O țară din spațiul ex-sovietic a emis un mandat internațional de arestare pentru trei propagandiști ruși
O instanță din Azerbaidjan a inclus trei cetățeni ruși pe lista de persoane căutate și a decis arestarea lor în absență, potrivit publicației Apa. Decizia a fost luată ca urmare a transmisiunilor de pe YouTube care instigau la schimbarea violentă a regimului azer, amenințau cu eliminarea fizică a unor persoane și incitau la ură împotriva Azerbaidjanului. Procurorii azeri i-a acuzat pe cei trei de incitare la terorism, încălcarea integrității teritoriale a țării și incitare la ură. Persoanele condamnate sunt un jurnalist, un consultant politic și un consilier al ministrului Transporturilor din Rusia. Autoritățile din Azerbaidjan solicită asistență internațională, inclusiv prin intermediul canalelor Interpol, pentru prinderea celor trei. Azerbaidjan și Rusia, o relație cu o istorie îndelungată Azerbaidjan a făcut parte din spațiul ex-sovietic. Țara și-a dobândit independența după destrămarea Uniunii Sovietice în decembrie 1991. Ulterior, țara din Caucaz a rămas în sferă de influență a Rusiei. În ultimii ani, la fel ca în cazul Georgiei și Armeniei, Azerbaidjan a încercat să se distanțeze de Rusia.
O țară care se învecinează cu Rusia anunță că vrea să colaboreze cu NATO
Anunțul a fost făcut de un oficial din Azerbaidjan. Conform Nexta, el a spus că armata țării sale ar putea participa la operațiunile pentru menținerea păcii sub egida ONU și NATO. „În prezent, sunt studiate posibilitățile de participare a armatei la diferite operațiuni desfășurate de ONU și NATO, cu scopul de a contribui la menținerea păcii internaționale”, a declarat ministrul apărării din Azerbaidjan, Zakir Hasanov. Anunțul poate fi surprinzător chiar dacă mult timp relațiile dintre Rusia și Azerbaidjan au fost tensionate. Totuși, după apropierea țării vecine Armenia de UE, Rusia a încercat să parieze pe relațiile cu Azerbaidjan pentru a-și păstra influența în regiune. Rusia, Armenia, Azerbaidjan, o relație zbuciumată În ultimii ani, Armenia s-a apropiat de Uniunea Europeană și s-a distanțat de Rusia, ceea ce i-a determinat pe ruși să amenințe cu privire la posibile creșteri ale prețurilor gazelor. De asemenea, rușii au oprit unele schimburi comerciale cu Armenia. La alegerile parlamentare din Armenia, partidul premierului armean Nikol Pashinyan a obținut o victorie zdrobitoare. Pashinyan promovează o apropiere a țării de UE și, implicit, o distanțare de influența Rusiei.
Armenia și Azerbaidjan au semnat un acord de pace mediat de Statele Unite ale Americii
Acordul, prezentat de președintele american Donald Trump alături de președintele azer Ilham Aliyev și premierul armean Nikol Pashinyan, marchează marchează încheierea conflictului cauzat de tensiunile legate de regiunea Nagorno-Karabah. Regiunea, populată majoritare de etnici armeni a fost ocupată de Azerbaidjan în 2023, provocând exodul a peste 100.000 de armeni. În urma acordului, cele două state s-au angajat să înceteze ostilitățile, să stabilească relații diplomatice și să respecte integritatea teritorială reciprocă. Punctul central al înțelegerii este un coridor de transport prin Caucazul de Sud, care va facilita exporturile de energie și resurse, coridor denumit „Ruta Trump pentru pace și prosperitate internațională”. Armenia va păstra jurisdicția legală, dar va acorda Statelor Unite drepturi speciale de dezvoltare pe termen lung. Trump a anunțat, de asemenea, acorduri bilaterale separate cu ambele țări în domenii precum energie, comerț și tehnologie, inclusiv inteligență artificială, și a ridicat restricțiile privind cooperarea în domeniul apărării cu Azerbaidjanul. Atât Aliyev, cât și Pashinyan l-au lăudat pe liderul american. Aliyev a declarat că îl va nominaliza pentru Premiul Nobel pentru Pace.
Președintele Azerbaidjanului cere UE să își reevalueze restricțiile financiare cu privire la extinderea coridorului gazelor
Uniunea Europeană trebuie să-și reevalueze finanțarea și politicile privind contractele pe termen lung dacă dorește să continue să importe gaze naturale din Azerbaidjan, a declarat miercuri președintele azer, Ilham Aliev, adăugând că Baku ar putea căuta, în schimb, alte piețe de export. Aliev a menționat interdicția Băncii Europene de Investiții cu privire la finanțarea de noi proiecte în domeniul combustibililor fosili precum și lipsa de contracte de achiziții de gaze pe termen lung printre barierele care stau în calea majorării exporturilor spre UE, arată Reuters. „Piața din UE este de tip premium în termeni de legislație, reguli și prețuri, dar nu ar trebui să ne uităm numai spre vest. Ne putem uita și spre est, și spre sud. Acest lucru este important pentru viitorul industriei gazelor din Azerbaidjan și pentru securitatea energetică a Europei”, a spus Ilham Aliev la un forum organizat la Baku. UE a crescut importurile de gaze din Azerbaidjan În contextul diversificării importurilor de energie, după invazia rusească din Ucraina, UE și-a majorat importurile de gaze din Azerbaidjan până la 13 miliarde metri cubi în 2024, de la opt miliarde metri cubi în 2021. În anul 2022, Bruxellesul a semnat un acord cu Baku pentru dublarea importurilor de gaze, până la cel puțin 16 miliarde metri cubi în 2027. Recent, ministrul azer al Energiei a anunțat că țara sa vrea să își crească exporturile de gaze spre Europa, până la 14 miliarde metri cubi în 2026. Însă, comentariile făcute miercuri de președintele Ilham Aliev sugerează că aceste obiective ar putea fi greu de atins, date fiind dificultățile în obținerea de finanțări în infrastructură din partea Bruxelles-ului. „Toate marile noastre proiecte energetice, petrol sau gaze, sunt finanțate pe baza unui model de 70% împrumuturi și 30% finanțare corporate. Acum instituțiile europene trebuie să revină la această abordare”, a spus Aliev. Autoritățile de la Baku și-au anunțat dorința de a extinde principala arteră de export a gazelor spre Europa, Coridorul Sudic al Gazelor, care se întinde pe o lungime de 3.500 de kilometri, din Azerbaidjan și până în Italia. Un număr de 12 țări, inclusiv 10 din Europa, primesc gaze din Azerbaidjan, a spus Aliyev, în condițiile în care a fost convenit un proiect de gasificare în Albania și un altul este planificat în Bulgaria. CITEȘTE ȘI: Președintele Azerbaidjanului cere Armeniei să accepte condițiile țării sale pentru a putea semna un tratat de pace Sursa foto: Profimedia Andrei Văcaru a absolvit studiile de licență la Facultatea de Jurnalism și Științele Comunicării din cadrul Universității din București în anul 2013, dar și un master în Comunicare în cadrul … vezi toate articolele