu, se aplică din cauza absenței la termen”, spune Iulian Constantin Cațarschi, prodecan al Baroului Iași, reporterilor BZI. Astfel, absențele la termenele de judecată reprezintă principalul factor care determină aplicarea sancțiunilor aplicate avocaților. Cuantumul amenzilor începe de la 500 de lei și poate ajunge până la 5.000 de lei. Amenzile trebuie achitate în termen de 30 de zile de la rămânerea definitivă a hotărârii. Neplata lor atrage suspendarea de drept a avocatului din exercitarea profesiei până la achitarea sumei. Totodată, Legea prevede sancțiuni mai severe, cum ar fi interdicția temporară de a practica avocatura sau excluderea din profesie, în cazuri grave sau repetate. Avocații sunt de părere că sancțiunile sunt aplicate prea ușor Avocații ieșeni se apără și susțin că lipsa la anumite termene este motivată, de regulă, de volumul ridicat de muncă. „În practică, se constată frecvent că avocații sunt supuși unor presiuni semnificative, generate de volumul ridicat de activitate și de suprapunerea termenelor de judecată. Nu este deloc neobișnuit ca un avocat să aibă în aceeași zi patru sau chiar cinci termene de judecată, uneori la instanțe diferite, aflate în localități distincte”, explică avocata Delia Bianca Traglă reporterilor BZI. Totodată, avocata susține că există situații în care sunt dispuse sancțiuni de către instanță, deși cunoaște imposibilitatea avocatului de a se prezenta la termen. „Această realitate obiectivă a exercitării profesiei nu este însă întotdeauna avută în vedere de instanțele de judecată, existând situații în care s-au dispus amenzi judiciare pentru neprezentare, deși avocatul se afla într-o imposibilitate obiectivă de a fi prezent, fiind angajat în alte cauze aflate pe rol”, adaugă avocata. În realitate, însă, cazurile care implică abateri morale sau etice sunt rare. Impactul acestor sancțiuni nu trebuie însă subestimat. Chiar dacă majoritatea cazurilor se referă la probleme procedurale, ele contribuie la menținerea disciplinei și responsabilității în cadrul profesiei. În plus, sistemul prevede ajustarea periodică a amenzilor, în funcție de inflație, pentru ca sancțiunile să rămână relevante și eficiente. Astfel, sistemul disciplinar funcționează nu doar ca un mecanism de pedeapsă, ci și ca un instrument de corecție și educație profesională. Onorariile mici îi nemulțumesc pe avocați Avocații sunt nemulțumiți de cuantumul onorariilor stabilite de către instanță, în anumite situații. „Există dificultăți majore în situațiile în care avocații desemnați din oficiu nu sunt mulțumiți de modul în care instanța stabilește onorariul, în special atunci când acesta este mai redus față de cuantumul prevăzut în delegația emisă de Barou”, precizează Delia Bianca Traglă. Nemulțumirile referitoare la onorariu pot avea urmări și în modul în care avocații privesc activitatea de apărare. Atunci când avocatul este ales de către justițiabil, acesta stabilește onorariul împreună cu clientul, dar în cazul apărării din oficiu, cuantumul este prevăzut în Legea 51/1995 din 7 iunie 1995, dar poate fi modificat de către instanța de judecată, în funcție de activitatea desfășurată de apărător. „Un exemplu este cel al unui avocat desemnat din oficiu într-o cauză aflată în apel, în care a existat atât judecata apelului, cât și un termen distinct pentru verificarea măsurii preventive. Delegația emisă de Barou prevedea un onorariu total de 1.358 lei, compus din 998 lei aferenți fazei apelului și 360 lei pentru activitatea de verificare a măsurii preventive. Cu toate acestea, instanța a acordat doar suma de 998 lei, apreciind că verificarea măsurii preventive este inclusă în procedura apelului și nu justifică acordarea unui onorariu distinct”, menționează avocata. De asemenea, avocații au la dispoziție posibilitatea de a contesta decizia instanței. „Instanța nu doar că a respins cererea, calificând-o drept o critică inadmisibilă a unei soluții definitive, dar a obligat avocatul și la plata sumei de 200 de lei cu titlu de cheltuieli judiciare”, conchide Delia Bianca Traglă. Așadar, sunt sancțiuni disciplinare aplicate avocaților din Iași în situația în care nu își desfășoară activitatea conform legii și a statutului avocaților. Cu toate acestea, o parte dintre ei se simt neîndreptățiți de unele decizii ale instanțelor. Donație lunară Donează lunar pentru susținerea jurnalismului de calitate Donație singulară Donează o singură dată pentru susținerea jurnalismului de calitate
Reguli stricte pentru avocații din Iași care vor stagiari. Ce condiții trebuie să îndeplinească definitivii?
Sunt niște reguli stricte pentru avocații definitivi din Iași care doresc să primească avocați stagiari, de la minimum șase ani de experiență profesională și o reputație impecabilă, până la obligații financiare și contracte clare de colaborare. Cerințele urmăresc să ridice standardele de formare într-unul dintre cele mai importante centre juridice din România. Reguli strxicte pentru avocații din Iași care vor stagiari Pentru a asigura un nivel ridicat de pregătire profesională a avocaților stagiari, regulamentele profesiei impun mai multe criterii pe care un avocat definitiv trebuie să le îndeplinească înainte de a putea primi un stagiar. Un avocat care dorește să primească un stagiar trebuie să aibă o experiență solidă în practica juridică. Printre condițiile care trebuie îndeplinite de avocații definitivi, precizăm: vechime de cel puțin 6 ani de la data la care avocatul a devenit definitiv. Această cerință urmărește ca mentorul să aibă cunoștințe practice, experiență și un portofoliu de cazuri suficient de complex pentru a-i oferi stagiarului o pregătire relevantă. Un alt criteriu esențial este integritatea și prestanța profesională a avocatului. Cei care au sancțiuni disciplinare în trecut își pierd eligibilitatea. Pentru a asigura sustenabilitatea activității de mentorat, avocații definitivi trebuie să înregistreze un venit de minimum 7.000 de lei lunar în fondul de cabinet. De asemenea, între coordonator și stagiar trebuie încheiat un contract de colaborare. „Din punctul meu de vedere, avocații cu experiență profesională ar trebui să împărtășească cunoștințele cu viitorii avocați. Eu am stagiari”, a declarat prodecanul. Anual, avocații stagiari își caută un coordonator În condițiile în care profesia de avocat este într-o continuă expansiune, confruntându-se cu o concurență tot mai mare și cu o nevoie acută de pregătire practică pentru tinerii absolvenți de drept, Baroul Iași a stabilit o serie de cerințe. Acestea trebuie îndeplinite de către avocații definitivi pentru a putea deveni tutori de stagiari, consolidând astfel standardele de calitate în formarea noii generații de apărători. În ultimii ani, Iașul s-a impus ca unul dintre centrele juridice cele mai active din România, cu un număr semnificativ de cabinete de avocatură și practicieni specializați în diverse ramuri ale dreptului. Confruntându-se cu o cerere ridicată de servicii juridice, dar și cu o competiție acerbă pe piață, avocații din Iași sunt preocupați nu doar de soluționarea cazurilor, ci și de dezvoltarea profesională a stagiarilor. „De câțiva ani, concursul de admitere în profesia de avocat, organizat de către U.N.B.R., se desfășoară de două ori pe an. Există o sesiune de primăvară și una de toamnă, iar acest lucru a dus la un număr mai mare de candidați și, totodată, de avocați stagiari”, a declarat Iulian-Constantin Cațarschi, prodecan al Baroului Iași. Privilegiul începutului și inegalitatea tăcută din avocatură Profesia de avocat este una liberală, dar nu funcționează în afara normelor de protecție a muncii și a principiilor de echitate profesională. Chiar dacă relația dintre avocatul coordonator și avocatul stagiar nu este, de regulă, un raport de muncă în sensul Codului muncii, aceasta nu înseamnă absența obligațiilor. Statutul profesiei impune exercitarea profesiei cu demnitate, probitate și bună-credință, iar aceste exigențe se aplică și în raporturile interne din profesie, nu doar față de clienți sau instanțe. „Când am intrat în avocatură ca stagiar, am trimis doar câteva e-mailuri cu CV-ul, iar ulterior am fost contactat de un avocat care colabora cu domnul avocat. Am susținut o probă de lucru timp de două săptămâni și, la final, am fost păstrată în echipă”, a povestit Delia-Bianca Traglă, avocat în Baroul Iași. Avocata este un caz fericit, dar mărturisește că are cunoștințe care au avut un început dificil în profesia de avocat. „Am avut colegi care au fost nevoiți să meargă la numeroase interviuri, fără a fi acceptați, sau care au lucrat perioade lungi fără a fi plătiți, primind doar promisiuni sau speranța unei colaborări viitoare”, a adăugat avocata. Așadar, sunt niște reguli stricte pentru avocații definitivi din Iași care doresc să primească avocați stagiari. Avocații definitivi sunt nevoiți să respecte o serie de condiții pentru a coordona stagiari. Ideea centrală e că dreptul de a avea stagiari vine la pachet cu obligația de a oferi formare autentică, condiții corecte de colaborare și un cadru profesional stabil, astfel încât stagiatura să fie un proces de învățare, nu o zonă de muncă precară, mascată. Donație lunară Donează lunar pentru susținerea jurnalismului de calitate Donație singulară Donează o singură dată pentru susținerea jurnalismului de calitate
Iașul, capitala avocaturii în Moldova, este în topul pe țară! Totuși, sunt mulți avocați care renunță la profesie!
Iașul este capitala avocaturii în Moldova și ocupă un loc important în topul numărului de avocați din țară. Iașul se află în clasament după București, Cluj și Timiș, cu sute de profesioniști activi în instanțe, parchete și secțiile de poliție. Deși municipiul Iași concentrează cei mai mulți practicieni, în restul județului numărul acestora scade vizibil, iar presiunile financiare și concurența acerbă determină tot mai mulți avocați să se retragă din sistem. Capitala avocaturii în Moldova, Iași, urcă pe locul 4 la nivel național la numărul de specialiști în drept Județul Iași ocupă locul al patrulea la nivel național în ceea ce privește numărul de avocați activi, fiind devansat doar de București, Cluj și Timiș. Datele recente arată o concentrare semnificativă a profesioniștilor dreptului în municipiul Iași, dar și diferențe notabile între centrele judiciare din județ, în special în raport cu instanțele aflate în subscripția Curții de Apel Iași. Municipiul Iași rămâne principalul pol juridic al județului. Aici sunt înregistrați 458 de avocați care profesează la nivelul instanțelor de judecată, în timp ce 362 de avocați își desfășoară activitatea preponderent la parchete și în relația cu secțiile de poliție. Aceste cifre confirmă rolul dominant al Iașului în peisajul juridic regional, orașul fiind sediul Curții de Apel, care are în subscripție două tribunale și mai multe judecătorii. „Este normal ca cei mai mulți avocați să fie în municipiul Iași, iar pe lângă instanțele din subscripția Curții de Apel Iași să fie un număr direct proporțional cu locuitorii”, a declarat Iulian-Constantin Cațarschi, prodecan al Baroului Iași. Numeroși avocați pe rolul instanțelor din subscripția Curții de Apel Iași În contrast, instanțele din subscripția Curții de Apel Iași, situate în diferite localități ale județului, atrag un număr mai redus de avocați. De exemplu, la Pașcani sunt înregistrați 206 avocați care activează la instanță și 186 care lucrează la parchete și la secțiile de poliție. Deși Pașcaniul este al doilea centru urban ca importanță din județ, diferența față de municipiul Iași rămâne semnificativă, atât ca volum de cauze, cât și ca atractivitate profesională. La Hârlău, cifrele sunt și mai mici: 180 de avocați activează la instanță, iar 111 sunt prezenți în activitatea de urmărire penală, la parchete și în relația cu poliția. Situația reflectă nu doar dimensiunea mai redusă a zonei, ci și numărul mai mic de dosare, precum și resursele financiare limitate ale justițiabililor din mediul rural. În ceea ce privește localitatea Răducăneni, se numără 178 de avocați care figurează la instanță, iar peste 120 își desfășoară activitatea în zona parchetelor și a structurilor de poliție. Chiar dacă aceste valori indică o prezență constantă a avocaților, ele rămân sub nivelul municipiului Iași și confirmă tendința de concentrare a profesiei în marile centre judiciare. Tot mai mulți specialiști renunță la profesia de avocat Paradoxal, deși județul Iași se află în topul național ca număr de avocați, tot mai mulți aleg să se retragă din sistem. Motivele sunt în principal financiare. Costurile ridicate ale profesiei, chirii pentru birouri, taxe către barou, contribuții obligatorii și cheltuieli administrative sunt greu de susținut, mai ales pentru avocații la început de profesie. „Există avocați care renunță la această profesie, iar motivele sunt diverse. Considerentele financiare sunt principalul motiv al retragerii. Unii aleg să se reprofileze”, a adăugat prodecanul. În acest context, unii avocați aleg să își suspende activitatea, să se reorienteze profesional sau să părăsească definitiv sistemul, în ciuda investițiilor făcute în formare. „Partea bună este că cei care aleg să se retragă din profesie pot reveni oricând”, a mai spus avocatul. Județul Iași rămâne, pentru moment, un centru juridic de referință la nivel național, însă provocările financiare și concurența intensă pun presiune tot mai mare asupra profesiei de avocat. Capitala avocaturii în Moldova, Iași, se află pe locul 4 la nivel național ca număr de avocați. Deși numărul avocaților din județul nostru este unul destul de mare, tot mai mulți apărători aleg să renunțe la această profesie. Avocații care aleg să se retragă din justiție se pot reîntoarce oricând. Donație lunară Donează lunar pentru susținerea jurnalismului de calitate Donație singulară Donează o singură dată pentru susținerea jurnalismului de calitate
Acești avocați răspund la urgențe 24/7! Cum funcționează în Iași, zi și noapte
Sunt avocați care răspund la urgențe 24/7. Când libertatea sau siguranța sunt în joc, iar timpul nu are răbdare, în județul Iași intră în acțiune avocații de serviciu. Printr-un sistem de permanență și rotație, Baroul Iași asigură apărarea juridică obligatorie, inclusiv în weekend și în miez de noapte, pentru persoanele care nu își permit un apărător ales. Programul de permanență se stabilește o dată la patru luni. Avocații care răspund la urgențe 24/7! În județul Iași, accesul la apărare juridică este asigurat nu doar în timpul săptămânii, ci și în weekend, printr-un sistem bine pus la punct de avocații din programul de permanență, desemnați prin rotație. Aceștia intervin în situații urgente, atunci când este obligatorie prezența unui avocat, iar persoanele implicate nu își permit să-și angajeze unul. De la ordine de protecție până la audieri la poliție, rolul avocatului de serviciu devine esențial pentru respectarea dreptului la apărare. „Pentru situații care nu permit amânarea, există programul de permanență. Avocații înscriși sunt disponibili 24/7 să apere drepturile și interesele celor care au nevoie”, a declarat Iulian-Constantin Cațarschi, prodecanul Baroului Iași. Avocații de serviciu sunt desemnați pe liste speciale, organizate la nivelul Baroului, și asigură permanența atât în cursul săptămânii, cât și în zilele de sâmbătă și duminică. Sistemul funcționează prin rotație, astfel încât sarcina să fie distribuită echitabil între avocați, în funcție de statutul lor profesional, definitivi sau stagiari, dar și de numărul total de practicieni din raza fiecărei instanțe. „Avocații desemnați pentru permanența 24/7 sunt selectați o dată la patru luni. În această perioadă, avocații definitivi asigură, în medie, aproximativ trei zile de serviciu în perioada de patru luni, în timp ce avocații stagiari pot ajunge până la cinci zile de permanență”, a spus prodecanul Baroului Iași. Există opt liste de permanență pe raza județului Iași La nivelul județului Iași există opt liste distincte de avocați de serviciu. Dintre acestea, patru sunt destinate judecătoriilor aflate în raza Curții de Apel Iași, iar alte patru acoperă parchetele și secțiile de poliție de pe lângă aceste judecătorii. Această împărțire permite o mai bună organizare a intervențiilor și o reacție rapidă în situațiile care nu suportă amânare. În municipiul Iași, unde volumul de cauze este cel mai ridicat, pe lista zilnică de avocați de serviciu sunt înscriși, în timpul săptămânii, între opt și nouă avocați. În weekend, când cererile pot fi la fel de numeroase, dar mai concentrate, numărul avocaților de serviciu ajunge până la 15 pe zi, tocmai pentru a face față tuturor solicitărilor urgente. „Cei mai mulți avocați înscriși pe lista de permanență se întâlnesc, bineînțeles, în municipiul Iași, deoarece cererea este mai ridicată. Aici, numărul de avocați de serviciu pe zi în timpul săptămânii ar fi de 8-9, iar pe weekend, acest număr poate ajunge până la 15 avocați pe zi”, a adăugat Iulian-Constantin Cațarschi. În alte localități din județ, numărul avocaților de serviciu este adaptat la dimensiunea instanței și la numărul de avocați care profesează în acea zonă. La Răducăneni, de exemplu, sunt desemnați trei avocați de serviciu, în timp ce la Pașcani și Hârlău numărul ajunge la cinci-șase avocați, acest aspect fiind influențat direct de numărul de practicieni înscriși în Baroul care activează în raza respectivelor instanțe. Avocații sunt sceptici cu privire la acest program, din cauza întârzierilor privind plata onorariilor Întârzierile semnificative în plata onorariilor pentru asistența judiciară din oficiu, dar și lipsa unei corelări rezonabile între momentul prestării activității și cel al achitării acestora duc la o reticiență a avocaților, în special stagiarii, pentru înscrierea în programul de permanență. „În prezent, fac parte din Serviciul de Asistență Judiciară (SAJ). Consider însă că modul în care se desfășoară unele cauze penale din oficiu ridică probleme serioase, în special din perspectiva întârzierilor în plata onorariilor”, a spus Delia-Bianca Traglă, avocat în cadrul Baroului Iași. Avocata oferă și un exemplu din experiența sa profesională. „Vă dau un exemplu concret: în anul 2024 am primit un oficiu într-un dosar penal aflat în faza de urmărire penală, în care au fost audiați doi minori pentru infracțiunea de rele tratamente aplicate minorilor. Dosarul a primit soluție abia în anul 2025, iar onorariul aferent acestui oficiu mi-a fost achitat în luna ianuarie 2026”, a declarat avocata. Problemele financiare și întârzierile în plata onorariilor îi determină pe unii avocați să evite preluarea unui număr mare de cauze din oficiu. „Din păcate, astfel de situații nu sunt izolate. Ministerul Public s-a confruntat, constant, cu probleme privind alocarea fondurilor necesare pentru plata onorariilor din oficiu, ceea ce afectează direct activitatea avocaților și descurajează implicarea acestora în astfel de cauze. Consider că este necesară o soluție reală și predictibilă în ceea ce privește finanțarea și plata la timp a serviciilor de asistență judiciară”, a continuat avocata. Așadar, există un număr de avocați care răspund urgențelor 24/7 pe raza județului Iași, indiferent de localitatea în care se află justițiabilul, deoarece există opt liste de permanență, care acoperă întreg județul. Donație lunară Donează lunar pentru susținerea jurnalismului de calitate Donație singulară Donează o singură dată pentru susținerea jurnalismului de calitate
Procese lungi, care se târăsc ani de zile în instanțele judiciare din Iași. Amânări peste amânări, care duc la cheltuieli crescute pentru justițiabili
Sunt multe procese lungi, care se târăsc ani de zile în instanțele judiciare din Iași. De ce se judecă unele procese rapid, iar altele se întind pe luni sau chiar ani în instanțele din județul Iași? De la lipsa de personal și fluctuația angajaților, până la complexitatea cauzelor și dificultățile de citare a părților, durata unui dosar nu depinde de un singur factor. Diferențele dintre instanțele mari și cele mici din județ accentuează și mai mult această problemă. Procese îndelungate, care se întind ani de zile în instanțele din Iași Durata mare a unor procese aflate pe rolul instanțelor din municipiul și județul Iași reprezintă un subiect delicat, dar de interes. Există cauze care se soluționează rapid, dar și dosare care se întind pe perioade îndelungate, uneori de ordinul anilor. Potrivit practicienilor în drept, motivele pentru care anumite dosare durează foarte mult nu țin doar de numărul părților implicate, ci de o serie de factori procedurali și administrativi. „Nu depinde doar de numărul de părți dintr-un dosar. Contează foarte mult complexitatea cauzei, actele procedurale care trebuie îndeplinite și mai ales dacă părțile trebuie citate în străinătate”, a spus Alina Daniela Enea, avocat în Baroul Iași. Aceasta a subliniat că, în multe situații, procedura de citare nu este una dintre cele mai mari piedici în soluționarea rapidă a unui proces, iar numărul ridicat al părților nu îngreunează neapărat desfășurarea procesului. În practică, instanța nu poate judeca fondul cauzei dacă nu este îndeplinită procedura de citare pentru toate părțile. În dosarele în care există pârâți cu domiciliul necunoscut sau aflați în afara țării, comunicarea actelor de procedură poate dura luni de zile. Fiecare termen acordat pentru refacerea procedurii prelungește automat durata procesului. Dacă o parte dintr-un proces se află în străinătate, aceasta va fi citată în străinătate pentru primul termen. Cu toate acestea, pentru desfășurarea normală a procesului, persoana citată în străinătate are obligația de a indica o adresă pe teritoriul României, unde urmează să i se facă toate comunicările ulterioare. Lipsa de personal a instanțelor duce la prelungirea în timp a dosarelor În ultimele luni, s-a putut observa că în unele instanțe judecătorești din județul Iași se acordă termene destul de lungi. Totuși, situația diferă de la o instanță la alta. „Situația diferă în funcție de instanță. De exemplu, la Judecătoria Iași și la Tribunalul Iași nu se dau, în general, termene foarte lungi”, a precizat Alina Daniela Enea. Cu toate acestea, în ceea ce privește instanțele judecătorești mai mici, aflate sub jurisdicția Curții de Apel Iași, situația stă diferit. „În schimb, la instanțele mai mici, cum sunt Judecătoria Hârlău sau Judecătoria Pașcani, termenele pot fi destul de lungi, în principal din cauza lipsei de personal”, a mai adăugat avocata. Lipsa de personal este un factor important atunci când vine vorba de durata proceselor. Grefierii, judecătorii sau personalul auxiliar insuficient pot duce la încărcarea excesivă a completelor de judecată. În aceste condiții, chiar dacă un dosar este relativ simplu, acesta poate primi un termen mai lung. „Sunt situații în care se dau termene și de câteva luni, iar în aceste condiții dosarele se soluționează mai greu”, a mai arătat avocata. Pentru justițiabili, aceste întârzieri pot însemna costuri suplimentare, stres și incertitudine. Cu toate acestea, atâta timp cât instanțele se confruntă cu lipsă de personal și un volum mare de dosare, durata unor procese va rămâne o problemă dificil de rezolvat pe termen scurt. Termenele pot fi de câteva zile sau de câteva luni Pe de altă parte, există și cauze care beneficiază de proceduri accelerate și care sunt soluționate într-un timp foarte scurt. „Sunt și situații când cauzele se judecă imediat, iar termenele sunt scurte, cum se întâmplă în cazul ordinelor de protecție sau al ordonanțelor președințiale”, a mai spus Alina Daniela Enea. Aceste tipuri de cauze sunt considerate urgente prin lege, deoarece vizează situații care necesită o intervenție rapidă a instanței. În schimb, dosarele de drept comun sunt cele care, de regulă, primesc termene mai lungi. „Dosarele pe drept comun, precum partajele, divorțurile în care sunt și copii minori sau succesiunile, primesc termene destul de lungi”, a declarat avocata. Aceste cauze presupun administrarea de probe, audieri de martori, efectuarea de expertize și, uneori, implicarea mai multor părți, toate acestea contribuind la prelungirea duratei procesului. Un alt motiv invocat pentru termenele îndepărtate este fluctuația de personal din instanțe. Plecarea sau delegarea judecătorilor, pensionările ori lipsa de grefieri pot duce la redistribuirea dosarelor și la amânări succesive. Procesele lungi, care se târăsc ani de zile în instanțele judiciare din Iași, au cauze diverse. În acest context, durata acestora nu este rezultatul unei singure cauze, ci al unui cumul de factori. De la complexitatea juridică a dosarului și până la problemele administrative ale instanțelor, fiecare element contribuie la modul în care este stabilit termenul de judecată.
Ieșenii tind să opteze mai mult pentru avocații din oficiu, în detrimentul celor aleși. Situația financiară cântărește greu în luarea deciziei
Ieșenii tind să opteze mai mult pentru avocații din oficiu, în detrimentul celor aleși. Situația financiară cântărește greu în luarea deciziei, dar nu acesta este unicul motiv. În ultimii ani se remarcă o creștere considerabilă a solicitărilor privind avocații din oficiu pe raza județului Iași. Ieșenii tind să opteze mai mult pentru avocații din oficiu, în detrimentul celor aleși Accesul la justiție presupune, de cele mai multe ori, asistență juridică de specialitate. În județul Iași, ca în restul țării, justițiabilii pot apela fie la avocați din oficiu, desemnați de barou, fie la avocați aleși, contractați direct. Diferențele financiare dintre cele două forme de reprezentare sunt adesea decisive în luarea deciziei. Avocatul din oficiu este desemnat în situațiile în care legea prevede asistență juridică obligatorie sau atunci când o persoană nu își permite să angajeze un avocat. Plata onorariilor pentru avocații din oficiu este asigurată de stat. Onorariile se achită în conformitate cu un protocol încheiat între Ministerul Justiției și UNBR. „După încheierea pandemiei, sistemul judiciar înregistrează o creștere vizibilă a solicitărilor de asistență publică judiciară, pe fondul reluării ritmului social și economic. De asemenea, se remarcă și o creștere a infracționalității, ceea ce necesită un număr mai ridicat al avocaților, fie ei aleși sau din oficiu”, a declarat Iulian-Constantin Cațarschi, prodecanul Baroului Iași. Asistența publică judiciară în România este un mecanism legal prin care statul oferă sprijin financiar persoanelor care nu pot suporta cheltuielile unui proces. „Totodată, se observă și o creștere constantă a cererilor pentru ordine de protecție, privind violența domestică. Acest lucru nu înseamnă neapărat că a crescut numărul agresorilor, ci mai degrabă că victimele caută ajutorul. În aceste cauze, asistența juridică este esențială pentru toate părțile implicate și, de cele mai multe ori, procedura are un caracter urgent. Atunci când persoanele vizate nu își pot permite un avocat, reprezentarea le este asigurată din oficiu”, a mai adăugat Iulian-Constantin Cațarschi. Optarea între un avocat din oficiu și unul ales depinde, în final, de situația financiară a justițiabilului, de complexitatea cazului și de miza procesului. Motivele pentru care ieșenii optează pentru un apărător din oficiu sunt diverse În cazul avocatului ales, clientul își alege singur apărătorul și negociază direct onorariul. Legea permite stabilirea liberă a onorariului, de comun acord, cu obligația ca acesta să fie prevăzut într-un contract scris de asistență juridică. În Iași, prețurile diferă în funcție de experiența avocatului, complexitatea cazului și durata procedurilor. Potrivit ofertelor publice ale mai multor cabinete de avocatură, onorariile orientative sunt: pentru o consultație juridică, tarifele se situează între 300 și 600 de lei; pentru redactare de notificări sau somații, tarifele pleacă de la 750 de lei, iar pentru analiza contractelor se percep onorarii între 600 și 1.000 de lei. Costuri mai mari sunt pentru cauzele mai delicate sau elaborate, precum cele de divorț sau litigii de familie, unde tarifele sunt de la 3.000 de lei, iar pentru dosarele penale sau contestații la executare sunt menționate onorarii de la 2.500 de lei. „Motivele pentru care justițiabilii aleg să fie reprezentați de un avocat din oficiu sunt variate. Uneori, persoana are convingerea că un avocat ales nu i-ar putea schimba situația. Alteori, ne aflăm în cazuri în care apărarea este obligatorie; chiar dacă justițiabilul ar dori să se apere singur, statul are obligația de a-i asigura un apărător. Desigur, un rol important îl au și considerentele financiare, care fac dificilă angajarea unui avocat ales în unele situații”, a spus Iulian-Constantin Cațarschi. Un aspect esențial, deseori ignorat de clienți, este faptul că niciun avocat nu poate garanta câștigarea unui proces. Rolul acestuia este de a reprezenta interesele clientului, de a formula apărări și de a propune probe, însă soluția finală aparține exclusiv instanței. În ultima perioadă se observă o creștere a numărului de dosare în care ieșenii sunt reprezentați de avocați din oficiu. Tot mai mulți cetățeni preferă această variantă, în detrimentul avocaților aleși. Donație lunară Donează lunar pentru susținerea jurnalismului de calitate Donație singulară Donează o singură dată pentru susținerea jurnalismului de calitate